1,501 matches
-
română a BBC. În timpul șederii la Paris a activat ca membru al Fundației Regale Universitare „Carol I”, fiind coleg și prieten cu Basil Munteanu, Eugen Ionescu, Mircea Eliade și Emil Cioran. De asemenea, a participat, alături de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, la emisiunile de la Radio France Internationale. A colaborat cu cronici literare, versuri și proză la majoritatea revistelor culturale ale exilului românesc din Franța și Germania: „Ethos”, „Revista scriitorilor români”, „Caete de dor”, „Apoziția”, „Destin”, „Ființa românească”, „Limite”. Făcând parte, alături de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
1955. Repere bibliografice: Aristide Burilianu, Literatura în exil, „România viitoare”, 1953, 9 ; Emilia David, Un poet interbelic și un prozator postbelic, OC, 2000, 40; Laurențiu Hanganu, Prefață la Opere, I, București, 2000, 31-47; Ileana Corbea, Cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca despre „omul care nu s-a plâns niciodată”, JL, 2003, 17-20; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 293-295; Manolescu, Enciclopedia, 539-541. L.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
literaturii promovate de existențialismul francez (Camus, Sartre, Gabriel Marcel), contrapusă noii literaturi sovietice, deoarece - formulează sentențios Nicolae Moraru - „poetul, literatul este ideolog. Este luptător”. Motiv suficient pentru Radu Lupan de a critica revista „Agora”, îngrijită de Ion Caraion și Virgil Ierunca, acesta din urmă considerând „existențialismul egal cu umanismul”. Prin includerea a numeroase fragmente de jurnal aparținând lui Ion Marin Sadoveanu, Eugen Jebeleanu, M. Blecher și lui Mihail Sebastian, Sașa Pană crede că se poate vorbi de „un nou realism”. El
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
Bălan, „Dincolo de alb”, AST, 1973, 4; Mircea Iorgulescu, „Dincolo de alb”, LCF, 1973, 22; Dinu Flămând, „Dincolo de alb”, „Scânteia tineretului”, 1973, 7 457; Mihai Coman, „Risipa unei veri”, RL, 1978, 24; Victor Atanasiu, „Risipa unei veri”, „Scînteia tineretului”, 1978, 9 069; Ierunca, Semnul, 188-192; Alexandru Lungu, [Stella Vinițchi], RL, 1999, 19; Popa, Ist. lit., II, 564-565; Dicț. scriit. rom., IV, 756-758. C. Dt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290578_a_291907]
-
configurări și În cele din urmă a unei istorii, de care nici Honigberger și nici Georgian nu au avut până acum parte. Când maeștrii se reunesc, neașteptat, Încă o datătc "Când maeștrii se reunesc, neașteptat, Încă o dată" Întrebat de Virgil Ierunca În 1953 care este raportul dintre literatură și erudiție, dintre imaginația narativă și travaliul științific, Eliade va oferi pe larg unul dintre răspunsurile cele mai concludente ale acestei enigmatic de productive coabitări Între două universuri care mai degrabă se exclud
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
simboluri în teatrul lui Eugen Ionescu, Din poezia lui Ion Barbu), Vintilă Horia (Poetul Alexandru Busuioceanu), Constantin Amăriuței (Despre roman, Originea poeziei. Joc primar și Joc secund, Luceafărul românesc, Trei tipuri de exil în folclorul românesc, Adevărata Mioriță ș.a.), Virgil Ierunca (Scriitori și cărturari români în exil, Albert Camus, Schimbarea la față a lui Tudor Vianu, La moartea lui Lucian Blaga. Gânditorul, Mihai Beniuc la avant-garda poliției politice, Alice Voinescu ș.a.), Mira Simian Baciu (Actualitatea lui Urmuz), D.C. Amzăr (C. Rădulescu-Motru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289346_a_290675]
-
