623 matches
-
apăsat, mașinăria sa componistică formulează și emană numai fraze demne de subliniat, așa încât cititorul nu poate parcurge cartea decât sub formă de studiu, catalogând și fișând. Ideile cărților lui Codreanu sunt obligate să se desprindă din acel șăgalnic joc al ielelor, să devină telurice, din carne, oase și sânge și să se comporte ca niște eroine. Creatorul le mânuiește cu dezinvoltură, ele se aprind și ard, contaminează, chiar fac prozelitism și se păstrează vii nu doar pe parcursul lecturii, ci mult dincolo de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
1975 de Catinca Ralea, e cu iele vesele și bețivance, înlocuite în traducerea actuală de elfi, ceea ce e cu totul altceva... se pierde din caimacul sexy al vieții hobbitului Bilbo retras din Aventură spre-a compune poezii cu fitil pentru ielele zbânțuite de alcool prin bălăriile pădurii... Doamna Irina Horea era foarte în temă, tradusese Stăpânul inelelor! Întors acasă, am căutat ca nebunul prin cele câteva biblioteci ce-mi acopăr pereții, am scotocit disperat, cu sentiment și of adânc, volumașele în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
prin cele câteva biblioteci ce-mi acopăr pereții, am scotocit disperat, cu sentiment și of adânc, volumașele în format de buzunar; nu le-am găsit... deși le pusesem anume la vedere... În schimb, am dat peste prima traducere, cea cu ielele lungance și vesele... hohotitoare nonstop, uimindu-mă ce-am subliniat și descoperind, la sfârșitul tomului cartonat, două fantezii scrise cu pix verde, de nereprodus aici, de însuși Hobbitul! S-ar putea salva o strofă despre iele: „Aveau fesele albe/ Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
nereprodus aici, de însuși Hobbitul! S-ar putea salva o strofă despre iele: „Aveau fesele albe/ Și mari, și printre nalbe/ Se gâdilau la talpe,/ Lin clinchetind din salbe/ În roua clipei calpe... “ Restul e hardcore! Nu mă pot abține: „Ielele nu au chiloți./ Paianjenii, de prin borți,/ Li se uită-n în c... și-n p... ,/ Lacomi și cu mare pizmă!“. Constat că punctarea e de-a dreptul obscenă; n-ar trebui să ne speriem de vorbe... au savoare...) Să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
lin, fără foșnet, sub lumina albastră și rece. Mihai Enin n-ar fi spus nimănui ce vedea și auzea el În acele ore de noapte. Cine l-ar fi ascultat ar fi râs de slăbiciunea lui. Se Întâlnise și cu ielele. Nu era adevărat că făceau numai rău celui ce, În crucea nopții, le privea cum joacă și le auzea cântând. De teamă, Însă, Își făcuse cruce de trei ori cu limba În gură și ielele fugiseră, speriate. Erau ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lui. Se Întâlnise și cu ielele. Nu era adevărat că făceau numai rău celui ce, În crucea nopții, le privea cum joacă și le auzea cântând. De teamă, Însă, Își făcuse cruce de trei ori cu limba În gură și ielele fugiseră, speriate. Erau ca niște umbre albe, ușoare, roteau o horă fără să atingă și să stârnească țărâna de la Răspântii. Îngânau un cântec fără cuvinte și nu-l luau În seamă pe cel sprijinit de trunchiul pomului. „Bă, da’ de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
amenitate de Al. Paleologu, Al. George și Nicolae Manolescu pe marginea acestui subiect. Ca un preambul, să subliniem că autorul volumului de eseuri Spiritul și litera constată, pe urmele lui G. Călinescu, tenta autobiografică a pieselor Suflete tari și Jocul ielelor, ca și a câtorva lucrări epice.121 Nu ignoră nici latura donquijotească a personalității lui Camil Petrescu, amănunt ce îi va servi perfect drept concluzie a sugestiilor sale: Poziția aceasta e un donquijotism, poate nu totdeauna aparent, dar funciar; comportarea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
temei. Așa cum se desprinde și din titlul capitolului (Eros și luciditate), inclus în volumul Semne și repere, exegetul intenționează să elucideze un subiect pe cât de vast, pe atât de ambițios: iubirea, sub toate formele în care se manifestă de la Jocul ielelor și până la a doua variantă a Actului venețian din 1947, ca și raporturile complexe dintre conștiință și pasiune. Unde sfârșește rațiunea și când apare patologicul, sau dacă luciditatea exercită vreun control asupra erosului descătușat sunt întrebări care îl frământă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
apă stătută, mlăștinoasă, amintind de apa morților, în timp ce ochii acestora trădează lenea de a privi, imposibilitatea unei elevatio spiritualis: "Lăsași pășunea muntelui frumoasă/ Și lăpăi într-un smârc? Ai ochi? Vorbește!"216 Figura duhului patern se constată lesne în Jocul ielelor. Dramaturgul insistă în câteva indicații scenice asupra apariției defunctului Grigore Ruscanu, specificând că mișcările și gesturile tatălui trebuie să se desfășoare în paralel cu acțiunea propriu-zisă, în care protagoniști sunt Gelu și Maria Sinești. Toate piesele de mobilier și, în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
