484 matches
-
Hilchia, căpetenia curții domnești, Șebna, scriitorul, și Ioah, cronicarul, fiul lui Asaf, la Iezechia, cu hainele sfâșiate și i-au spus vorbele lui Rabșache”. Asemenea regilor, persoane particulare puteau avea propriii secretari: Baruh, de exemplu, a fost scribul profetului Ieremia (Ier. 36,4). Secretarii oficiali purtau diferite titluri, în funcție de locul în care își desfășurau activitatea; în general erau desemnați prin numele de „scribi”: <yr!p!s); mai apar și sub denumirea de „cronicari” (2Rg. 8,16): <yr!yb!z+mâ și
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
care este pecetluit și zapisul acesta deschis - și le pune într-un vas de lut, ca să stea acolo zile multe. Că așa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Casele, țarinile și viile vor fi din nou cumpărate în țara aceasta»” (Ier. 32,9-15). Deși cumpărarea făcută de Ieremia era una simbolică, după cum reiese din ultimul verset, Biblia ne prezintă o descriere fidelă a procedurii legale de vânzare a pământurilor în vremea lui Ieremia. „Zapisul de cumpărare” (sefer hammiqnah), scris probabil pe
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
câteva incizate (3 dintre ele au fost descoperite în 1976 și descifrate de Rainey). Unele vase de la templu aveau nume de un interes particular, cum ar fi de exemplu, numele familiilor de preoți Pașhurr și Meremot, menționate în Sfânta Scriptură (Ier. 20,1 și 1Ezd. 8,33). O altă ostraca raporta o urgență și solicita căpeteniei cetății Arad să trimită întăriri la Ramat Neghev contra unui atac edomit. Cele 85 de ostraca în limba aramaică din stratul perioadei persane atestă faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
din Lachiș, conform indicațiilor pe care le-a dat stăpânul meu, căci nu putem vedea semnalele de focuri din Azeca”. Această simplă înștiințare a unui ofițer către superiorul său este remarcabilă, pentru că ea confirmă relatarea biblică despre invazia lui Nabucodonosor (Ier. 34,7). În anul 1993, la Mareșa s-au descoperit șapte fragmente ceramice inscripționate, părți ale unei ostraca pe care fusese scris un document. Este vorba despre primul contract de căsătorie scris pe un vas, descoperit vreodată pe teritoriul Țării
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
fost atât de căutat, mai ales în regiunile mai umede; de fapt, aproape toate papirusurile păstrate provin numai din Egipt și din regiunea Mării Moarte. Pentru o mai bună păstrare, sulurile din papirus erau ținute în vase mari din lut (Ier. 32,14). În perioada preexilică, în conformitate cu tradiția egipteană, sulurile erau confecționate din papirus. În perioada persană, când evreii au adoptat limba aramaică, scrisul pe pergament începe să fie folosit pe scară largă, devenind chiar obligatoriu pentru copierea cărților biblice. Platon
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
am dat și domniia mea Neculii lă o >gofă ăt >, ca să-i fie moșie și ohabnică. İată și mărtă u >rie am pus domniia mea: jupan İvan mare dvornec și jupan Chesar mare lă o >gofă ăt > și Tudosie vistă ier > și... spat ă ar > și Radu comis și Stroe stolnec și Șerban pahă a >rănic> și Preda postă elnic > . Și ispravnic Chesar mare lă o >gofă ăt >. Și am scris eu, Neagul grămătic, În luna lui Decheă m >vră ie
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
șu ri le din paie, și nici unele, nici altele nu le pot apăra de in tem pe ri i le anotimpu ri lor. Atât timp cât vremea le permite, ei ocupă parte rul; dar în pe rioa da fri gu ri lor ier nii, se re trag în aceste gropi practi ca te sub fiecare bor dei, și în care se păs trea ză foarte ușor căl du ra. Acolo între țin un foc mic cu bă le gar sau crengi de co
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
schimbă ri le care au avut loc în cei doi ani în plan familial, dar și în plan poli tic. Documentul oferă, cu dăr ni cie, informații cu privire la viața conjugală, așa cum fi gu rea ză ea în mintea unui bo ier din prima jumătate a secolului al XVIII lea. Ca orice fiu de boier, Grigore a plecat din casa părintească cu partea din patrimoniul pa tern ce i-a revenit în momentul căsătoriei. Averea enormă acu mu la tă de-a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bei în va loare de opt taleri, în timp ce femeia rămâne aș tep tând mila soțului. Cu probele în mână, soțul cere despăr ți rea, dar mi tropo li tul îl sfă tuieș te să treacă cu vederea și s-o ier te. Aproape opt luni a bătut la ușa soborului Ianache, cerând cu in sisten ță separarea de cea care l-a făcut de râs. Răz boiul bul ver sea ză numeroase familii, iar „criza morală“ cu prin de toate cla
