1,026 matches
-
protecție pentru specia arboricolă de larice ("Larix decidua"), precum și pentru mai multe specii ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare (unele ocrotite prin lege), dintre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), angelică ("Angelica Archangelica"), iederă albă ("Daphne blagayana"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata") albăstriță ("Centaurea coziensis") sau cimbrișor (din specia "Thymus comosus").
Pădurea Latorița () [Corola-website/Science/326301_a_327630]
-
unele mai frumoase și mai interesante ca altele: smirdar, campanule (clopoței pitici), gențiene, nu-mă-uita, panseaua de munte (trei-frați-pătați), rușulița, garofița de munte, omagul. Dintre florile ocrotite prin lege menționăm: Floarea-reginei, cunoscută și sub denumirea de „floarea de colț”, sângele voinicului, iedera albă. La jumătatea lunii iunie, sus în golul alpin înflorește bujorul de munte ("Rhododendron kotschyi"), care se prezintă sub forma unei inflorescențe parfumate, de un roșu aprins, care îmbracă muntele precum o pătură ce se vede la mare distanță, iar
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemerosa"), arnica ("Arnica montana"), unghia ciutei ("Asplenium ceterach"), ștevie de munte ("Astrantia major"), mătrăgună ("Atropa belladona"), limba cucului (din specia "Botrychium lunaria"), coroniște (din specia "Coronilla varia"), brândușa de munte (din specia "Crocus vernus") sau iederă albă ("Daphne blagayana"). Lumea animalelor este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere și păsări. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs carpatin ("Lynx lynx"), căprioară ("Capreolus
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
este nici aprobată, nici dezaprobată. Medicina tradițională britanică se raportează la ’ishq ca la o boală mentală cauzată de perceperea frumuseții exagerate a unei persoane. Pentru a evidenția conotația și proprietățile etimologice ale cuvântului ’ishq, lexicografii se raportează la ’ashaqa (iederă, Hedera helix). Iedera este o plantă cu tulpină și ramificații lemnificate subțiri și lungi ce crește agățată de trunchiul copacilor, înconjurându-l și strângându-l atât de tare încât, într-un final, acesta se va usca sau va rămâne cu
‘Ishq () [Corola-website/Science/329039_a_330368]
-
nici dezaprobată. Medicina tradițională britanică se raportează la ’ishq ca la o boală mentală cauzată de perceperea frumuseții exagerate a unei persoane. Pentru a evidenția conotația și proprietățile etimologice ale cuvântului ’ishq, lexicografii se raportează la ’ashaqa (iederă, Hedera helix). Iedera este o plantă cu tulpină și ramificații lemnificate subțiri și lungi ce crește agățată de trunchiul copacilor, înconjurându-l și strângându-l atât de tare încât, într-un final, acesta se va usca sau va rămâne cu urme indelebile. În măsura în care
‘Ishq () [Corola-website/Science/329039_a_330368]
-
Epilobium angustifolium"), ipcărigă de stâncă ("Gypsophila petraea"), năpraznică ("Geranium robertianum"), limba cucului ("Gențiana bulgarica"), sânziene ("Galium kitaibelianum, Galium baillonii"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), nopticoasa ("Hesperis matronalis ssp. cladotricha"), spânz ("Helleborus purpurascens"), trei-răi ("Hepatică nobilis"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), iedera ("Hedera helix"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), azalee de munte ("Loiseleuria procumbens"), crin ("Linum uninerve"), crin de pădure ("Lilium carniolicum ssp. jankae", "Lilium martagon"), muma-pădurii ("Lathraea squamaria"), lușcă ("Leucojum vernum"), sângele voinicului ("Nigritella nigra"), poroinic ("Orchis mascula, Orchis ustulata
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
în apropiere de stâncile Sf. Ana, în pădurea Jepii Mari și pe valea Urlatoarea Mică din Jepii Mici. Datorită poziției lor adăpostite și calcarelor titonice (gălbui), stâncile Sf. Ana de deasupra Sinaiei au favorizat menținerea unor elemente rare ca liliacul, iedera albă prezente la o altitudine excepțională a unor specii lemnoase proprii regiunilor inferioare: prunul, lemnul, alunul, frasinul. În lumea pâraielor și în cheile acestora se afla o vegetație foarte bogată. Dintre numeroasele specii, majoritatea de statură înaltă menționăm: lăptucul oii
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
animale: râsul, cocoșul de munte și multe specii floristice rare. Vezi și Parcul National Bucegi. Rezervația de jepi de langă Piatra Arsă. Cuprind obiective floristice și faunistice reprezentate în Abruptul Bucsoiului, Valea Mălăiești și Valea Gaura. Specii ocrotite: Daphne blagayana (iedera albă), Angelica archangelica (angelica), Leontopodium alpinum (floarea-reginei, sau floarea de colț), Nigritella rubra (sângele voinicului), Dryas octopetala (argințica), Salix herbacea, Salix reticulata (salcia pitică), Papaver pyerenacium (macul galben), Botrychium lunaria (iarba dragostei), Silene acaulis (iarba roșioară). Ca arbuști se întalnesc
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
