420 matches
-
iubi, nu pentru a crește copii, nu pentru a reuși, nu pentru a atinge țeluri deosebite. Îmi ridic capul deasupra apei și inspir lung, cuprinsă deodată de fericire, sorbind aerul umed, îmbătată îmi ridic unul dintre picioare și îl privesc iertător, cinci degete scurte și împrăștiate neglijent se bucură să îmi întâlnească fața, este fericirea unirii dintre începutul și sfârșitul trupului meu, asta este tot ceea ce mi-a mai rămas, doar un trup căruia îi place să respire, dar tot restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
eu ce am crezut: că nu trebuie să confunde Biserica cu anumite obiceiuri particulare, că poate, cine știe, cei de acolo au uitat să mai citească și Evangheliile din când în când. Că uneori Iisus cel plin de dragoste și iertător cu păcatele noastre nu se arată în Casa Domnului, dar îl putem găsi în multe alte chipuri. Am plecat de acolo golite, ologite sufletește, ca niște ființe izgonite cu vorbe aspre și grele, tocmai din locul în care căutam mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și adolescenții austrieci. Eu, în schimb, ce rău făceam că mă jucam - uneori cu sonorul dat la minimum - pe calculatorul personal, construind orașe și cetăți, îngrijind mai întâi temple, apoi biserici, rezistând atacurilor barbare ale năvălitorilor și contraatacând eficient, dar iertător? Nu aveam nici o plăcere să omor, să distrug, să rad de pe fața pământului virtual așezările inamice. Ba chiar bucuria mea era creștinarea. Cu o legiune de preoți care mă costaseră ceva aur, converteam pur și simplu adversarii, până depășeam cuantumul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
conjunctura nu este prea favorabilă. Nu despre conjuncturi este vorba. Acolo, în interiorul tău, a rămas ceva ? Dacă mă gândesc bine, pot spune cu mâna pe inimă că da, în profunzimile sale secrete sufletul meu păstrează credința în Unul, Marele și Iertătorul Dumnezeu... Dacă-i așa, atunci este bine, dar trebuie să rechemi interiorul să iasă la suprafață ca să putem comunica. Teodora deschide o biblie veche cu foi îngălbenite, adusă de pe polița din iatac. Uite, cred că trebuie început cu psalmul 49
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
a văzut-o pentru ultima oară, chinuită de dureri și tratamente. Fără să își dea seama, acestor imagini triste le iau locul cele din copilărie, în care chipul mamei este cel pe care îl poartă întotdeauna în suflet: blând, iubitor, iertător... Se face că e primăvară și răsădesc împreună câteva răsaduri firave de flori, cărora mama le rostește denumirile ca o alintare: "gura leului... ochiul boului... crăițe..." Și-apoi: "Au început să înflorească lăcră..." Cu denumirea neterminată a florii preferate pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Vai, Doamne“ cu Insch. — Ăăă, zise el, tatonând. Nu crezi că e mai degrabă vorba de o reacție din reflex? Doctorul Bushel Îi privi pe Logan ca pe un copil care greșise, dar unul față de care era dispus să fie iertător. — Adică. — A fost abuzat de Gerald Cleaver când avea unsprezece ani. Cleaver a fost declarat nevinovat sâmbătă. Duminică l-am găsit pe copilul Lumley Înainte ca Strichen să se poată Întoarce să-l mutileze. Azi sunt reclame peste tot la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
depozitara dogmelor, adică biserica, este în funcțiune de trupul viu și de sufletul credincioșilor din societate, aceasta nu poate fi un bine. Biserica este o adevărată mamă. Ea ține la prestigiul ei, dă sfaturi, îndrumează pe rătăciți, e miloasă și iertătoare și din timp în timp se controlează pe ea însăși, să vadă de nu cumva reprezentanții săi aplică sau nu cu imparțialitate principiile ce-i stau la bază. Controlul acesta de sine însuși este acela care face coeziunea între reprezentați
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
las să danseze în lumină, de ce să las ca nopțile mele să le doară, de ce să nu preaslăvesc CUVÂNTUL, când ușor el se preface un zbor de noapte ce te poartă și te dorește să fii și tu un ZBOR IERTĂTOR, de ce să nu lăsăm să pătrundă această vrajă a dorințelor nemărginite, pentru că iubirea mea mă va iubi numai pe mine, Deoarece, Eu, i-am furat inima lui însingurată, și am făcut din Ea un trup de lumină, cu o voce
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
