758 matches
-
omului și activităților social-economice. b) Tundra arctică, se situează la nord de Cercul polar arctic. Climatul este extrem de rece, precipitațiile sunt foarte sărace și exclusiv solide, vântul este puternic și frecvent. Un foarte scurt sezon estival favorizează numai asociații vegetale ierboase. Variațiile termice sezoniere sunt mai mici decât în pădurea boreală dar se desfășoară pe fondul unor temperaturi permanent coborâte. Pedogeneza este lentă și dificilă, fertilitatea naturală a solurilor este foarte redusă. O populație extrem de rară se ocupă în general cu
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
insulei japoneze Honshu, insula Haiti, Corsica). 2.5.5. Aplicații comparative a) Preeria nord-americană și stepele ponto-caspice. Reprezentând regiuni ale tipului de stepă din zona temperată, preeria nord-americană și stepele ponto-caspice, au drept notă comună continentalismul climatic. Ca urmare, vegetația ierboasă spontană este adaptată condițiilor de ariditate. Învelișul de sol are o fertilitate naturală ridicată. Randamentul culturilor agricole, predominant cerealiere, este diminuat în cazul în care aportul suplimentar de apă, prin irigații, nu se poate realiza. Practicarea intensivă a agriculturii a
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
care aparțin patrimoniului natural al umanității. Astfel, în Valea Jiuzhaigou din sud-vestul Chinei, pe o suprafață de 106 000 ha, se realizează conservarea unui ecosistem de pădure temperată de altitudine. Arealul respectiv este acoperit, începând din partea înaltă, cu o vegetație ierboasă perenă, capabilă să reziste de la un an la altul sub zăpadă și de păduri. Arborete pure de conifere, păduri de amestec (pin și arțar) și păduri de foioase (specii de stejar și de arțar), ca și o vegetație arbustivă reprezintă
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
populație, mai ales pentru cea urbană, determină și forme abuzive. Insuficiența unor măsuri de protecție, a încadrării sectoarelor fragile cu personal specializat, lipsa de educație pentru protecția naturii, au consecințe dintre cele mai grave. Astfel, sunt strivite, rupte, smulse, specii ierboase și arbustive rare, sunt perturbate habitatele naturale ale unor specii faunistice și se produc veritabile dezastre datorită incendiilor. Desigur, acestea din urmă pot avea și cauze naturale dar care nu sunt responsabile pentru mai mult de 25% dintre incendiile înregistrate
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
rare, sunt perturbate habitatele naturale ale unor specii faunistice și se produc veritabile dezastre datorită incendiilor. Desigur, acestea din urmă pot avea și cauze naturale dar care nu sunt responsabile pentru mai mult de 25% dintre incendiile înregistrate. Formațiunile vegetale ierboase, indiferent de climatul sub care evoluează, au fost întotdeauna mai ușor înlăturat, prin defrișare, în scopuri agricole. Modalitatea la care s-a recurs cel mai frecvent a fost aceeași incendiere, cu urmări aparent benefice, dar numai pe termen scurt. Distrugerea
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
sensul că în zona Câmpiei Moldovei întâlnim o vegetație de silvostepă iar în sectoarele înalte de podiș din partea de vest și sud a județului predomină o vegetație de tip forestier cu specii de foioase. Silvostepa este caracterizată printr-o vegetație ierboasă xeromezofită și uneori chiar xerofită în care apar pâlcuri de pădure de stejar și șleauri. Pădurile de foioase ocupă părțile mai înalte ale Podișului Sucevei și Podișului Central Moldovenesc. La altitudini mai mari de 400 m se remarcă prezența uniformă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de 347 ani, Centrul Cultural Social Miclăușeni Tufa lemnoasă (Caragana frutex) (vulnerabilă) 0,02 ha, pe malul lacului Chirița, satul Valea Lungă, comuna Holboca Zada sau Larice (Larix decidua) 1 exemplar de 169 ani, în curtea bisericii ortodoxe, comuna Moțca. Plante ierboase declarate monumente ale naturii: La Mârzești există Beta trigyna - sfecla sălbatică (vulnerabilă) și laleaua de pădure (vulnerabilă) (Tulipa sylvestris ssp. biebersteiniana). În pădurile Hârlăului și în cele de la sud de municipiul Iași apare papucul doamnei (Cypripedium calceolus) (vulnerabilă). Ghiocelul (Galanthus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
este dispus în două etaje: primul etaj cuprinde tulpinile cu diametre între 80-140 cm, înălțimi peste 30 m și având vârsta de circa 160 ani; celălalt etaj cuprinde tulpini având 60 de ani și un diametru de 25-30 cm. Vegetația ierboasă este tipică făgetelor colinare, adăpostind și o specie monument al naturii: papucul doamnei Cypripedium calceolus. Brioflora rezervației forestiere Humosu este reprezentată de specii precum: Conocephalum conicum, Lophocolea heteropylla, Pellia endiviifolia, Plagiochila aspleniodes, Porella platyphylla, Radula complanata, Riccia fluitans. Dintre musci
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
pădurea este una de foioase (stejar, gorun, arțar, tei), cu caracter mozaicat, a cărei importanță științifică se datorează puternicului fenomen de hibridogeneză din cadrul genului Quercus. Nu se poate stabili dominația unei fitocenoze, dar se remarcă totuși predominanța gorunetelor. Multe plante ierboase sunt elemente termofile, sudice, rare pentru Moldova. Dintre briofite întâlnim pe: Amblystegium confervoides, Amblystegium serpens, Amblystegium subtile, Amblystegium varium, Amblystegium varium f. integrifolia, Amblystegium varium f. orthocarpa, Anomodon viticulosus, Brachythecium populeum, Brachythecium salebrosum, Brachythecium velutinum, Bryum capillare, Bryum capillare var.
