6,525 matches
-
Și în acest caz s-a făcut uz de armă, polițiștii trăgând un foc de avertisment în plan vertical. Grupul era format din cinci cetățeni ai Republicii Moldova, respectiv, două femei și trei bărbați, și doi concetățeni de-ai noștri, un ieșean și un doljean. Ținta finală era Italia și Grecia. S-a stabilit că un timișorean, Cosmin C. , de 27 de ani, le-a pretins frontieriștilor câte 50 de euro de persoană, pentru a-i transporta în apropierea frontierei și a
Agenda2004-49-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/283130_a_284459]
-
de la o femeie în vârstă de 79 de ani, din Sf. Gheorghe. Bărbatul este cercetat pentru furt calificat l Zilele trecute, un echipaj de poliție, aflat în patrulare, i-a depistat pe Iulian U. , de 30 ani, domiciliat în satul ieșean Mădârjac, și pe Adrian C. , de 25 ani, din comuna Ciurea, din același județ, care, pe timp de noapte, au pătruns în două autoturisme parcate pe străzile Ioan Roată și Ialomița din Timișoara, sustragând un radiocasetofon, 24 casete audio și
Agenda2004-43-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/283000_a_284329]
-
de Cezar și care l-a venerat, îi apără cum poate memoria. În Revistă Agero a lui Lucian Hetco, din Germania, există un serial cutremurător despre epopeea pre-morții lui Cezar. Din firească indignare, iti semnalez că tocmai unii dintre dicționariștii ieșeni, recte Boris Crăciun și Daniela Crăciun Costin, în masivul Dicționar al Scriitorilor Români de azi, Iași 2011, Editura Porțile Orientului, îl OMITE la litera I, pe Cezar, celălalt Ivănescu, Mircea, fost nominalizat de Uniune pentru Nobel...fiind cam singurul care
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
este căutat, pentru a fi anchetat, de către polițiștii din județul său de baștină l Polițiștii de la Serviciul Poliției Transporturi Timiș, având avizul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj, au început urmărirea penală împotriva lui Constantin U. , de 41 de ani, din satul ieșean Buhalnița. Acesta este acuzat de ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniștii publice, distrugere și amenințare. A fost găsit fără bilet în trenul Timișoara Nord-Mangalia și s-a manifestat deosebit de violent, spărgând cu o bâtă unul din geamurile unui vagon, amenințând
Agenda2004-27-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/282611_a_283940]
-
Dar a luat examenul. Și i-a mers bine în facultate, mai ales că, datorită performanțelor, a avut cea mai mare bursă posibilă. „Cât salariul lui tata! Avea timp și de viață asociativă (până la nivel de vicepreședintă pe complexul studențesc ieșean), și de handbal, și de prietenii. L-a cunoscut pe actualul soț la... propria ei zi de naștere. Un coleg i-a oferit posibilitatea să-și serbeze majoratul la Conservator, într-o sală. L-a cunoscut, dar... n-a contat
Agenda2004-49-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283116_a_284445]
-
ci și prin asumarea unei alte vieți, cu un alt praxis, cu o altă limbă, alta tablă de valori. Tocmai prin acest joc subtil între integrarea să civică, familială și socială în Israel și dorul fundamental, indeniabil de patria părinților ieșeni, de Iasul și Bucureștiul copilăriei și tinereții sale glorioase, poezia Biancăi Marcovici convinge, este atașantă; detasându-se totodată în concertul poeziei de limbă română a coreligionarilor prin febrila alternare, confruntare între rațiunea practică și rațiunea inimii sau vocea interioară. Semnale ale
Retragerea în poem by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17677_a_19002]
-
senzația fatalității și a inexorabilului. Eșecul ori deposedarea (de un sine fericit, de un celălalt necesar, de Dumnezeu), ipostaze ale unui destin neprielnic, sînt contemplate cu tristețe, resemnare, angoasa și doar rareori cu o revoltă abia suflata printre rînduri. Poetul ieșean își afirmă apartenența la marea familie a melancolicilor. Dar la acea familie de melancolici vii, care convertesc în literatura fizionomia de proscriși cu care trec prin viață, reușind să iși contemple chiar și năruirile cu plăcere de esteți: "și-n
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
