142,295 matches
-
Liberă". Ce concluzie s-ar putea trage de aici? Dacă am intra în lumea conspirativă a lui il consigliere A. B., am putea avansa - de ce nu? - ipoteza că episodul münchenez a fost o manevră de a pregăti, pentru România postceaușistă, identitatea de dizident a personajului. La o adică, oamenii de la "Europa Liberă" ar fi putut depune mărturie că în arhiva postului exista un material care vorbea despre curajul, bunacredință, moralitatea "marelui romancier"... Faptul că interviul n-a fost difuzat niciodată arată
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
manolesciană a ionicului. Regăsim în construcția lui aproape toate elementele care definesc specia: autoscopia, subiectivitatea explorării interioare, fragmentarismul confesiunii, identificarea dintre narator și personaj, relativismul psihologic, frustrarea socială, dependența dezvăluirilor de meandrele sentimentelor de adversitate dintre personaje, reflecția stăruitoare despre identitate. Titlul lung și (aparent) explicit dă o idee aproximativă despre intențiile întortocheatei narațiuni. Simțim din primele pagini tensiunea și că se desfășoară un dramatic proces de conștiință. Dintre scriitorii basarabeni, nici unul nu are ca Vladimir Beșleagă o asemenea disponibilitatea a
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
predilectă a "justiției" bolșevizate (Tzvetan Todorov: "pedeapsa precede stabilirea vinovăției, ba mai mult, îi ține locul"), a fost din cale afară de inumană. Pictorița s-a aflat nu mai puțin de 3000 de zile într-o izolare înfiorătoare care urmărea distrugerea identității sale, destituirea sa din condiția de om. Trupul și integritatea mintală îi erau în egală măsură amenințate: Nimic nu se mai petrece în minte.(...) Totul se petrece numai în această masă de carne, de obicei insensibilă, mută, inexistentă (...). Și eu
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
Și de ce să nu pui pe hârtie cele pe care tocmai, confidențial, mi le-ai spus? întocmai ca în randevuurile deochiate, discreția era de rigoare. Noul venit primea un nume, care putea fi de cotoi sau de voievod, noua lui identitate rămânea învăluită în taină. Toată lumea era mulțumită. Vârsta de aur, când fiecare să toarne pe fiecare, toți contra unul și unul contra toți, n-a mai venit, în România comunismul s-a prăbușit mai înainte, lăsându-i nemângâiați pe cei
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
a numit viața modernă a sufletului. Influențat de contactul cu teatrul lui Ibsen și Strindberg, cu filosofia lui Nietzsche, Munch abordează teme generale ale existenței: vulnerabilitatea individului, imposibilitatea de a crede, dragoste câștigată și pierdută, singurătatea pe drumul căutării propriei identități. Rezultatul acestor explorări este ciclul Friza vieții expus pentru prima oară la Berlin în 1902. Dansul vieții (1899-1900), centrul de greutate al seriei, are un subiect oarecum similar cu tabloul lui Gauguin "De unde venim? Cine suntem? Încotro ne îndreptăm?" pictat
La muzeul de artă din New York - Retrospectivă Munch by Mărghit Dascălu-Sava () [Corola-journal/Journalistic/10502_a_11827]
-
cetățeanului redus la condiția de sclav, pe cea de-a doua o putem înțelege și concepe într-un sens care să ne fie propriu, într-un mod definitoriu. În acest punct apar și diferențele dintre reprezentarea colectivă, cu miturile coagulând identitatea națională, și cea individuală, realizată prin lentile care îndepărtează emblema și obiectivează percepția. Fără să cadă în eroarea (dacă eroare este, și nu altceva) a iconoclaștilor de profesie, demitizatori în exclusivitate ai istoriei noastre, autorul demontează argumentativ mecanismele de auto-proiecție
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
neamului), apar astăzi mai uzate, prin discursurile naționaliste ce le-au vehiculat și secătuit. Resimțite ca indispensabile în momentul auroral al închegării unei mitologii, ele au devenit, treptat, elemente de discurs, clișeizate prin uz și abuz "patriotic", expuse astfel criticii. Identitatea națională însăși este, pentru Mircea Anghelescu, un concept dinamic, precum orice noțiune istorică; ea înseamnă ceva la 1918 și altceva în anul de grație 2006. Aceasta nu echivalează cu renunțarea la tradiție, expedierea sa ca o vechitură nefolositoare la coșul
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
vedere al nevoilor și posibilităților lor financiare, precum și de a cunoaște eventualele riscuri la care ar putea fi supuși. b) Informațiile înscrise pe etichetă - care nu trebuie să inducă în eroare consumatorii în privința caracteristicilor alimentului și, în special, a naturii, identității, proprietăților, compoziției, cantității, durabilității, originii sau provenienței sale, precum și a metodelor de fabricație sau de producție. c) Prevederile privind ingredientele, modul de introducere pe etichetă și indicarea ingredientelor cu potențial alergen. d) Prevederile privind denumirea sub care este vândut alimentul
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