început de iubire stelară. PLAPUMĂ A NORILOR Soarele mi-a zâmbit prin perdeaua geroasă de vremi. Trezită la viață din acele muribunde zile în care nu a fost nimeni să-mi aline moartea, să o facă mai blândă și mai iertătoare cu mine. Nu a fost nimeni să-mi dezghețe trupul ce mi-a fost congelat și amestecat prin zăpezile unui infern dureros și zgribulit în fața căutărilor, într-un ADEVĂR, ce pentru prima dată, crezi în El, încet și calm îți
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
voi iubi, te voi iubi, Aceeași visătoare și stăpână. OCHIUL TĂCERII Când îți aud glasul, te simt mai aproape, Și vreau să-ți simt trupul de dor, Emoția sufletului se coboară prin noapte Și-mi învelește-n taină un timp iertător. Din depărtări, adâncul pătrunde Prin uși ferecate când somnul mi-i bun. Divinul se preface-n ființa de unde Cu rame și pânze prin universul nebun. Neliniștea albastă de clipe sfârșește Solfegii de har mai vor să petreacă Prin sfera umbrită
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
mă-nfioară dorul meu din altă lume ce coboară prin tăcere cu o lacrimă de vis Plâng și florile-n fereastră rechemând pe al tău nume Ce-n alinturi suferinde zac legendele în scris. Gândurile răvășite cad în somnul de-altădată Iertător și blând în suflet, Cerul parcă s-a închis, De azur în frunze albastre, melancolic e-a mea soartă Și-n mâhnirea arsă-n zile, dar o lacrimă s-a stins. Ca un fulger în iubire, cu un trup ca
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
sufletelor acelor ființe, care, În mintea ei, urcă spre ceruri, permanent și de nimeni luate În seamă, În special, de nimeni, dintre cei care produc crimele. Și tot urcă, sufletele chiuretaților, spre Înaltele, primitoarele, pe veci sălășluitoarele și, de toți, iertătoarele, ceruri! Și ea, Dedițela, fosta, atât de frumoasa fată, de prin părțile Dobrinei, aprinde, mereu și mereu, lumânări, În locurile pe care vi le-am indicat; aprinde lumânări și bolborosește, Într-una, În legea ei, ce va fi bolborosind! Vai
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Apoi, sfințiile lor nu aveau gusturi rele, dar cine știe care dintre ei le mâncau - am îndrăznit eu. Deși această remarcă, cam nesocotită, ar fi trebuit să l supere pe bătrân, lucrurile nu s-au petrecut deloc așa. Călugărul a răspuns simplu și iertător: „Suntem și noi oameni, fiule...” Am tăcut, ca să nu prelungesc starea creată de remarca mea, și îmi arunc privirea pe hotarnica din 14 iunie 1671 (7179) ce tocmai mi-a picat în mână. Citesc: „Milostive și luminate doamne, să fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ființă pe care o iubeam cu adevărat. Unctorul acela nocturn nu fugea de mine. Dimpotrivă, acum mă cuprindea cu brațele și chipul său murdar mă căuta în colțul în care mă ascunsesem. M-a găsit și mă mângâie pe cap, iertător ca un preot care iartă un asasin. Dar meritam eu atâta milă, fetițo? În colțul acela întunecat, un nenorocit mă primea, mă călăuzea. Pe strada udă pe care el visa și unde visam și eu acum, lipit de damful acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, ca stareț al Mănăstirii Cetățuia Protosinghelul Partenie Petric, venit prin transfer din ascultarea de stareț al Mănăstirii Horaița. Încă de la început și-a dovedit virtuțile de bun slujitor al sfântului altar, de bun sfătuitor și iertător în scaunul de spovedanie, dar și de gospodar desăvârșit, întrecându-i chiar pe cei de dinaintea lui. A început lucrări ample: aducerea gazului metan și trecerea de la încălzirea individuală la cea centrală prin cumpărarea de centrale termice pentru biserică și chilii
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a clipei, Se‐ nchină sufletul supus În fața veșnicei icoane Cu răstignirea lui Isus. Ce blând se uită chinuitul De sub cununa lui de spini, Lumina resemnării mute E scrisă‐ n ochii lui senini. Nu‐ l dor piroanele din carne, Zâmbește pașnic, iertător, El știe că de veci învie Acei ce pentru alții mor. La poala crucii e Maria, și‐ n chipul ei, nespus de trist, A zugrăvit un chin sălbatic Penelul meșter de artist. Ea‐ și frânge mâinile și geme, În gândul
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
douăzeci și doi de ani a strâns numai minciuni. Astăzi pântecul ei a explodat nemaiputând ține greutatea lichelelor ce s-au îngrășat din furat. Poporul meu ce-a îndurat de-alungul acestor ani umilințe, dezamăgiri, minciuni, deșertăciuni, atât de răbdator și iertător nu a mai putut sta în travaliu, a ieșit azi pe străzi cu pieptul gol, să-și apere onoarea. Chiar de nu este băgat în seama de cei de la putere, el este unicul stăpân pe-acest pământ strămoșesc, unde înaintașii