lirice - corespunzând colaborării la „Jurnalul literar”, unde apar multe dintre piesele ce vor alcătui Pasărea paradisului - indică despărțirea de arghezianism, păstrând „aceeași prelungită atitudine de ironie romantică, același suflu de poetism confiscat, aceleași stopuri moderniste, aceeași frumusețe demonstrativ ocolită” (Virgil Ierunca). Tăcerea și amintirea, oceanul psihismului și călătoria, motivul ruletei, atmosfera ambiguă a boemei cosmopolite, sugestia luxului și a bucuriilor precare, a înstrăinării și melancoliei fără leac, a iubitei mereu îndepărtate/ absente - toate aceste obsesii adună „materia” poemelor în jurul unor imagini-nucleu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
Dumbravă); Varvara Karbovskaia, Persoane străine, București, 1956 (în colaborare cu V. Bimbulov); Victor Siveditis, Fabule, București, 1971. Repere bibliografice: Lovinescu, Sburătorul, II, 209; George Ivașcu, „Pasărea paradisului”, JL, 1939, 21; Călinescu, Ist. lit. (1941), 819, Ist. lit. (1982), 904; Virgil Ierunca, Puncte, CAP, 1943, 2141; I. Valerian, Chipuri din viața literară, București, 1970, 99-100; Epigramiști români de azi, îngr. Mircea Trifu, București, 1979, 117; Antologia umorului românesc, I, îngr. George Zarafu, București, 1998, 6-7; Dicț. scriit. rom., III, 647-648; Cei trei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
Alex. Ștefănescu, Țipătul, RL, 1992, 19; Cornel Ungureanu, Halimalele gloriei, O, 1992, 21; Virgil Mihaiu, Avangarda ca bun-simț, ST, 1992, 7; Ion Vlad, Măștile provocării, măștile sfidării, TR, 1992, 36; Mariana Șora, O viață în bucăți, București, 1992, 59-67, passim; Ierunca, Subiect, 41-44; Ecaterina Cleynen-Serghiev, La Jeunesse littéraire d’Eugène Ionesco, Paris, 1993; Alexandra Hamdan, Ionesco avant Ionesco, Berna, 1993; Lucian Raicu, Journal en miettes cu Eugène Ionesco, București, 1993; Mihai Zamfir, De cealaltă parte, RL, 1994, 13; Al. Paleologu, „Vă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
a lui Dumnezeu, VR, 1994, 11-12; Arșavir Acterian, Ceva din junețea bucureșteană a lui Eugen Ionescu, APF, 1995, 3-4; Gheorghe Grigurcu, Eugen Ionescu și „diavolul” politic, VR, 1995, 3-4; Ungureanu, La vest, I, 103-112; Caraion, Tristețe, 96-102; Petreu, Jocurile, 138-154; Ierunca, Semnul, 270-272; Marian Victor Buciu, Ionesco. Eseu despre onto-retorica literaturii, Craiova, 1996; Sanda Stolojan, Nori peste balcoane, tr. Micaela Slăvescu, București, 1996, 11-12, 17-18, passim; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 31-53; O sută de autori și încă unul. Dosar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
Surréalisme en 1947, Paris, 1947, passim; Jean-Louis Bédouin, Vingt ans de surréalisme, Paris, 1961, 111; Piru, Panoramă, 131-132; Piru, Ist. lit., 281, 434, 477; Avangardă literară românească, îngr. și introd. Marin Mincu, București, 1983, 50, 52, 680; Pop, Avangardă, 334-343; Ierunca, Subiect, 224-233; Ion Pop, Paul Păun, ST, 1994, 12; Ștefan Baciu, Însemnările unui om fără cancelarie, București, 1996, 220-221; Ov. S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001, 158-166, 197-198; Popa, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288723_a_290052]
-
1990, 2; Ovidiu Pecican, Samuraiul, TR, 1991, 12; Ștefan Borbély, Mircea Zaciu, F, 1993, 3; Irina Petraș, Mircea Zaciu, ST, 1993, 8-9; Al. Cistelecan, Etica judecății, ST, 1993, 8-9; Octavian Soviany, Exemplaritatea „supraviețuirii”, CNT, 1993, 49; Grigurcu, Peisaj, I, 107-124; Ierunca, Subiect, 213-218; Cu „Jurnalul” pe masă, F, 1994, 1 (semnează Ioan Moldovan, Florin Ardelean, Traian Ștef, Viorel Horj, Miron Beteg, Tiberiu Ciorba); Dan C. Mihăilescu, Organismul literar: Mircea Zaciu și drenul postoperatoriu, LAI, 1994, 7-11; Ion Pop, O mărturie de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