de spectacole, din zori până la apus, era consacrată reprezentării publice câte o trilogie tragică și comediile selectate, iar la sfârșit juriul prezidat de arhonte decidea asupra ordinii celor trei poeți: primul era câștigătorul, premiat și răsplătit cu o cununa de iederă, iar cel de pe locul 3 era înfrânt. Erau încununați și choregii, precum și corurile care interpretaseră dithyrambii, spectacole corale în cinstea zeilor. A două zi după festival, o reuniune a ecclesiei dezbătea organizarea și rezultatele, onorând sau sancționând pe magistrații și
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
vină la joacă cu noi, sau la cules de zarzăre cățărându-ne În pomul plin din curtea noastră. Erau două grecoaice foarte manierate și destul de retrase de restul străzii, dar prietenoase cu mine. În aceiași curte misterioasă cu clematis și iederă cățărându-se pe ziduri, locuia și Mia Bâzu, o altă colegă de școală cu care ne Întâlneam la șotronul din mijlocul străzii. Lângă casa grecoaicelor, cu ziduri ca de redută se afla a noastră, unde ne mutasem după război. Lipit
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
cresc aici: corn, lemn câinesc, păducel, salbă moale, sânger, verigariu, călin, drăcilă. La originalitatea acestei păduri mai contribuie și abundența plantelor urcătoare care îi imprimă caracterul exuberant, ce ne trimite cu gândul la pădurile tropicale: vița sălbatică, curpenul de pădure, iedera, hameiul și mai ales liana ("Periploca graeca") - plantă de origine mediteraneeană. Prin frumusețea peisajului și varietatea vegetației, Delta Dunării se constituie într-o zonă de interes turistic deosebit.
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
Leontopodium alpinum Cass"), tulichina ("Daphne mezereum"), didiței ("Pulsatilla montană"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), ciucușoara de munte ("Alyssum repens"), cimbrișor (din specia "Thymus comosus"), lăptișor ("Androsace chamaejasme"), tămâița ("Daphne cneorum"), ghințura ("Gențiana verna"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), iedera albă ("Daphne blagayana"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), arnica ("Arnica montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), brândușa de munte ("Crocus vernus") sau ștevie de munte ("Astrantia major"). Fauna este reprezentată de mai multe specii
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
rubra"), orhidee (cu specii de: "Chamorchis alpina, Coeloglossum viride, Dactylorhiza cordigera, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza sambucina, Gymnadenia conopsea, Platanthera chlorantha"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garoafă ("Dianthus spiculifolius"), iederă albă ("Daphne blagayana"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine, Epipactis palustris"), ghințură ("Gentiana tenella, Gentiana punctata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), mirodea ("Hesperis nivea"), nopticoasă ("Hesperis matronalis ssp. candida"), urechelniță ("Jovibarba heuffelii"), buhăieș
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
protejate la nivel internațional, endemice sau aflate pe lista roșie); printre care: coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), ceapă de munte ("Allium victorialis"), angelică ("Angelica archangelica"), limba cucului ("Botrychium matricariifolium"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), ferigă de piatră ("Cystopteris sudetica"), iederă albă ("Daphne blagayana"), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), "Gagea fistulosa" o specie floristică din familia Liliaceae, "Gymnadenia conopsea" o specie de orhidee cunoscută sub denumirea populară de "Mâna Maici Domnului", crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), floare de colț ("Leontopodium alpinum
Postăvarul (sit SCI) () [Corola-website/Science/332983_a_334312]
-
fost reparată în anul 1923. Lângă biserică, sub fereastra altarului, se află mormântul lui Ștefan Catargiu, ctitorul bisericii, Mare logofăt al Moldovei, decedat la 2 septembrie 1866. Piatra sa funerară este din marmură; ea are un chenar cu frunze de iederă, iar la partea superioară se află blazonul familiei Catargi, reprezentată pe un scut. Pe piatra sa funerară este următoarea inscripție: ""Aice odihnește Ștefan Constantin Catargi, logofet mare a Moldovei, născut la 19 (?) iunie 1789, sevîrșit din viață la 2 sebtembrie
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
mod cu totul răzleț se întâlnesc exemplare solitare de ulm, frasin, jugastrul, tei și carpen. La umbra copacilor, dar mai ales la marginea pădurii, cresc peste 20 specii de arbuști dintre care cele mai des întâlnite sunt: porumbarul, alunul, cornul, iedera agățătoare. În pădurea Stirmina crește ghimpele pădureț - arbust protejat de lege. Pe mari întinderi pe teritoriul comunei este întâlnit salcâmul original din America de Nord și aclimatizat la noi din Turcia la 1750 ("salcim" - limba turcă înseamnă "dulceag") și cultivat în zona
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