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
2004. 4) Docteur Tran Ky, Didou-Manent, Michèle, Docteur Robert Hervé, Mince ou grosse. Histoire du corps idéal, Paris, Librairie Académique Perrin, 1986. 5) Histoire du corps, sous la direction d'Alain Corbin, Jean-Jacques Courtine, Georges Vigarello, Paris, Seuil, 2005, tome Ier, De la Renaissance aux Lumières. 6) Source internet: www. youtube.com. 7) Leș Liaisons dangereuses, DVD, film de Josée Dayan, 2003, avec Catherine Deneuve, Rupert Everett, Leelee Sobieski, Nastassja Kinski. 8) Valmont, 1989, film de Milos Forman, avec Annette Bening, Colin
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
dans la Préface de 1970. 6 Voir, à ce titre, Sară F. Matthews-Grieco, Corps et sexualité dans l'Europe d'Ancien Régime în Histoire du corps, sous la direction d'Alain Corbin, Jean-Jacques Courtine, Georges Vigarello, Paris, Seuil, 2005, tome Ier, De la Renaissance aux Lumières, pp. 168-170. 7 "A la veille de la Révolution, la mode impose encore leș robes-chemises souples qui font ressortir davantage la légèreté de la silhouette. Leș plis de ces robes cherchent à imiter le costume antique. Ils șont
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
of European Affairs, vol. 4 nr. 3/2004, European Institute of Romania, București. Paina Nicolae, Managementul cercetării științifice, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2006. Parchomovsky, Gideon, Wagner Polk, Patent portofolios, University of Pennsylvania, 2005. Pelkmans, Jacques, Integrarea europeană. Metode și analiza economică, IER, București, 2003. Peculea, Marius, Interfața între știință și tehnologie, Editura Tehnică, București, 1994. Perț, Steliana, Vasile Valentina, "Relația export-capital uman. Conținut. Impact", în Revista Română de Economie, nr. 2/2003, Editura Institutul de Economie Națională, București. Petrescu, Ion, Ștefănescu Camelia
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
10, Blackwell Publishing, Oxford, p. 703. 74 Richard Stim, Profit from your idea: how to make smart licensing deals, ediția a VII-a, Delta Printing Solutions Inc., Berkely, 2011, p. 63. 75 Jacques Pelkmans, Integrarea europeană. Metode și analiza economică, IER, București, 2003, p. 171. 76 Charles Edquist, System of innovation: technologies, institutions and organizations, Routledge, Londra, 2005, p. 408. 77 Radu Filip, Mihaela Belu, Ramona Țarțavulea, "The competitive advantage of Romania in the context of economic recovery", în Annals of
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
rea turismului, cu posibilitatea generării următoarelor efecte: cr eșt erea numărului de călă torii per client; identificarea produselor aște pta te în alte țări; distribuția produselor proprii în alte țări; universalizare a s tandardelor mondiale de calitate; internaționalizarea serviciilor hotel ier e sau bancare, a serviciilor oferite de agențiile de voiaj etc. Figura nr. 1.4. Factori determinanți ai globali zăr ii Pe lângă existența acestor factori determinanți ai procesului de globalizare, prezentați în figura nr. 1.4., există și o serie
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
urmare a ace stor mișcări de capital, se traduce prin „avântul“ împrumuturilor, al creditelor din sistemul bancar, fiind însoțită de un mare laxism în evaluarea riscurilor, ceea ce arată o calitate slabă a activelor; * aceste intrări masive de capital cauzează aprec ier ea monedelor naționale și, prin urmare, cauzează degradarea balanței operațiunilor curente și creșterea deficitului comercial pentru anumite țări; * degradarea situației macroeconomice în aceste ț ări și creșterea ratelor dobânzii pe plan internațional se află la originea unei rapide inversiuni a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
se cheamă Spovedanie. Actul Spovedaniei presupune învățarea unor lecții de viață, în urma unor greșeli pe care le facem. Faptul că am devenit mai conștienți și ne recunoaștem greșelile, că am mai învățat o lecție de viață, ne dă dreptul la ier tar ea păcatelor. La acest aspect se referă și Buna Vestire: iertarea păcatelor atunci când am devenit conștienți de existența lor și ni le recunoaștem. Asta înseamnă că suntem pe drumul cel bun și urmăm Calea. Cine devine mai conștient, își
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