tânăr și ar fi vrut să cunoască mai mult din bucuriile vieții. Toate aceste raționamente legate de duhul din Elsinore îl obligă să recunoască într-un monolog că "Nu-i bine, și a bine nu menește." În finalul piesei Jocul ielelor, spectrul lui Grigore Ruscanu repetă scenic gestul sinuciderii prin împușcare, în sincronie cu apariția prematură a luceafărului de noapte. Semnul apocaliptic însoțește dispariția imaginară a tatălui și anunță o a doua moarte, pe cea a lui Gelu. Terifiată, Maria Sinești
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
să cânți din mine decât dintr-un flaut? Botează-mă cu numele oricărui instrument voiești, oricât m-ai zgândări tot n-ai să mă poți face să cânt."226 Două reprezentări arhetipale de factură hamletiană ușor de urmărit în Jocul ielelor sunt "dramul de rău" și "Danemarca-i o închisoare". Constatând cu dispreț că lui Claudius băutura nu-i displace, închinând prea des la ospețe, Hamlet consideră că făptura umană, oricâte virtuți ar avea, poate fi umbrită de o simplă pornire
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
secolului trecut, Paul Georgescu declara apodictic, însă cu prea puține argumente, că autorul Ultimei nopți...este cel mai eminescian scriitor român: "Problematica și tipologia eminesciană nimeni, în literatura noastră, nu le-a dezvoltat cu atâta afinitate ca autorul dramei Jocul ielelor. Mioara e Scrisoarea V, Act venețian reia Luceafărul, Ladima e Dan/Dionis, Ștefan Gheorghidiu, în războiul transilvan, reamintește (chiar și în pasiunea lui pentru îngerul-demon) de Toma Nour."246 Măcar la nivelul comparației dintre Luceafărul și Act venețian, aceasta nu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
noapte..., ediția citată, pp. 333-334 56 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 309 57 Idem, p. 311 58 Idem, p. 313 59 Cf. Al. Paleologu, Spiritul și litera, Editura Eminescu, București, 1970, pp. 127-134 60 Camil Petrescu, Jocul ielelor, în Teatru, vol I, ediția citată, p. 240 61 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 238 62 Idem, p. 329 63 Idem, p. 323 64 Camil Petrescu, Jocul ielelor, ediția citată, p. 226 65 Idem, p. 240 66
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Eminescu, București, 1970, pp. 127-134 60 Camil Petrescu, Jocul ielelor, în Teatru, vol I, ediția citată, p. 240 61 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 238 62 Idem, p. 329 63 Idem, p. 323 64 Camil Petrescu, Jocul ielelor, ediția citată, p. 226 65 Idem, p. 240 66 Charles Baudelaire, Albatrosul, (trad. de Al. Philippide), în vol. Florile răului, Editura Minerva, București, 1978, p. 11 67 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 99 68 Gaston Bachelard, Apa
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
p. 98 213 Cf. G. W. Knight, op. cit., p. 170 214 Camil Petrecu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 126 215 William Shakespeare, Hamlet, ediția citată, p. 52 216 Idem, p. 131 217 Idem, p. 22 218 Camil Petrescu, Jocul ielelor. ediția citată, p. 236 219 William Shakespeare, Hamlet, ediția citată, p. 16 220 Camil Petrescu, Jocul ielelor, ediția citată, p. 252 221 William Shakespeare, Hamlet, ediția citată, p. 197 222 Noțiunea de "duel" este mai greu de adaptat mentalității românești
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
citată, p. 126 215 William Shakespeare, Hamlet, ediția citată, p. 52 216 Idem, p. 131 217 Idem, p. 22 218 Camil Petrescu, Jocul ielelor. ediția citată, p. 236 219 William Shakespeare, Hamlet, ediția citată, p. 16 220 Camil Petrescu, Jocul ielelor, ediția citată, p. 252 221 William Shakespeare, Hamlet, ediția citată, p. 197 222 Noțiunea de "duel" este mai greu de adaptat mentalității românești. "Ceva din structura psihică a românului l-a ținut departe de practica duelului." v. A. Oișteanu, Duelul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Anamorfoze, Editura Meridiane, București, 1975, trad. și posfață de Dan Grigorescu, p. 74 226 William Shakespeare, Hamlet, ediția citată, p. 121 227 Idem, p. 40 228 Se apreciază că, în contemporaneitate, același rol îl preia presa. 229 Camil Petrescu, Jocul ielelor, ediția citată, p. 237 230 Camil Petrescu, Teatru, vol al III-lea, Fundația pentru literatură și artă, București, 1947, p. 290 231 Cf. G. Bachelard, Apa și visele, ediția citată, p. 86 232 William G. Doty, Mythography. The Study of