cele mai rele”) care generează colesterol și predispun la boli de inimă. D-nul dr.ing. Gheorghe Moldoveanu, autor a mai multor manuale și cărți despre făurirea pâinii, arată ca: „Fiecare popor își are pâinea lui, modificarea caracterului pâinii însemnând pierderea identității naționale”, iar „pâinea trebuie să rămână în permanență naturală, curăță, nefalsificata în vreun fel, dacă ținem să ne fie prielnica. Acest aliment, din străbuni a devenit nu numai simbolul hranei fizice obișnuite, ci și simbolul hranei spirituale, drept pentru care
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
secrete, dar care alterează buna funcționare a mecanismului. Așadar, făcându-le publice, deschide calea corectării lor. Așadar, contribuie la o schimbare în societate). De unde rezultă că, deși este foarte sigur pe el, Tolontan Cătălin se zbate într-o criză de identitate profesională de care nu este conștient. Chestiunea cea mai tulburătoare însă care decurge din această ofensivă totală tolontaniană împotriva sistemului medical, este aceasta. Vrem să credem că, fără să-și dea seama, nu atât demersul lui jurnalistic în sine - căci
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
despre sădirea treptată a neîncrederii și a nemulțumirii colectivității în/față de conducători, în/față de sistemele societății (transporturi, învățământ, sănătate, biserică), precum și față de propriul patrimoniu cultural - toate acestea conducând într-un final la o dezordine atotcuprinzătoare și la o criză de identitate a unui întreg popor, adus deci într-o stare de vulnerabilitate profundă. În rest, despre Tolontan, numai de bine. C.F. Popescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
nu are nicio importanță pentru tine! Credința ta - axială și constitutivă pentru un credincios - nu poate servi nici ca bază a discursului politic, nici măcar ca bază a discursului public. Și aici apare problema acestui stil de gândire: dacă ești femeie (identitate de gen) sau homosexual (identitate sexuală) poți să-ți prezinți mesajul și revendicările publice în funcție de această identitate, dar dacă ești credincios (identitate religioasă), nu. Religia devine, după vorba unui teolog american, „... just another hobby“. Unii merg duminica la pescuit, alții
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
tine! Credința ta - axială și constitutivă pentru un credincios - nu poate servi nici ca bază a discursului politic, nici măcar ca bază a discursului public. Și aici apare problema acestui stil de gândire: dacă ești femeie (identitate de gen) sau homosexual (identitate sexuală) poți să-ți prezinți mesajul și revendicările publice în funcție de această identitate, dar dacă ești credincios (identitate religioasă), nu. Religia devine, după vorba unui teolog american, „... just another hobby“. Unii merg duminica la pescuit, alții la film, alții la munte
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
nici ca bază a discursului politic, nici măcar ca bază a discursului public. Și aici apare problema acestui stil de gândire: dacă ești femeie (identitate de gen) sau homosexual (identitate sexuală) poți să-ți prezinți mesajul și revendicările publice în funcție de această identitate, dar dacă ești credincios (identitate religioasă), nu. Religia devine, după vorba unui teolog american, „... just another hobby“. Unii merg duminica la pescuit, alții la film, alții la munte, alții... la biserică. Acest mod de a gândi presupune, în subsidiar, faptul
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
politic, nici măcar ca bază a discursului public. Și aici apare problema acestui stil de gândire: dacă ești femeie (identitate de gen) sau homosexual (identitate sexuală) poți să-ți prezinți mesajul și revendicările publice în funcție de această identitate, dar dacă ești credincios (identitate religioasă), nu. Religia devine, după vorba unui teolog american, „... just another hobby“. Unii merg duminica la pescuit, alții la film, alții la munte, alții... la biserică. Acest mod de a gândi presupune, în subsidiar, faptul că „religia“ (credința) este doar
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
în subsidiar, faptul că „religia“ (credința) este doar una dintre multele credințe pe care inșii le posedă la un moment dat - perspectiva seculară - ceea ce, din perspectivă religioasă este complet eronat și tendențios. Căci din acest punct de vedere, credința este „identitatea“ constitutivă cea mai importantă, cea care modelează conștiința și definește inserția omului în realitatea (și) socială. Sofismele liberei cugetări - căci sofisme sunt - odată înlăturate, nu fac decât să releve concluzia: personajul care vorbește în numele secularului nu este cu nimic mai
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
S-a vorbit și se vorbește, mereu, la Târgu-Mureș, despre multiculturalitate, ca emblemă a orașului, veritabilă componentă a cărții sale de identitate, făcând „diferența specifică” și dând sens și valoare acelui genius loci, spiritul creator local, deschis cu generozitate spre valorile europene, pregătit oricând să facă față provocărilor unui mediu din ce în ce mai globalizat și globalizator, în care balanța dualismului identitate-alteritate e adesea amenințată
