486 matches
-
burgheze") De obicei, fascismul și leninismul se disprețuiesc reciproc, în termeni mai degrabă ideologici decât organizaționali, chiar dacă asemănările dintre ele sunt, cum am văzut, consistente. Dar, spre deosebire de leninism, fascismul respinge valorile moderne ca egalitatea și libertatea, substituindu-le nostalgia după idealizata societate ierarhică distrusă de către Revoluția Franceză. Fascismul nu are însă, spre deosebire de conservatorism, o orientare temporală paseistă ci, întocmai ca leninismul, una orientată înspre viitor, chiar dacă nu îi atribuie aceeași pondere deterministă (vezi Arendt: 1994; Frei: 2007, Gregor: 1997). Nici nu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
al secolului al XVI-lea (numit chiar boier moțocian în Introducerea la proza Răposatul postelnic din 1862) - predispus trădărilor și intrigilor, pătimaș ambițios și nepăsător până la dezumanizare în fața suferințelor sau chiar a crimelor - fundamental diferit de cel al secolelor XIV-XV, idealizat și îmbrăcat de savantul literat într-o aură eroică, de inspirație clar romantică. Astfel, dacă domnitorul Ștefan Tomșa I beneficiază, din partea autorului, de o portretizare moderată, în care își găsesc loc procesele de conștiință pentru fapte de a căror comitere
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
tensiune, a frustrărilor, la exteriorizarea stărilor de suferință și stres. Preocupările artistice sunt un remediu pentru diminuarea stărilor devastatoare provocate de diverse complexe. „Artă are menirea de a tămădui, de a purifica, de a-l înaltă pe om în sfere idealizate” (E.Macavei, 2002, p.257Ă. -funcția educativa: pentru a crea o relație de comunicare între opera de artă și receptor este necesara inițirea prin educație. Prin educație se formează și se dezvoltă modul de a reacționa la mesajul estetic, modul
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
a sistemului ce se determină din relația: 2) în paralel: Perioada de oscilație:, unde m este masa corpului atârnat, iar Kp este constanta elastică a sistemului ce se calculează din relația Kp = K1 + K2 + ... + Kn b) Pendulul gravitațional un corp idealizat redus la un punct material de masă m, suspendat de un fir inextensibil și de masă neglijabilă. Forța care produce mișcarea oscilatorie este componenta tangențială a greutății: Gt = G ( a 26 sin α, unde α este elonganța unghiulară a pendulului
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cele două femei de Iosif din Arimateea, în a cărui grădină avea să se sape mormântul celui răstignit. Capul Mariei Magdalena, tipic pentru locuitorii din Florența, parcă contrastează cu capul Mariei, care este abia schițat. Iosif din Arimateea este autoportretul idealizat al lui Michelangelo: o glugă îi acoperă fruntea. De sub sprâncenele 32 Cf. d. rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990, 70. 33 Eboșate - schițate, care au o primă formă a unei opere de artă, cf. Noul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
terribilità adică prea puternică și intensă, iar cea a lui Leonardo da Vinci excesiv de intelectuală și personală, arta lui Raffaelo a fost prețuită pentru capacitatea sa de a reconcilia aceste două aspecte și de a le remodela într‑un stil idealizat care a devenit piatra de temelie a culturii occidentale. Cu timpul, Raffaelo a devenit și arhitect realizând planuri de biserici, vile și pa‑ late, după ce a studiat ruinele Romei antice. 4.5. Antonio Allegri - artistul care anticipă barocul Antonio Allegri
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
cele două femei de Iosif din Arimateea, în a cărui grădină avea să se sape mormântul celui răstignit. Capul Mariei Magdalena, tipic pentru locuitorii din Florența, parcă contrastează cu capul Mariei, care este abia schițat. Iosif din Arimateea este autoportretul idealizat al lui Michelangelo: o glugă îi acoperă fruntea. De sub sprâncenele 32 Cf. d. rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990, 70. 33 Eboșate - schițate, care au o primă formă a unei opere de artă, cf. Noul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
terribilità adică prea puternică și intensă, iar cea a lui Leonardo da Vinci excesiv de intelectuală și personală, arta lui Raffaelo a fost prețuită pentru capacitatea sa de a reconcilia aceste două aspecte și de a le remodela într‑un stil idealizat care a devenit piatra de temelie a culturii occidentale. Cu timpul, Raffaelo a devenit și arhitect realizând planuri de biserici, vile și pa‑ late, după ce a studiat ruinele Romei antice. 4.5. Antonio Allegri - artistul care anticipă barocul Antonio Allegri
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