1922, cu o prefață de C. Rădulescu-Motru), în care polemiza acerb cu ideile xenofobe ale lui A.C. Cuza, din Naționalitatea în arta (1908, cu reeditări, prevăzute cu adăugiri, în 1915 și 1927). Pe linia lui H. St. Chamberlain, profesorul universitar ieșean susținea că: "Artă nu poate să existe decît că arta națională" și că naționalitatea ar fi "puterea creatoare a culturii umane", trăgînd concluzia că marile genii ale omenirii n-au fost decît niște... naționaliști: Homer, Shakespeare, Goethe, Dante... Firește, Aderca
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
Gheorghe Grigurcu Lucian Vasiliu e, poate, cel mai caracteristic poet ieșean actual. Caracteristic în înțelesul că întrupează spiritul locului cu o fidelitate echivalentă cu o oglindă în care se răsfrînge, aburoasa și spartă de străfulgerările infinitului, o atmosferă. Capitala Moldovei reprezintă azi o rezervație a unui trecut de glorie literară, inspiratoare
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
rezervație a unui trecut de glorie literară, inspiratoare, așa cum se întîmplă de regulă în asemenea situații, de melancolie și de ironie. Melancolia fiind, după cum spunea Victor Hugo, "fericirea de-a fi trist", constituie, paradoxal, fata afirmativa, pozitivă, a stării de ieșean, prelungirea să în prezent, care poate fi constatată la numeroși barzi ai urbei (nu în ultimul rand la importantul Emil Brumaru). Melancolicii trăiesc din materia existențiala revoluta, nu doar personală, ci și a predecesorilor - uneori accentul cade pe ultima -, împrejurare
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
această criză se relevă prin preeminenta afectului destructiv-constructiv, în cazul ironiei prin preeminenta conștiinței critice constructiv-destructive (sau prin "construcția negativă" despre care vorbea un alt comentator al limbajului ironic). Spuneam că Lucian Vasiliu ni se pare cel mai caracteristic poet ieșean, întrucît în producția d-sale melancolia și ironia se cumpănesc. Dar, întîi de toate, să-i consemnam reveriile închinate metropolei moldave. Ele dau glas unui calendar sacral local, cu file întoarse patetic, într-un netimp celebrator în absolut: "Vai, vremea
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
doar așteptăm, în ascultare,/ să vină Îngerul, să ne ridice" (Așteptare). Așadar viziunea nietzscheiană a "eternei reîntoarceri" e purificata, integrată în ordinea divină... Însă Lucian Vasiliu este și ironic, ironia d-sale fiind una domoala, afina la melancolie. Corespunzătoare mediului ieșean, de somptuos crepuscul, de Veneție în scufundare, ea nu recurge la formule-soc, la teribilisme, compunîndu-se din zîmbitoare amărăciuni ce respectă un protocol. Însoțind lentă surpare a ilustrei urbe, decompoziția e blîndă, cruțătoare: "Pleci, fiica, te duci și mă lași/ tăiat
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
norilor se scurge în stratul unor stihuri, în fond, bonome: Fiind o întreprindere cu totul arbitrară,/ această școală există din timpuri imemoriale,/ în afară de orice cancelarie/ domneasca, fanariotească// Plecînd de la constatarea terna/ că pe malurile Bahluiului/ nu există reptile,/ Regulamentul Școlii ieșene de înot/ interzice cu desăvîrșire/ mușcăturile infantile// Spiritul de echipă se manifestă/ numai în apă/ (alte nenumărate și docte detalii/ îmi scăpa...)// Aviz amatorilor:/ sînt admise la întreceri/ doar firile emotive..." (Școală ieșeana de înot). Că și aceasta satiră, care
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
malurile Bahluiului/ nu există reptile,/ Regulamentul Școlii ieșene de înot/ interzice cu desăvîrșire/ mușcăturile infantile// Spiritul de echipă se manifestă/ numai în apă/ (alte nenumărate și docte detalii/ îmi scăpa...)// Aviz amatorilor:/ sînt admise la întreceri/ doar firile emotive..." (Școală ieșeana de înot). Că și aceasta satiră, care sfîrșește, semnificativ, într-un psalm: Dacă Vanda nu ar fi existat,/ nu as fi rostit aceste cuvinte/ la o epuizanta emisiune televizată,/ în care a fost vorba despre/ viitorul poeziei la triburile boșimane
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
a început să apară, în 1863, în revistă viitorului enciclopedist Din Moldova, schimbat apoi în Lumina. Autorul nuvelei avea, atunci, 25 de ani și a fost rău surprins de scandalul ce a iscat. Tînărul începe să fie dușmănit de dăscălimea ieșeana pentru succesele misiunii din 1861, încredințată chiar de domnitorul Cuza, de a studia arhivele poloneze. Apoi Hașdeu nu putea tolera prostia și ignoranța, atacînd, în publicația să, stupidele enunțuri ale unor "învățați" cu morgă, cu care intră în conflict. V.