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
că servește doar scopului de a răcori sângele, fiind un organ secundar inimii. Începând cu celebrul medic roman Galen, creierul a căpătat recunoașterea pe care o merită pentru rolul său esențial în funcționarea omului, ca lăcaș al minții și al identității individului. Cel mai misterios organ al omului a fost descris acum câteva decenii de către un profesor emerit de la Universitatea Carnegie Mellon, Emerson Pugh, printr-un aforism celebru: „De-ar fi atât de simplu creierul uman încât noi să-l înțelegem
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
românesc și mândrie națională -, înzestratul editor român notează: ,,Carlo Troya este un superb și generos avocat pro bono al neamului nostru, inteligent și obsedat de adevăr. El ne oferă, peste timp, cel mai frumos și cel mai veridic act de identitate al poporului român.”. După ce menționează că Iacob Grimm (unul dintre celebrii frați, autori de literatură fascinantă pentru copii și tineret) îi reproșa contemporanului său, Carlo Troya, că ,,în condițiile istorice complicate ale Italiei din acea vreme (...), se ocupă de istoria
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
istorice complicate ale Italiei din acea vreme (...), se ocupă de istoria dacilor” -, exegetul Dumitru Ioncică evocă descrierea caracterului lui Troya realizată de istoricul francez Charles de Tocqueville, care afirmă: ,,...a uitat repede prezentul, în favoarea trecutului, încearcă (...) să ne convingă asupra identității Dacilor, Geților, Goților și Normanzilor, pe care noi, oricum, NU o contestăm. Ce fericit trebuie să fie acest om - continuă Tocqueville - care, în astfel de momente, mai este capabil să se intereseze de Daci și de Goți”. Imediat după această
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
februarie - 1 martie 2015, Asociația Young Inițiative organizează schimbul de tineri „Common Heritage, Common Future”, proiect european prin care 30 de tineri din 6 țări (Suedia, Portugalia, Bulgaria, Cehia, Lituania, România) vin la București pentru a discuta despre ceea ce înseamnă identitatea europeană pentru ei și cum cred că ar putea fi diminuat nivelul euroscepticismului actual. Cu un nivel în creștere al euroscepticismului la nivel european, tinerii sunt deseori puși în fața unor alegeri referitoare la viitorul Europei fără să le fie prezentate
Asociatia Young Initiative organizeaza schimbul de tineri „Common Heritage, Common Future” [Corola-blog/BlogPost/94335_a_95627]
-
se încuraja o direcție de gandire anume. Astfel, pe agenda proiectului se numără sesiuni precum: cunoașterea principalelor evenimente din istoria europeană, simularea Parlamentului European și întâlnirea cu un europarlamentar român, dezbatere cu privire la valorile europene și pregătirea unei expoziții pe tema identității europene. Având în vedere că proiectul se bazează pe metode de educație non-formala, participanții vor lua parte în mod activ în procesul de învățare, facilitatorii punând în primul rând accentul pe cunoștințele și diversitatea de experiențe a participanților. Creativitatea tinerilor
Asociatia Young Initiative organizeaza schimbul de tineri „Common Heritage, Common Future” [Corola-blog/BlogPost/94335_a_95627]
-
procesul de învățare, facilitatorii punând în primul rând accentul pe cunoștințele și diversitatea de experiențe a participanților. Creativitatea tinerilor participanți va avea un rol critic în procesul de învățare din cadrul proiectului, aceștia urmând să creeze o expozitie mobilă pe tema identității europene, ce va fi ulterior expusă în Filiala „Ion Creangă” a Bibliotecii Metropolitane București toată luna martie 2015, în cadrul BiblioLounge, spațiu creativ dedicat tinerilor amenajat de Asociația Young Inițiative împreună cu Bibliotecă Metropolitană București. Proiectul „Common Heritage, Common Future” este finanțat
Asociatia Young Initiative organizeaza schimbul de tineri „Common Heritage, Common Future” [Corola-blog/BlogPost/94335_a_95627]
-
și se transformă în Radio3Net, primul post public emițând exclusiv pe internet la www.radio3net.ro, iar după dispariția fondatorului acestui canal, Florian Pittiș, programul Radio3Net adaugă numele acestuia în denumirea sa. În 2007 Radio România își defineste cartea de identitate în documentul numit „Misiune, Viziune, Valori, Principii”, iar anul următor aduce schimbări și în identitatea vizuală atât la nivel de corporație, cât și pentru 6 dintre posturile sale: Radio România și posturile Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
ro, iar după dispariția fondatorului acestui canal, Florian Pittiș, programul Radio3Net adaugă numele acestuia în denumirea sa. În 2007 Radio România își defineste cartea de identitate în documentul numit „Misiune, Viziune, Valori, Principii”, iar anul următor aduce schimbări și în identitatea vizuală atât la nivel de corporație, cât și pentru 6 dintre posturile sale: Radio România și posturile Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio Antena Satelor, Radio România Internațional și Radio România Regional . În același an e
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]