nekron” (cadavru) și “phagein” (a mânca) numele în traducere înseamnă mai mult decât kitsch-ul care ne înconjoară la tot pasul; sfidând orice termen din domeniu, aceste cântece nu pot fi numite muzică, artă. Ne dau impresia că sunt forma idealizată a lucifericului, o modalitate supremă de exorcizare a urâtului prin toate formele sale. Numindu-și turneul „Călătoria morții”, albumele Gata pentru moarte, trupa care se fundamentează pe tema ororii, morții și a sângelui (așa cum membrii ei recunosc) numără zeci de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mai bun din ceea ce vedem. La un nivel mai ridicat, shopping-ul este o experiență care transformă, o metodă de a deveni o altă persoană, de a face progrese. Produsele pe care le cumperi te transformă în altă persoană, versiunea idealizată a propriei personalități. Rochia asta te face mai frumoasă, rujul acesta îi face pe bărbați să vrea să te sărute, aplica aceea face camera din casa ta mai elegantă. Practic vorbind, toate acestea ne duc la o concluzie cât se
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
război" publicate la Nisa începînd din 7 decembrie 1914. Serbia se pretinde purtătoarea unui război de eliberare națională care-și depășește frontierele de stat vizînd Croația ungară și Slovenia austriacă. Ea vizează chiar Dalmația în majoritate italienizată, în virtutea unui ilirism idealizat care își are originea în epoca napoleoniană. Chiar dacă precanii slavii de cealaltă parte a frontierei sîrbe sînt refractari față de acest proiect, reticențele lor nu au nici o valoare în comparație cu ambiția exilaților. Serbia îi sprijină. Din primăvara lui 1915 îi va ajuta
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și André Malraux sau, la noi, Ioan Păun Pincio, Traian Demetrescu și A. Toma - sunt oameni care s-au identificat cu poporul". Intelectualii clasici "au născocit faimosul "turn de fildeș" unde sperau să poată cânta până la sfârșitul veacurilor un trecut idealizat sau abstracțiuni prezente". Și pentru a fi mult mai clar, Lăzăreanu ne duce direct la sursa ideilor sale, citând raportul lui Stalin asupra proiectului de Constituție a URSS, din 1936. Spre edificare, voi reda parțial uriașul citat: "Intelectualii nu mai
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
un joc al instanțelor poetice implicate - unii-eul-voi. "Unii credeau că stelele sunt niște globuri frumoase și colorate/ înfipte în pari în grădina lui Dumnezeu,/ așa povesteau poeții/ și de fapt așa credeam și eu". Imaginea puerilă ironizează, în realitate, reprezentările idealizate ale spațiului cosmic, zonă a purității, așa cum o consacră literatura. Ridicolul imaginii justifică poate violenta demitizare din restul textului, în care se prezintă o imagine a unui spațiu ceresc orgiastic. Diferența se realizează între conceperea înaltului ca pe un spațiu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
dovadă că oamenii se așteptau din ce în ce mai mult ca relatările despre lumea fenomenală să fie factuale. După standardele noastre contemporane, cărțile de caracter din secolul al XVII-lea sunt o anomalie literară. Asta pentru că ele constau în descrierile unor personalități umane idealizate. Însă nu erau idealizări romantice, epice sau eroice, ci ale tipurilor de zi cu zi cum ar fi fermierul, lăptăreasa, învățatul ș.a.m.d. Astfel, oglindeau un portret social și fenomenal. Aici vedem o versiune prematură a științei sociale. Idealizarea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Un paradox legat de femeia secolului al XIX-lea este discrepanta între neglijarea ei ca subiect real (juridic, economic, politic), pe de o parte, si idolatrizarea ei ca subiect imaginar, care fascinează secolul. Se percepe o tensiune surda între imaginea idealizata a femeii și realitatea prozaica. Neglijate în viața de toate zilele, femeile se regăsesc în cultul imaginilor 21. Imaginea ocupă un loc central în acest secol care se deschide cu dominarea imaginarului. Femeia simbolică alunga femeia din viața reală. Un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
elle faisait" [Maupassant, Notre cœur, p.152]. Femeia pariziana face să nască misterul, apoi îl face mai dens și nu se grăbește să-l devoaleze. N.Ferrier-Caverivière [p.605, 608] subliniază că imaginea mitică a unui personaj este simplificată, amplificata, idealizata (sau divinizata) și repetabila 44. Pornind de la enunțarea acestui, de fapt, mecanism de mitizare, ne-am propus să urmărim aceste și alte mecanisme în cadrul genezei mitului Parizienei pentru a vedea dacă putem vorbi de un atare mit în sensul deplin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de ideile lui Appia, Meyerhold, scriind despre corpul actorului, sesizează tridimensionalitatea să ca element fundamental 374. Alături de cercetările de biomecanica privind corpul actorului în spațiul scenei, Meyerhold operează cu conceptul de stilizare, dominant în gândirea sa375. Tratată într-o manieră idealizata de romantici, pasiunea se impune deseori în toată brutalitatea în românul realist/naturalist din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. Corpul, neglijat până atunci, iese din umbră și primește consistentă și densitate în românele naturaliștilor. Căutând să completeze