care are un magazin universal mare. Înainte de a părăsi casa profesorului, Holmes aruncă o privire la fereastra dormitorului lui Edith și observă că singura cale posibilă de acces pentru a urca acolo sus este de a se cățăra pe o iederă, lucru destul de puțin probabil pentru un bărbat de 61 de ani. Holmes și-a format o teorie după care profesorul Presbury ia la fiecare nouă zi un fel de drog care-i provoacă un comportament ciudat. Detectivul crede că el
Aventurile omului-maimuță () [Corola-website/Science/324596_a_325925]
-
labe. Profesorul se comportă ca o maimuță! La scurt timp după această deducție, Holmes și Watson observă, pitulați după tufișurile din curte, comportamentul ciudat al profesorului Presbury. El iese din casă, merge săltat în patru labe, urcă cu ușurință pe iederă și-l întărâtă pe câinele care era legat. Din păcate, câinele-lup scapă din lanț (zgarda fiind un pic prea mare) și îl atacă pe profesor. Cei doi, cu ajutorul lui Bennett, reușesc să-i despartă, dar profesorul este grav rănit. Watson
Aventurile omului-maimuță () [Corola-website/Science/324596_a_325925]
-
pin ("Pinus L."), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), arin ("Alnus glutinosa"), mesteacăn ("Betula nana"), tei pucios ("Tilia cordata") sau mesteacăn de râu ("Betula obscura"). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice rare, printre care: arnică ("Arnica montana"), iederă ("Hedera helix"), găinuși ("Isopyrum thalictroides"). Fauna este constituită din: • mamifere (62 de specii) cu specii de: elan ("Alces alces"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus") sau mistreț ("Sus scrofa"), lup ("Canis lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigere"), jder ("Martes martes"), viezure
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
arini negrii, sălcii, răchite numite zăvoaie. Aici arbuștii sunt alcătuiți din sânger, soc, gheorghinari, măceși, iar stratul ierbos este alcătuit din mur, laptele cucului, coada vulpii, firuța și pirul. De asemenea aici crește o vegetație agățătoare alcătuită din curpen și iederă. Pentru mai multe informații privind numele plantelor, puteți consulta articolul Nume alternative românești de plante. Relieful comunei Osica de Sus este alcătuit din câmpul înalt, care face parte din Câmpia Piatra Olt și din interfluviul Olt-Olteț. Pe moșia comunei, se
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), zmeur ("Rubus idaeus"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata, Orchis purpurea"), breabăn ("Cardamine glanduligera"), brândușa de munte ("Crocus heuffelianus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), iedera ("Hedera helix"), orhidee ("Orchis purpurea"), mlăștinița ("Epipactis helleborine"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), somnoroasa ("Cerinthe minor"), sor-cu-frate ("Melampyrum bihariense"), stupinița ("Platanthera bifolia"), gușa porumbelului ("Silene vulgaris"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), gențiana ("Gențiana ciliata"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), rogoz
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
În „Cioru”, alături de speciile menționate mai sus, cresc stejarul și teiul. Dintre arbuștii întâlniți pe liziera pădurilor, prin luminișuri sau prin pășunat, se remarcă: alunul, „sălghișul” (crușanul), cornul, „măcieșul”, mărăcinul, socul și ienupărul(numit impropriu, jneapăn). Dintre liane, sunt răspândite iedera și curpenul de pădure, cunoscute de localnici sub numele comun de „himei”. O mențiune deosebită o merită planta numită „"țâtron"” (lămâiul), care crește numai în cateva locuri din „Braniște”, plantă rară la nivelul întregii țări, motiv pentru care a fost
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
se află fiul său și o alta de 1.000 de lire oricui îi va putea spune cine sunt răpitorii. Singurele elemente determinate în urma anchetei sunt următoarele: lordul Saltire a ieșit din dormitor pe fereastră și a coborât pe o iederă solidă care ajungea până la pământ. El primise o scrisoare în acee zi de la tatăl său, dar Huxtable nu avea idee ce conține. Aceasta fusese luată de băiat din cameră. În aceeași noapte a dispărut și profesorul Heidegger, care se pare
Școala de stareți () [Corola-website/Science/324380_a_325709]
-
scrisoare în acee zi de la tatăl său, dar Huxtable nu avea idee ce conține. Aceasta fusese luată de băiat din cameră. În aceeași noapte a dispărut și profesorul Heidegger, care se pare că ieșise tot pe fereastră și coborâse pe iederă, găsindu-i-se urmele pe sol. Acesta era parțial îmbrăcat, fără cămașă și șosete. Bicicleta sa dispăruse din magazie, fiind luată probabil cu el. Bicicleta băiatului rămăsese în magazie și nici o alta (în afară de cea a profesorului) nu a fost scoasă
Școala de stareți () [Corola-website/Science/324380_a_325709]
-
-i desmierde. Și ei se vor țări spre mine pe mușchiul înflorit și verde, ieșind pe rând din întuneric, cum ies izvoare din pământ. Și iată că de pretutindeni aud un foșnet de tufișuri; erau încolăciți pe ramuri, ca lanțul iederei vicleni; își plămădiau prin ierburi crude veninul lor de buruieni; dormeau că apele pădurii, ascunși subt grelele pietrișuri. Dar cand descântecu-mi departe zvârli întâiul sau fior, de-odată fiecare'n codru lăsat-a cuibul singuratic, - si'nvinsi de jalea prelungită
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]