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
21 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure alcătuită din arbori de pin, lariță și molid ce depășesc vârsta de 100 ani, cu diametre de 70-120 cm și înălțimi de peste 30 m. Rareori apar fagul, gorunul și frasinul. Vegetația ierboasă este tipică pădurilor de fag și stejar, cu multe elemente specifice pădurilor de conifere montane. Dintre ferigi putem întâlni pe Dryopteris carthusiana. Angiospermele sunt reprezentate de: Agrostis tenuis, Ailanthus altissima, Allium ursinum, Anemone ranunculoides, Anthemis tinctoria, Arctium lappa, Arctium nemorosum
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
se face pe DJ și CFR Iași-Grajduri (gară); DF Grajduri (gară) rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pajiști; geomorfologice: platou; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația este un platou plan situat la altitudinea de 330 m, care s-a format în miocen pe depozite sarmațiene. b) Aspecte pedologice: solul din cadrul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
accesul la rezervație se face pe DN Iași-Vaslui, DL 1 km. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure, pajiști; geomorfologice: podiș; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri (45%) și stâncării (55%) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află la limita nordică și vestică a podișului structural, coborând pe coasta de tranziție spre Câmpia Moldovei; este alcătuită
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
comuna Răducăneni; accesul la rezervație se face pe DN Iași-Albița; DL Răducăneni-rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află pe versantul nordic al dealului Moșna; în aflorimentul Pietrișu sunt vizibile depozite sarmațiene aparținând basarabianului superior și chersonianului. Succesiunea este constituită în
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
coceni, coji de semințe etc.) reprezintă o sursă de materiale brute folosibile pentru obținerea de produse importante pe cale chimică și biochimică. La acestea se adaugă deșeurile de bumbac, șroturile de la fabricarea uleiurilor vegetale, deșeurile de la prelucrarea legumelor și fructelor, plante ierboase, hîrtie reciclată, leșiile bisulfitice de la fabricarea celulozei și hîrtiei, apele menajere etc. Avantajele importante ale deșeurilor de celuloză sunt abundența lor și costul foarte mic. Folosirea biomasei pentru obținerea alcoolului impune o hidroliză a celulozei pînă la glucoză și a
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
la acțiunea agenților fizico-chimici și biologici. Hemiceluloza este un amestec complex de pentozani (xilani, arabani), hexozani (manani, metil-pentozani), pectine și gume vegetale și se găsește în țesuturile plantei asociată cu celuloza și lignina. La lemnele de esență tare și plantele ierboase, hemiceluloza este compusă în principal din zaharuri cu cinci atomi de carbon, mai ales xiloza. La cele de esență moale hemicelulozele sunt compuse din cîteva zaharuri cu șase atomi de carbon, în principal manoze, glucoze și mici cantități de galactoză
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
didactică experimentală, secția dendrologică, secția biologică, plante utile, secția ornamentală, rozarium, plante memoriale, secția de recreere și odihnă. Sectorul taxonomic: are o suprafață de 5 ha, se află în apropierea intrării principale. În secție se cultivă circa 2000 de taxoni ierboși și lemnoși, dispuși conform sistemului de clasificare elaborat de A. Borza și îmbunătățit după alte noi teorii filogenetice. În cadrul acestui sector s-au amenajat : un acvariu, stâncării, turbării, iar dintre unitățile sistematice de plante existente amintim pe cele aparținând familiei
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și plante utilizate ca sursă de celuloză, plante alimentare și oleaginoase, plante fixatoare de soluri, etc. Secția ornamentală (2,5 ha) este amplasată la intrarea în grădină, în jurul pavilionului didactic administrativ și a Complexului de sere și cuprinde plante decorative, ierboase și lemnoase care prin modul lor de grupare constituie o expoziție cu caracter permanent. Printre speciile întâlnite, amintim: Galanthus, Narcissus, Paeonia arborae, Syringa laciniata, Alyssum borzaeanum, Dianthus giganteus, Hepatica transilvanica, Hieracium pojorâtense ( specii rare, endemice). Rozarium sau Parcul Rozelor ocupă
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
adaptările întâlnite la plante și animale, cu exemple caracterizarea biotopului Grupele de elevi vor realiza aplicațiile pe rând pentru a nu exista dezordine, deoarece trebuie respectată liniștea relativă din pădure, absolut necesară observării animalelor. Botaniștii notează speciile întâlnite în stratul ierbos, stratul arbuștilor și cel al arborilor, vor colecta plantele necunoscute ierborizându-le. Vor observa speciile amentifere Carpinus betulus (carpenul), Fagus silvatica (fagul), Querqus robur (stejarul), la care florile mascule se numesc amenți și produc o cantitate mare de polen ca adaptare