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de un personaj (modern), de un timp (jumătatea a doua a secolului al XIX-lea) și de un spațiu (Parisul). Dimensiunea socială corespunde interpretării ontologice a Parizienei în cadrul societății secolului al XIX-lea: - dimensiunea mitică interpretării etiologice a imaginii sale idealizate, - dimensiunea romanesca interpretării sale estetice în scrierile artistice, - dimensiunea teatrală reflectă interpretarea fenomenologica. Exegeza personajului și a operei, descompusa și recompusa, urmează un demers hermeneutic dublu: analitic și sintetic. Interpretarea exploatează virtualitățile sugerate de personaj, text, context și intertext. Analiza
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Partea sudică a Finlandei este caracterizată de existența numeroaselor lacuri, un oraș important din această zonă fiind Tampere, care găzduiește anual numeroase festivaluri și competiții sportive. După cum se observă, perioada premergătoare revoluției din 1989 le înlesnește românilor o cunoaștere oarecum idealizată a Finlandei, aproape întotdeauna prin intermediul unor relatări livrești și, adesea, parțiale: jurnale de călătorie extinse care tratează în detaliu lucruri mai mult sau mai puțin relevante. După 1989, după cum se va vedea, receptarea se va face mai activ, mai diversificat
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ca un câmp de diferite activități cu diferite obiective, cea de-a doua întrebare își pune problema dacă ar avea sens să se încerce o reformare a criticii, deși acest lucru ar putea ascunde intenția de întoarcere la un trecut idealizat 122. Încercând să ofere un răspuns la cea dintâi întrebare, Elkins vede critica de artă ca pe o hidră cu șapte capete, realizând o tipologie a scrierilor critice prin enumerarea eseului de catalog, a tratatului academic, a criticii culturale, a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
dintre tacticile relevante ale practicii artei critice din anii '80, reușind astfel să captureze într-un mod mai adecvat eterogenitatea și complexitatea formării contemporane a realității. Ca atare, participarea publicului și reaproprierea creativă a experiențelor materiale în opoziție cu istoriile idealizate ale industriei "adevărului cultural" universal au contribuit la producerea practicilor media alternative, care au făcut posibile aparițiile acelor contra-sfere publice cu caracter opozițional și contestatar. În raport cu aparatul mediatic de reproducere ideologică, care mai curând facilitează recunoașterea lucrurilor deja știute decât
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ca urmare, pasivă din punct de vedere politic, reacția participativă a artei critice ar presupune accesarea unei puteri și a unei influențe prin externalizare și dialog precum și prin învățare și dezvoltarea conștiinței. În acest caz, universalitatea unei sfere publice burgheze idealizate ar fi respinsă în favoarea unei multiplicități de arene și discursuri publice, iar conceptul unei sfere de producție artistică pură și extrapolitică ar fi înlocuit de un câmp complex, multivalent și aflat în continuă schimbare al contestării ideologice și politice. Influența
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a depăși „suferința adâncă a nimicniciei mele”: adorația pentru Maica Preacurată. Așadar, aceea care-l absolvă de suferință este tot o femeie, dar nu oricare: Fecioara Maria, simbolul bunătății, al îndurării și al sfințeniei iubirii. 5. Recurs la izvoarele culturii Idealizată sau blamată, iubită sau adorată, femeia este prezența cea mai vie din întreaga operă poetică a lui Eminescu. Vedem aici o modalitate de înscriere într-un curent general al ideilor culturale. Se știe că, în mitul adamic, omul primordial ia
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de lume” (Lacrima din Paradis, 18), sau liniștea „pe-alei de viață milenară” (ibid., 5). Așadar, teama de „pierdere” și „rătăcire” se rezolvă prin „restructurarea” ființei în cuvânt, în cadențele versului. Poezia este un fel de „terapie”, calea ideală (și idealizată!) a înălțării de la teluric (lacrima) la celest (Paradisul). Tăcerea fumegândului cuvânt, Ed. Pim, Iași, 2010 După ce, prin culegerea de versuri intitulată Lacrima din Paradis (2009), își definea modalitățile discursului liric și obsesiile tematice, Mariana Rogoz Stratulat vine să-și contureze
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a depăși „suferința adâncă a nimicniciei mele”: adorația pentru Maica Preacurată. Așadar, aceea care-l absolvă de suferință este tot o femeie, dar nu oricare: Fecioara Maria, simbolul bunătății, al îndurării și al sfințeniei iubirii. 5. Recurs la izvoarele culturii Idealizată sau blamată, iubită sau adorată, femeia este prezența cea mai vie din întreaga operă poetică a lui Eminescu. Vedem aici o modalitate de înscriere într-un curent general al ideilor culturale. Se știe că, în mitul adamic, omul primordial ia
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]