Horujenco, Constantin, Justiție criminală, Editura Arionda, Galați, 2001. Houston, James G., Correctional Management, Nelson Hall Publishers, 1999. Hyest, Jean-Jacques, Cabanel Guy-Pierre, Prison: un humiliation pour la République, Raport al Senatului Franței, 2000, http://www.senat.fr/rap/l99-449/l99-449.html. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, Editura Humanitas, București, 1990. Jacquard, Albert, Un monde sans prisons?, Éditions du Seuil, Paris, 1993. Jackson, B., Leurs prisons, Éditions Plon, Paris, 1975. Johns Gary, Comportament organizațional, Editura Economică, București, 1998. Johnson, Paula C., Inner Lives: Profiles
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Ion Rațiu, România de astăzi. Comunism sau independență, Londra, 1975; Ghiță Ionescu, Comunismul în România, Londra/New York, 1980; Vlad Georgescu, Istoria românilor. De la origini pînă în zilele noastre, New York, 1982; Dumitru Bacu, Pitești. Centrul de reeducare studențească, Paris, 1984; Virgil Ierunca, Fenomenul Pitești, Radio Europa Liberă, 1975; Grigore Dumitrescu, Demascarea, München, 1978; Paul Goma, Patimile după Pitești, Radio Europa Liberă, 1978; Paul Goma, Gherla, Paris, 1989; Richard Wurmbrand, Cu Dumnezeu în subterană, Paris, 1978. 265 Constantin Noica, Rugați-vă pentru fratele
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Marin Sârbulescu și cu alți colegi, editează revista „Licăriri”, unde publică primele versuri. Facultatea de Filosofie și Litere din București, începută în 1939, o va absolvi în 1944, fără licență. Debutează în 1939, în „Cadran”, cu poemul Cântec, semnat Vladimir Ierunca. În 1939-1940, colaborează la revistele „Prepoem”, „Tribuna tineretului” și „Curentul literar”. La 10 martie 1941, scoate (împreună cu un grup) revista „Albatros”, în care semnează cu pseudonimele Felix Anadam și Ion Călimară. Cu cel dintâi își semnează și cartea de debut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
în Occident, și atunci are o mutație de existență și preocupări. Renunță la vocația de romancier, deși scrisese un roman în care povestise tribulațiile disponibilităților sale, și se preocupă de religiile extrem orientale, după ce se stabilește definitiv în Occident” (Virgil Ierunca). Debutează sub auspiciile lui E. Lovinescu, pentru care, de exemplu, Omul gol (1936) e „o strălucită culegere de nuvele [...] ce-l situează [...] printre continuatorii literaturii psihologice a Hortensiei Papadat-Bengescu, cea mai mare ce există în românește”, iar în romanul Monstrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
lui Dan Petrașincu, „Revista scriitorilor români” (München), 1970, 9; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 435-436; Al. Raicu, De la Dan Petrașincu la Angelo Morretta, TBR, 1975, 66; Ion Simuț, Romanul psihanalitic: Dan Petrașincu, F, 1981, 11; Elena Ștefoi în dialog cu Virgil Ierunca, CNP, 1990, 48; Negoițescu, Ist. lit., I, 258-259; [Dan Petrașincu], JL, 1992, 19-20 (semnează Ovidiu Constantinescu, Radu Enescu, Ioana Postelnicu, Mircea Popescu); Românii, 254-255; Cicerone Poghirc, Angelo Morretta (Dan Petrașincu) la 85 de ani, „Lupta” (Paris), 1995, 252; E. Lovinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
română în Franța. Temându-se pentru soarta mamei ei, rămasă ostatică în țară, apoi încarcerată și lăsată să moară în penitenciar, publică, sub pseudonim; semnează Stepan Lighton, cartea Amérique n’a pas encore parlé (1949), scrisă în colaborare cu Virgil Ierunca, Monique Saint-Côme traducerea în limba franceză a romanului lui Constantin Virgil Gheorghiu, Ora 25 (1949), și Claude Pascal versiunea franceză a scrierii memorialistice La început a fost sfârșitul (1951), aparținând Adrianei Georgescu, șefa de cabinet a generalului Nicolae Rădescu, prim-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