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
și ministrul Cultelor și Instrucțiunii publice. Hașdeu se înfățișează procurorului și procesul se deschide. Instigatorul V. Alessandrescu, presedintele Comitetului școlar din Iași, otrăvit, semnalează faptul Consiliului superior de instrucțiune publică, cerînd aspră lui sancționare. Maiorescu, și el membru în Comitetul ieșean, stăruie și obține să se trimită "acuzatului" o înștiințare prin care era solicitat să întrerupă publicarea nuvelei. "Acuzatul" refuză și nuvelă continuă să apară. Consiliul superior, împins de Alessandrescu (acel viitor Urechiă, de pe urma căruia n-a rămas mai nimic, a
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
succesorul acestuia la șefia Partidului Liberal. Firește că alături de Brătianu și C.A. Rosetti (pînă la ruptura dintre cei doi intervenita în 1883-1884), au fost destule alte personalități liberale, că frații Golescu, Ion Cîmpineanu, Dimitrie Giani, P.S. Aurelian, Dimitrie Ghica, ieșenii Vasile Conta și Gh. Mârzescu, G. Vernescu, Eugeniu Stătescu, Mihail Pherekyde, si Anastase Stolojan. Partidul Liberal și-a creat, astfel, o echipă de reali conducători, mereu ministeriabili în această cea mai îndelungată guvernare din istoria României. Repet, acum, în această
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
Filarmonica din Iași a fost înființată cu peste cinci decenii în urmă, în anii războiului, de însuși George Enescu. Astăzi, în ani de pace - să-i numim astfel?, în ani de deruta în marea majoritate a domeniilor viețuirii noastre, muzicienii ieșeni nu și-au primit drepturile bănești mai multe luni în șir iar unele concerte au fost suspendate, în condițiile în care publicul ieșean este, procentual vorbind, este mai permeabil la cultura, măi entuziast, decât cel bucureștean. Rezolvări parțiale, de ultimă
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
pace - să-i numim astfel?, în ani de deruta în marea majoritate a domeniilor viețuirii noastre, muzicienii ieșeni nu și-au primit drepturile bănești mai multe luni în șir iar unele concerte au fost suspendate, în condițiile în care publicul ieșean este, procentual vorbind, este mai permeabil la cultura, măi entuziast, decât cel bucureștean. Rezolvări parțiale, de ultimă oră, au adus, doar, o prelungire a agoniei. Să fim bucuroși pentru acest fapt? Instituție centenara - în secolul trecut i-a găzduit pe
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
intervale bine gîndite și cu o pregătire minuțioasa face o expozitie la Iași și, obligatoriu, la București, daca nu e invitat undeva, în străinătate, între timp, între două cicluri de pictor scoate o carte de proza, pentru că publicistica, în gazete ieșene sau din București (cu predilecție, "Monitorul" și "România literară"), să le dea amîndurora - pictor și scriitor - suportul logistic, acea continuitate a prezentei publice și acel spor de interes pe care il solicită mediilor culturale și nu numai: cînd prezenta publicistica
Secretul lui Val Gheorghiu by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17907_a_19232]
-
mi-am confecționat, în ultimii zece ani, un dezabuzat hobby mediatic din revenirea, iar și iar, fără zăbavă și fără speranță, la dinozaurii cu picamere, seceri și ciocane, urcați cîndva, în epoci de aur, pe nobila arhitravă neoclasică a Universității ieșene, și rămași țepeni acolo, neclintiți nici de voința cutremurelor care ne-au vizitat în răstimpuri. Cine să-i dea jos? De asta-i arde unui rector, acum? Nu vedeți ce...? Dar mozaicul de pe Prefectură (fost comitet județean de partid)? Ce
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
Sorin Antohi, Valeriu Gherghel, Ștefan Lemny, Gh. Hrimiuc, Dorin Spineanu, Daniel Condurache, Carmen Crețu, Florin Cântic și alți cîțiva au creat și întreținut iluzia, vreme de două decenii (prin cărți, revistele Dialog și Opinia studențească și activitatea în mediile culturale ieșene), unei școli de critică, istorie a culturii, eseistică și presă, la un nivel cu adevărat performant, în vechea "capitală a culturii". Cum însă ideea de "grupare", de "școală" (în general, tot ce însemna mai mult decît o singură persoană) era
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
oricum. Nautilus e, în bună măsură, cartea lui Liviu Antonesei "de atunci". Ținta e cultura dintre cele două războaie, iar miezul ei este profilul grupării Criterion unde Liviu Antonesei a găsit, cu dreptate, nu puține puncte de identificare cu gruparea ieșeană din deceniile trecute și, mai ales, cu aspirațiile sale, cu modelul său intelectual (de existență/rezistență). Liviu Antonesei este, în multe privințe, ultimul criterionist, în sensul admirației, al entuziasmului, dar și în cel profund, al valorificării modelului productiv construit în
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
Dan Croitoru Liniile de forță ale unei poetici baroce (căci nu e vorba de un simplu "barochism", cum scria Guy Chambelland într-un articol așezat în fruntea antologiei de versuri Ceea ce sferele gândesc despre noi, apărută la editura ieșeană "Timpul") traversează, fără doar și poate, poezia lui Miron Kiropol. Și mă gândesc, când spun toate acestea, la natura duală - oscilația între "credință și tăgadă", "frumos și urât", "trup și suflet", "pământesc și ceresc" (Adrian Anghelescu) -, proiectarea (cathartică) în exterior
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
prin solemnitatea gesticulației și a tonului. Este o solemnitate religioasă, care nu aparține însă unei religii anume. Autorul își derivă poemele dintr-o credință virtuală (sau una reală stilizata), cu o utilitate exclusiv estetică. Constatând că "poemele de început ale ieșeanului Nichita Danilov sunt solemne și abstracte", Eugen Simion consideră, pe bună dreptate, că ele descind din "stilul liric al lui Al. Philippide". La sfarsitul deceniului opt, cănd cenzură nu mai îngăduie decât cultul lui Ceaușescu, gravitatea de imn religios a
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]