623 matches
-
încăpea în căușul unei mâini de flăcău mai mărișor. Blănița le era micuță, abia dacă se observa, motiv pentru care se și rușinau când se dezbrăcau în fața surorilor. Scalda în apa râului era însoțită de gălăgia și voioșia celor patru Iele ale pădurii, plăcut surprinse de temperatura apei, ce le dezmierda tinerețea corpului de fete zburdalnice și dornice de distracție. Drăcoaica de Eleonora veni pe la spatele Anei și o prinse de abdomen cu o mână, iar cu cealaltă, începu să-i
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
poartă desagii? BOIER CIOCOIU: Eu doi și tu doi! CĂPITANUL ARNĂUTU: (aspru) Ba eu doi și Sasu doi! CĂPITAMNUL SASU:Le este teamă că fugim cu aurul! CĂPITANUL ARNĂUTU: Coane Ciocoiu și Coane Conacu, dacă vroiam comoara, vă dădeam plocon ielelor! BOIER CONACU:Și asta e adevărat... BOIER CIOCOIU: Faceți cum vreți! Câteva momente imaginea îi prezintă pe cei patru în jurul comorii împărțind galbenii în desagi. EXT. / SCURGEREA VREMII... Pe cer se perindă nori, treptat orizontul se întunecă, apoi se înroșește
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
pot deschide fereastra spre viața, Gigantul unui vis ce a învins. TU ȘI EU... Tu - aștepți un trandafir Eu - am doar spinii. Tu - zâmbești Eu închid ochii Că totul să fie ca o imensă umbră. Eu - mă pierd în jocul ielelor Tu-mi săruți mâna Ce ți-a mângâiat obrazul. Eu mă zbat... Tu privești răsăritul, Eternul răsărit al marilor iubiri. Atunci, Tu - polul meu opus Apleacă-ți fruntea să te binecuvântez și întoarce-te în țărână. Eu - sunt raza rece
ILUZII PIERDUTE (POEZII) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346514_a_347843]
-
veacurile, văd grădinile toamnei pline de lacrimi, unde dorm lei regești și triști păuni, unde zânele se plimbă-n calești, cu țâțele roșii, luna le plânge-n fereastră și stelele nopții cad în confetti în pletele fecioarelor ce dansează ca ielele în luncile copilăriei, se lasă amurguri de lacrimi în visele lor, cad cortine, labirintice coridoare vin către ei cu oglinzi concave și convexe schimonoșindu-le chipurile ca-n poveștile cu pinochio, sau ca-n picturile suprarealiste ale lui enrico baj, pablo
AVATARURILE TOAMNEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345050_a_346379]
-
și drag. Prietenul mi-e neprieten azi, Cândva citeam ascuns sub brazi Poeme de acel Poet Bucovinean și daco-get. *** Citesc versurile profesorului In întuneric, Ele strălucesc ca niște ochi de pisică Sau ca țigările unor puști sub scară, Ca părul ielelor electrizat de ramuri, Ca nucleele sub microscop, Ca urechile doamnelor la teatru, Ca submarinele ieșite din adâncuri, Aprind lumina Și totul se risipește, In fața mea stă mut profesorul. *** „Numai copacilor morți le place focul”, Spunea profesorul privind îngrijorat Cerul
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
seară se-ntorc la case, Flămânzi și reci ca un sloi... (Doamne, cât sunt de frumoase Iernile de pe la noi!) Când sub zări apare luna Și ne luminează cerul, Cucuveaua, ca nebuna, Spurcă cu blesteme gerul Iar din coșuri -vălurele- Ies ielele fumului, Să vegheze sus, sub stele, Deasupra cătunului. Referință Bibliografică: IARNĂ ÎN SAT / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1853, Anul VI, 27 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
IARNĂ ÎN SAT de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378040_a_379369]
-
-n vânt ... Orele-mi câte-or mai fi, vifore le-or puștii, mă voi pierde pe la porți, intrând ieșind din vieți din morți ... orele mele rar bunele - cutremur cu strunele; orele mele ploi relele, împresurat de-andrelele în horă cu ielele ... Râul Constantinescu Referință Bibliografica: Mirajul orelor / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1489, Anul V, 28 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Râul Constantinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