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
și ce adaptări prezintă la acest mod de polenizare. 5. Fructele și semințele unor plante s-au adaptat pentru răpândirea cu ajutorul vântului. 6. Dați exemple de astfel de plante și prezentați aceste adaptări 7. Întocmirea listei cu arborii, arbuștii, plantele ierboase dicotiledonate și monocotiledonate, ciuperci, licheni, mușchi. 8. Se întocmește o caracterizare a florei cu dominanța plantelor. Ustensile și materiale - lupă, deplantator, determinatoare, pungi de plastic, etichete, presă pentru plante, ziare, etc . II Zoologii Obiectiv: determinarea și recoltarea de animale, observarea
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
a solului sunt mai ridicate față de poiană . Lista plantelor determinate arbori: Querqus robur (stejar), Carpinus betulus (carpen), Fagus silvatica, Tilia cordata tei , Ulmus foliacea (ulm ) arbuști: Crataegus monogyna (păducel),Cornus mas(corn),Ligustrum vulgare(lemn câinesc); Viburnum lantana (dârmoz) Plante ierboase:Familia Labiatae-Lamium purpureum (urzică),Lamium maculatum (urzică moartă); Familia Rosaceae : Agrimonia eupataria (turița mare); Familia Liliaceae :Asparagus tenuifolius (umbra iepurelui); Allium ursinum (leurda), Polygonatum officinale (pecetea lui Solomon); Familia Cruciferae : Dentaria bulbifera (colțișor); Familia Boraginaceae: Symphytum officinale (tătăneasă); Familia Poaceae
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Dendrocopos major - picior cu patru degete puternice ( două îndreptate anterior și două posterior ), cioc lung, puternic și ascuțit , aripi scurte, pene tari fără puf . Aspectul sezonier : vernal ( primăvara târzie ) arborii înfrunziți cu flori scuturate arbuști înfrunziți cu fructe mici plantele ierboase de vară înflorite și unele cu fructe 7.4. Valorificarea instructiv educativă a studiului avifaunistic în cadrul vizitei didactice la Muzeul de Istorie Naturală Iași Clasa : a VI-a Obiectul : Zoologie Locul desfășurării: Muzeul de Istorie Naturală Iași Tema: Protecția animalelor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
stabilizare mecanică a terenului dar și prin alegerea și plantarea corespunzătoare a speciilor de arbori și arbuști cu sistem radicular bine ramificat, profund precum și a speciilor drajonate. Sub aspectul proceselor pedogenetice, spațiile verzi, prin stratul arborescent, cel arbustiv sau cel ierbos, produc mari cantități de resturi vegetale, fie la suprafața solului (litieră), fie în sol (rădăcini moarte). Acestea, prin descompunerea de către microorganisme, influențează pozitiv însușirile fizice și fertilitatea solului, fapt extrem de important mai ales în spațiile verzi amenajate pe terenuri sărace
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
a aerului în parcuri și păduri fiind cu 7-14% mai mare decât în zonele lipsite de vegetație. În mediul urban, unde aportul higrometric al apei din precipitații este redus, datorită sistemului de evacuare a apei prin canale colectoare închise, vegetația (ierboasă și lemnoasă) umezește atmosfera, realizând acel nivel higrometric confortabil al atmosferei urbane, în special în timpul verii. De exemplu, se apreciază că un arbore de mărime medie dintr-o plantație stradală poate transpira într-un sezon de vegetație cca. 5 m3
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
realizată pe de o parte prin efectul de umbrire, datorită frunzișului speciilor arborescente și arbustive, dar și prin cantitatea de radiații solare reflectate de vegetație (albedo). Intensitatea luminii are valori corespunzătoare, ce nu deranjează ochi, în zonele plantate, cu vegetație ierboasă și lemnoasă, și este supărătoare în zonele lipsite de vegetație în care abundă materialele inerte precum sticla, betonul, marmura, gresia, oțelul, etc. Umiditatea aerului este direct influențată prin procesele de evapotranspirație specifice plantelor, umiditatea relativă a aerului în parcuri și
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
a aerului în parcuri și păduri fiind cu 7-14% mai mare decât în zonele lipsite de vegetație. În mediul urban, unde aportul higrometric al apei din precipitații este redus, datorită sistemului de evacuare a apei prin canale colectoare închise, vegetația (ierboasă și lemnoasă) umezește atmosfera, realizând acel nivel higrometric confortabil al atmosferei urbane, în special în timpul verii. De exemplu, se apreciază că un arbore de mărime medie dintr-o plantație stradală poate transpira într-un sezon de vegetație cca. 5 m3
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]