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
numărul următor, din mai 1892, sub semnătura Șt. Iosif, se publică poezia Izvorul, compusă cu un an înainte. Totodată, debutantul este anunțat că vor ieși de sub tipar și celelalte texte trimise. Primul dintre ele este o traducere a baladei Craiul ielelor de Goethe, care va fi inclusă în numărul 8. În rest, nu i se mai reține nimic și, probabil, nici St. O. Iosif nu a mai încercat să colaboreze la R.ș. La „Poșta redacției” se mai răspunde macedoromânilor Nuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289259_a_290588]
-
și 1989 de Adriana Popescu. În primul an de existență a revistei Camil Petrescu dedică o serie de articole unor concepte aplicate dramaturgiei (Despre unele probleme. Obiectivitate-obiectivism, Naturalism în teatru), ulterior fiind publicate, postum, însemnări ale scriitorului la piesa Jocul ielelor și articolul intitulat Analiza structurală a spectacolului. Mai sunt de menționat un articol inedit aparținând lui Mihail Sebastian și corespondență inedită de Victor Ion Popa, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu și Victor Eftimiu, în cadrul rubricii „Memoria documentelor”. Colaborează cu eseuri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
Tâmpla mea cu desene frumoase Strâmbă începe să fie și ea Și țeapănă-n oasele roase. În strategia vizuală a poetei acționează pluriform mirajul, însă nu în direcția sublimităților; aproapele și departele întristează, deopotrivă, atât în Apa morților, în Asemenea ielelor, cât și în alte priveliști. La Sadoveanu, fenomenul reveriei treze era definit astfel: "Mirajul acesta al depărtărilor în bărăganuri are în popor un nume trist: apa morților (titlu de roman, în 1911). Nu cu Sânge de ură se pot aduna
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pune față în față viața superficială a bogătașilor, a celor care nu fac nimic concret în viață, doar i-au jefuit pe alții și trăiesc pe spinarea lor, și a celor simpli care sînt mult mai aproape de calea corectă. ,,Jocul ielelor” de Camil Petrescu. N-am mai auzit vorbindu-se de această piesă. Dar nici nu este de mirare pentru că, în atmosfera de hoție din zilele noastre, într-o societate debusolată cu bună știință de către Tagma Jefuitorilor, aceasta este una
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
se consideră a fi o perioadă de domnie periculoasă a zânelor În calendarul popular. Însă, la această dată, pe 24 iunie, prin anumite ritualuri, forțele lor negative se transformă În forțe benefice. Toate bolile care au la origine Sânzienele sau ielele vor fi tratate cu succes de ritualul coregrafic și catarctic al unui grup de dansatori constituiți Într-un fel de asociație secretă, numiți Călușari. Patroana acestei societăți este „Doamna zânelor”, metamorfozare românească a Dianei, numită și Herodiada, câteodată. Cei luați
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
credinței, sunt cele ale vieții, să domnești sau să servești, să fii sau să nu fii. Rege sau victimă, nu există intermediar între abis și culme. Și poetul continuă: Doamne, cum mă cuprind fantasmele necruțătoare, simple, sigure pe ele. Dansul ielelor. Ca o favoare voi cerși și eu, proscrisul. Și mă -nspăimânt. Totul e dans, o devenire ritmică a creației cosmice. În jur parcă e-nceputul. Atât de multe înțeleg, pentru că mintea mai ageră ca trupul vede întreaga evoluție a lumii
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
1970. 186 Amaltheea, care l-a născut pe Pan prin uniunea sa cu Hermes, a fost transformată în Capricorn, constelație aflată astrologic la zenit în Ianua Coeli, în Poarta raiului (amintită în baladele românești), situată antitetic cu constelația Racului, a ielelor din Ianua Inferni aflată în preajma Rusaliilor și Sânzienelor. 187 Rudolf Otto, The Idea of the Holy, ediția a II-a, 1970. 188 Sri Aurobindo, filosof mistic hindus vorbește de realitatea supremă, Nishida Kitaro, filosof japonez o privește ca pe un
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
confrați... 992 Amaltheea, care l-a născut pe Pan prin uniunea sa cu Hermes, a fost transformată în Capricorn, constelație aflată astrologic la zenit în Ianua Coeli, în Poarta raiului (amintită în baladele românești), situată antitetic cu constelația Racului, a ielelor din Ianua Inferni aflată în preajma Rusaliilor și Sânzienelor. 993 Lucian Blaga, În marea trecere 994 Id. Psalm 995 Id. Leagănul 996 Victor Hugo, Notre-Dame de Paris, livre V. 997 Cassian Maria Spiridon, De dragoste și moarte, Helicon, 1996. 998 Charles
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]