MIRAJUL ORELOR de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376027_a_377356]
-
-mpreună/ nebunele Alea Frumoase/ saltă-n iarbă de matase;/ cui pe câmp îl întâlnesc/ mințile-i rătăcesc sucesc.../ pe cearcăn pe sub stele/ după zborul cel de iele.../ el cu zile-n veci pierdute - /răi și iad un vino du-te...” (Ielele Șoimanele). În tot acest univers liric definit de densitate semantica și aglomerare lexicala, se inserează certitudinea trecerii prin metafore subtile și frumos arcuite pe bolta fragilității umane:„O, iată unul prin altul/ cu sete ne soarbe înaltul/ prin gâtul lebedei
„PERIPLUL UNUI POET” (RECENZIE) de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376029_a_377358]
-
-n vânt ... Orele-mi câte-or mai fi, vifore le-or puștii, mă voi pierde pe la porți, intrând ieșind din vieți din morți ... orele mele rar bunele - cutremur cu strunele; orele mele ploi relele, împresurat de-andrelele în horă cu ielele ... Râul Constantinescu ... Citește mai mult MIRAJUL ORELOROrele mele multelecine mai asculte-le?Orele mele bunele -flori-miraj cine-adune-le?Orele mele relelemă scrumesc ardelele ...Orele mele dragi ziorelespulber cum horele ...Orele-mi câte-au fost -vamă-n viscol rost pe rost.Orele-mi
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
-șoapte scrise-n vânt ...Orele-mi câte-or mai fi,vifore le-or puștii,mă voi pierde pe la porți,intrând ieșind din vieți din morți ...orele mele rar bunele -cutremur cu strunele;orele mele ploi relele,împresurat de-andreleleîn hora cu ielele ...Râul Constantinescu... XIII. EMIURGUL, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1476 din 15 ianuarie 2015. EMIURGUL Izvorului Eminescu Eternul punctum saliens din veșnicii primul Crește-n linii unghiuri cercuri câmpuri ciorchini de universuri Sfera sferelor de sfere pe dublă
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
brațele spre stele și le culege-n pletele de fum, în timp ce-alaiul și-l așteaptă fantasme desenând pe drum. În mantia-i năucitoare, capcană cerului întinde, furându-i norii, scuturându-i, lăsându-i fără de veștminte. Dansează-n ritmul ielelor nebune de bucuria cununiei înghețate în care el, ursitul nestatornic, de dragul ei și pentru ea va bate. Brazii împodobiți, vor străluci în noapte când nunta își va-ntinde brațele polare și va-nghiți flămândă cerul cu ultimele lui sclipiri solare
NUNTA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376775_a_378104]
-
nevăzut, s-au adăpostit în culcușurile lor, căzând în amorțire. Eu, o ființă cugetătoare, stau la gura sobei. Privesc la dansul flăcărilor care degajă căldură ca să mă scoată din ghearele gerului năpraznic. Sunt atrasă de jocul lor, un joc al ielelor care mă împinge spre o altă lume, paralelă cu cea de-acum. Am mai trăit-o? Amețită de hora lor ... cad în visare ... De la începuturi hainele Evei se arată: un corset al Munților Carpați cu o fustă multicoloră de galben
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
spre culmile înalte ale exprimării, ale elevării spirituale. Și iată ce ne spune poetul Eugen Baciu: ”O poezie ascunde în spate,/ O poveste, o întâmplare, un vis”. Stând, undeva, singuratec, închide ochii și, cu ajutorul imaginației și al fanteziei, poate vedea ielele cum ” Dănțuie săltând / în picioarele goale, / pășind gingaș pe iarba moale”, iarbă în care se zăresc ghioceii și toporașii, iar lângă izvor se văd ”căprioarele” cum vin ”să se-adape”. ”Freezie de primăvară” este un adevărat tablou pictural, dar unde