din laudele dumnezeiești și din sfintele colocvii; își înalță vocea puternică precum o trompetă, eliberând națiunile și dojenind popoarele (Is 58,1); și nu-și retrag săbiile de la vărsare de sânge (Ps 149,7), ucigând și devorând; bântuie prin oraș (Ier 48,10), îndurând foamea precum câinii (cf. Ps 58,15). Aceștia sunt adevărata sare a pământului (Mt 5,13), cei care dau mâncării gustul plăcut al mântuirii; ei conservă alimentele ferindu-le de mirosul neplăcut al viermilor și de duhoarea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fiii voștri; nu veți construi case, nu veți semăna, nu veți planta vii și nu veți avea proprietăți, iar pe tot parcursul vieții voastre veți locui în corturi, pentru a trăi îndelung în țara în care sunteți ca și străini” (Ier 35,6-7). (Iacob din Vitry, dând o interpretare spirituală acestei întâmplări, îl identifică pe Francisc cu Ionadab, iar pe fiii săi cu recabiții, cu scopul și cu condiția de a păstra ascultarea față de directivele lui. Pasajul este remarcabil și pentru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de mult în lumea întreagă, căci în ei s-a împlinit în mod spiritual cuvântul Domnului rostit prin gura lui Ieremia: „Neamul lui Ionadab, fiul lui Rehab, va avea mereu pe cineva care să stea în fața mea, în toate timpurile” (Ier 35,19). (Oratorul continuă explicând preceptele în sens spiritual și moral, apoi revine asupra lor ca să facă o aplicație literală): 2. Rehabiții respectau acele porunci în sensul lor literal, după cum faceți și voi, care sunteți descendenții tatălui vostru Rehab, adică
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vânători, după cum a explicat cu atâta claritate abatele Ioachim. Spune într-adevăr Domnul prin gura lui Ieremia, 16: Iată, eu voi trimite mulți pescari și îi vor pescui; apoi voi trimite mulți vânători, care îi vor vâna pe toți munții... (Ier 16,16) Lăsând la o parte interpretarea abatelui Ioachim, pe care nu o mai citesc de mulți ani, mi se pare că această ultimă frază, în care se vorbește despre vânători, este mai potrivită Ordinului Sfântului Dominic decât Ordinului Sfântului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
putem învăța, Grupul de Reflecție ESEN 6. Dolgu, Gh.(2009) Criza. Finanțe. Teorii. Studii alese, editura Expert 7. Dragan, G., Nicolescu, A.(2009) Studiile de Impact Instrumente pentru o mai Bună Reglementare a Politicilor Publice în Uniunea Europeana, Colecția de Studii IER Nr. 24 8. Gert Peersman, Frank Smets, “The Monetary Transmission Mechanism in the Euro Area: More Evidence From VaR Analysis”, European Central Bank, Working Papers Series, No. 91, December 2001 9. Guvernul României, HG nr.775/2005 pentru Aprobarea Regulamentului
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
putem învăța, Grupul de Reflecție ESEN 6. Dolgu, Gh.(2009) Criza. Finanțe. Teorii. Studii alese, editura Expert 7. Dragan, G., Nicolescu, A.(2009) Studiile de Impact Instrumente pentru o mai Bună Reglementare a Politicilor Publice în Uniunea Europeana, Colecția de Studii IER Nr. 24 8. Gert Peersman, Frank Smets, “The Monetary Transmission Mechanism in the Euro Area: More Evidence From VaR Analysis”, European Central Bank, Working Papers Series, No. 91, December 2001 9. Guvernul României, HG nr.775/2005 pentru Aprobarea Regulamentului
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
pe Sine pentru mine (Gal. 2, 20)”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic despre viața morală, despre cunoștință și despre dreapta socoteală duhovnicească, cap. 34, în Filocalia..., vol. II, p. 41) „Să nu ziceți, spune dumnezeiescul Ieremia, că sunteți biserica Domnului (Ier. 7, 4). Iar tu să nu zici că simpla credință în Domnul nostru Iisus Hristos poate să mă mântuiască. Căci aceasta este cu neputință de nu vei dobândi și iubirea față de El prin fapte. Doar despre credința simplă s-a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu face nimic, că ai pus asupra altuia întreaga povară a ta. Ieremia crezând că Dumnezeu va milui pe popor, s-a rugat pentru el. Dar fiindcă acesta nu și-a adăugat și credința lui, el n-a fost ascultat (Ier. 11, 14). N-avea Ieremia credință? Ba da. Ea era ca cea a celor ce l-au purtat pe slăbănog. Deci vina a fost a poporului. Așa e și în cazurile asemănătoare. Căci nu degeaba s-a spus: Mult poate
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lor neascultări, să fie osândiți definitiv”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVI, 102.2.-102.3., în PSB, vol. 5, p. 541) „Bine li s-a spus celor ce au păcătuit: voi semănați grâu și secerați spini (Ier. 12, 13), căci chiar dacă petrec și repetă cuvintele lui Dumnezeu, cei ce nu se hrănesc din ele cum se cuvine, nu trăiesc cinstit și nu au credință îndestulătoare, unii ca aceia seamănă grâu, dar culeg spini. Ne putem da seama
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]