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
să meargă sau nu În California, Sorina s-a căsătorit cu doctorul pe care Îl știe nenea Victor, s-au mutat la Timișoara și vor să plece să lucreze la o clinică din Elveția. Eu și cu „baba mea cea iertătoare de păcate” am vândut apartamentul pe bani buni, am gajat și apartamentul Sorinei pentru un Împrumt substanțial de la BRD, am luat Împrumut de la doctor o importantă sumă de bani, am cumpărat două clădiri de la fostul IAS Girov, am cumpărat două
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
care am dorit și Încă vreau să le Înfăptuiesc. Orice vibrație, orice trăire mai intensă... mă torturează! Întotdeauna Îmi spuneam: “aceste lucruri nu pot să mi se Întâmple mie”... Eși un om slab , incapabil de stăpânit o situație... Nu eram iertătoare cu mine și mustrările pe care mi le făceam În gând erau aspre, șfichiuitoare ca un bici. Ce dracu să fac! De când mă știu am detestat slăbiciunile manifestate. Și ce ironie! Tocmai eu... Nu am nicio indulgență și nicio apreciere
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ai să mă cauți din nou, dar mai e mult până atunci. Du-te și trăiește cum se cuvine, cu iubire de Dumnezeu, nu cu frică, cu fruntea sus și cu bunătate în suflet! Să fii milos cu cei nevoiași, iertător cu cei care-ți greșesc, drept și bun! Altceva eu nu mai am ce să-ți spun. Te-am învățat să te rogi, te am învățat să te cunoști... acum e rândul tău să arăți cine ești... Ne naștem și
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
ea ceva aventuros și ca atare optimismul îmi creștea pe măsură ce mă apropiam de Paris. în plus mă priveam dintr-un punct de vedere dramatic și eram încântat de rolul meu de prieten de nădejde care-l aduce îndărăt, la soția iertătoare, pe soțul ce călcase strâmb. Mă hotărâsem să-l vizitez pe Strickland în seara următoare, deoarece, instinctiv, simțeam că trebuie aleasă cu multă grijă ora. Un apel la afecțiunea omului nu pare să aibă șanse de succes înainte de prânz. Propriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
priveam pe furiș chipul senin, cu aerul ei inocent de copila. Mânia mă aprindea brusc: " Ah, ticăloasa!" Ce putere stranie mă împiedica să dezlănțui urgia? De ce nu-mi răcoream sufletul care mă ardea, în loc să continui acel joc stupid de om iertător care întoarce răul prin bine? Oare conștiința că era bolnavă (deci într-o stare de inferioritate) să fi fost cauza? Nu știu! Mai mult decât atît: bizarul joc începu să mă amuze cu timpul prin aceea că sâcâia pe Mihaela
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
o frunză pe care o ia apa, nu fi nici prea grea, precum zgârie-norii, la care nimeni nu se poate uita și nu pot fi ridicați în brațe și trecuți pragul, fii oricât de frumoasă, oricât de blândă, oricât de iertătoare. nouă în al patrulea loc: ai prilej de mare bucurie, poți să râzi, să dansezi, din cerul tău cad floricele albe, pe care o adiere desprinsă din curcubeu le învârte în fuioare, în răsuciri uluitoare, poți să râzi, în jurul tău
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
perna. Încetul cu încetul - făcând mici volute, trăgând cu urechea, sperând - am ieșit din haine și m-am strecurat lângă ea. I-am spus, drăgăstos, o mână pe umăr. — Selina, te rog, spune că totul e în regulă. Își împinse iertătoare albeața rece a spatelui lipsit de apărare în coapsele mele. — E în regulă, spuse ea. Își întinse piciorul stâng și își puse palma dreaptă cu fața în sus sub perna netezită. Am rămas multă vreme întins în pat, ținând în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
V. Voiculescu apare “cu aceleași trăsături memorabile”...“enigmele creativității sale au rămas aceleași”, blândețea și seninătatea lui le păstrase din tinerețe cu dotația reflexivității. Papadima răscolește fotografii din diverse perioade și circumstanțe familiale, cerc de prieteni, etc. subliniind “blânda interiorizare“, ”iertător cu cele omenești și prea omenești”, mereu ajutând semenii, “necruțător cu el însuși”, exemplu de “onestitate și demnitate”, era “doctorul fără arginți”, manifesta “o sinceritate dureroasă”, mereu apărător al “crezului de scriitor”, îi refuzase lui Zaharia Stancu schimbările pe care
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]