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
lumea: între pământul-om Și-o mare de lumină la ceas când nu e soare... Șoimanele, călare, răzbat în cânt diform; E noaptea-n care umblă în zborul uniform, Sfințind în galben ierburi, de leac făptuitoare. Și simt prin aer iele în jocurile lunii, Cum dănțuiesc besmetic în iarba din poiene Și poleiesc cu vraja din plete toți alunii. Nuntesc cu zburătorii Ilene Cosânzene Și, alb înfiorată, când își aleg și nunii, Răsar și eu cu zorii, în flori de sânziene
SONETUL NOPŢILOR DE SÂNZÂIENE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374244_a_375573]
-
eficacitate sigură. În noaptea de Sânziene răsare și floarea albă de ferigă, care aduce noroc celui care o va culege. Există în mitologia folclorică românească, ideea că sânzienele sau drăgaicele, ar fi personaje mitice nocturne. Față de alte personaje mitice, precum ielele și rusaliile, Sânzienele sunt aducătoare de pace, armonie, iubire, voioșie și multă bunătate, având efecte benefice asupra tuturor oamenilor, viețuitoarelor și plantelor, în general, asupra tot ce are viață. Noaptea Sânzienelor din 23/24 iunie este propice fertilității a tot
CINE SUNT SÂNZIENELE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374246_a_375575]
-
i-aș face un poem din roze de poiană, flori de ,,nu mă uita” din acelea pe care i le punea Veronica lui Eminescu pe mormânt, căci e frumoasă ca steaua Iris, o văd așa în alb, coborând precum noaptea ielele, să mă sluțească, să-mi fure savoarea sufletului... dar în pădurea cuvintelor e singurătate, Doamneee, ce singurătate ! voi prieteni, unde sunteți, v-ați rătăcit și voi ? ieșiți din morminte, din cârciumi, din bârlogul iubitelor, din fericirile și nefericirile voastre, veniți
RĂTĂCIT PRIN PĂDUREA CUVINTELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374278_a_375607]
-
aripa stângă-mi botează plămada, Cad stropii de rouă ce tind a pătrunde Prin ochiuri de cer,ating suflete mute! Mai strigă destinul privind spre icoane O hartă-mpărțită -n puncte cardinale, Mai năruie gânduri, castele de vise Sub dansuri de Iele,dorințe ucise! Mai picură norii strigând curcubeul, Mai tună Ateul și zdruncină cerul... Dar încă mai simt că prin vene tot curg Flori roșii de mac..prin ființă-mi se scurg! Mai scutură noaptea aripa ei dreaptă Lăsându-mi pe
DESTINUL NU ARE HARTĂ... de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378758_a_380087]
-
aripa stângă-mi botează plămada, Cad stropii de rouă ce tind a pătrunde Prin ochiuri de cer,ating suflete mute! Mai strigă destinul privind spre icoane O hartă-mpărțită -n puncte cardinale, Mai năruie gânduri, castele de vise Sub dansuri de Iele,dorințe ucise! Mai picură norii strigând curcubeul, Mai tună Ateul și zdruncină cerul... Dar încă mai simt că prin vene tot curg Flori roșii de mac..prin ființă-mi se scurg! Mai scutură noaptea aripa ei dreaptă Lăsându-mi pe
GEANINA NICOLETA [Corola-blog/BlogPost/378764_a_380093]
-
șterg pleoapa,Cu aripa stângă-mi botează plămada,Cad stropii de rouă ce tind a pătrundePrin ochiuri de cer,ating suflete mute! Mai strigă destinul privind spre icoaneO hartă-mpărțită -n puncte cardinale, Mai năruie gânduri, castele de viseSub dansuri de Iele,dorințe ucise!Mai picură norii strigând curcubeul,Mai tună Ateul și zdruncină cerul...Dar încă mai simt că prin vene tot curgFlori roșii de mac..prin ființă-mi se scurg! Mai scutură noaptea aripa ei dreaptăLăsându-mi pe gene o
GEANINA NICOLETA [Corola-blog/BlogPost/378764_a_380093]
-
și cheamă a pustiu clopotele în zvârcoliri furioase rup lanțurile îmbrățișările noastre încătușate în uitări sigilate cu sărutări prăfuite zâmbetul fericit de iubire al soarelui s-a ascuns speriat în bezna temnițelor furtunii destinelor damnate vântul turbat ieșit la balul ielelor cu tunetul în pereche pe cărările furiilor dantești dansul lor dezmățat a rupt zăgazurile firii norii- turme înnebunite de trăznet și furia biciului păstorului ceresc au revărsat fluviul de lacrimi peste torțile cerului caii iubirilor noastre aleargă bezmetic pe câmpiile
IUBIRE ÎN FURTUNĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378775_a_380104]
-
este tradus prin zgomotul tramvaiului, zgomot ce simbolizează o lume la care era pe punctul de a renunța: „Prea târziu!“, exclamă el înainte de a intra la țigănci. Deoarece nu ghicește, își primește sancțiunea: este prins ca într-o horă a ielelor: „În clipa următoare se simți prins de mâini, și fetele începură să-l învârtească în cerc, strigând și șuierând, și parcă vocile veneau de foarte departe (...). Simțea de asemenea că hora îl poartă ușor printre fotolii și paravane către fundul
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
dată fiind omogenitatea tematică - este „rotata,/ libera/ copilărie”, „copilăria sfântă”, „copilăria - culbec”, pe care A. o invocă mereu cu nostalgia unui tărâm pierdut. Spațiul și timpul ocrotitor de odinioară, din care nu lipsesc prezențe și motive folclorice precum cel al ielelor, al paparudelor, al meșterului Manole, sunt inundate de „miresme puzderii și seve florale”, plante de toate soiurile, „gâze - în gri pastelat, albastru lăptos și galben ca paiul” -, toate cufundate în abur, ceață, colb, rotocoale de fum, căci nu sunt altceva
ANTONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285390_a_286719]
-
de gonire a răului. El aduce În prim-plan diferite figuri mitologice benefice (Dumnezeu, Maica Domnului, sfinții, pasărea „albă codalbă”, oamenii mari, boul breaz) care se luptă cu boala sau cu forțele malefice care au provocat-o - strigoi, moroi, deochiul, ielele, Muma Pădurii, Samca, omul roșu, vrăjitorii (I.A. Candrea, 1999, pp. 342-373). Dintre vindecările care solicită intervenția unor specialiști ritualici, cele mai cunoscute sunt „vindecarea prin sugerea răului” și „vindecarea prin starea de transă”. În primul caz, boala este identificată
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prin activarea unor operatori mitici precum călătoria, vânătoarea, metamorfoza, somnul, spălatul, datul peste cap ș.a.m.d.; c) temele etiologice, În care se adună istorisirile legate de acțiunea unor protagoniști benefici sau malefici (precum Maica Domnului, Dracul, Solomonarul, Meșterul Manole, Ielele, Toderii, Priculicii, Joimărița) care, folosindu-se de operatori mitico-magici precum vraja, dansul, darul magic, obiectul fermecat, sacrificiul etc., fie făuresc diverse lucruri ieșite din comun, fie le strică pe cele ce sunt, fie instituie noi relații Între oameni, oameni și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mitologice (având ca bază numai textele de tip legendă) În care identifică patru clase: a) benefice (Zânele, Baba Dochia, Rohmanii, Spiridușii, Blajinii etc.); b) malefice (Muma-Pădurii, Zmeul, Vârcolacii, Dracul, Pricolicii, Căpcăunii etc.); c) benefice și malefice (Șolomonarul, Urieșii, Știma Apelor, Ielele etc.); d) justițiare (Ursitoarele, Marțolea, Sfânta Vineri, Joimărița). Clasificarea de mai sus, având ca axă atitudinea ființelor dotate cu puteri supranaturale față de om, nu este exhaustivă (nu face apel la figurile invocate În alte genuri folclorice) și nici unitară (ultima
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]