axiologică a creației în limba română în condiții potrivnice, L. rămâne una dintre figurile marcante ale vieții intelectuale românești contemporane. Memorialistă în La apa Vavilonului (I-II, 1999-2001) și diaristă în Jurnal (I-III, 2002-2003), L. oferă, ca și Virgil Ierunca în Trecut-au anii..., mărturii de prim ordin, energic subiective, dar de neînlocuit, asupra destinului propriu și asupra destinului intelectualilor români sub zodia cortinei de fier. Asemenea articolelor critice din Unde scurte, și această literatură subiectivă e publicată sub regimul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
reușește să realizeze un spectacol, al argumentării, al contrazicerii, al reducerii la absurd. Povestită de Monica Lovinescu, viața ideilor devine la fel de importantă și pasionantă ca viața. ALEX. ȘTEFĂNESCU SCRIERI: L’Amérique n’a pas encore parlé (în colaborare cu Virgil Ierunca), Paris, [1949]; Unde scurte, Madrid, 1978; Unde scurte, I-VI, București, 1990-1996; Întrevederi cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Ștefan Lupașcu și Grigore Cugler, București, 1992; La apa Vavilonului, I-II, București, 1999-2001; Diagonale, București, 2002; Jurnal. 1981-1984, București, 2002; Jurnal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
și Angela Strat. Proza aparține lui Mihail Sadoveanu, Eusebiu Cămilar, Șasa Până. Evenimentul cel mai semnificativ este apariția, în numărul 11/1945, a nuvelei Plecarea de Marin Preda. Studii și articole publică Al. A. Philippide, Al. Piru (Literatura progresista), Virgil Ierunca (Paul Valéry și poezia tânără), Silvian Iosifescu (Literatura și revoluție), Marius Theodorescu (Rabelais) ș.a. Reportaje semnează Al. Mirodan, iar Al. Piru asigura rubrică „Cronică literară”, comentând, între altele, Cartea Oltului de Geo Bogza sau Sensul clasicismului de G. Călinescu. Mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290187_a_291516]
-
doliu, ca în metaforă mitică a șarpelui ouroboros, crescând din sine, hrănindu-se cu sine"42, dualitate ce nu surprinde la Cioran și pe care o manifestă și în relațiile cu ceilalți intelectuali români din exil, așa cum scrie și Virgil Ierunca în Subiect și predicat 43. Ion Vartic 44 relatează: "Tipicul întâlnirilor cu Cioran era, altădată, foarte strict: nu trebuia să faci gafă de a i te adresa în română, căci refuză să vorbească românește. De ce refuză, a spus-o și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
parte rămânând însingurata și rebela, alta comunicativa și domestică, devenind, o dată cu trecerea timpului, "zeul" tranzițiilor și schimbărilor, marcând evoluția trecutului spre viitor, de la o viziune la alta, de la o stare la alta și de la un univers la altul. 43 Virgil Ierunca, Subiect și predicat, Ed. Humanitas, București, 1993. 44 Ion Vartic, Apostrof, revista a Uniunii Scriitorilor, anul VI, nr. 9, Cluj, 1995, p. 6. 45 Ibid., p. 131. 46 Capitol din românul Despre eroi și morminte. 47 L.B. Lombardi, Aproximaciones críticas
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
patru sute de articole despre scriitori și filologi români. Autorii n-au putut să alcătuiască lexiconul după propriile lor vederi, fiindcă, în urma intervențiilor Ambasadei României la Praga, au fost constrânși să elimine scriitori că Sorin Alexandrescu, Ion Caraion, Paul Goma, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Petru Popescu, D. Țepeneag și Mihai Ursachi. K. a tradus și a publicat, fie în reviste, fie în volume, din I.L. Caragiale, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Tudor Arghezi, I. M. Sadoveanu, Eusebiu Cămilar, Zaharia Stancu, A. E. Baconsky
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287706_a_289035]
-
Casandrei, RL, 1990, 20; Lucian Alexiu, Poezie și ceremonial, O, 1990, 22; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 143-150; Florin Manolescu, Poezie și ritual, LCF, 1992, 37; Florin Manolescu, Poeme cenzurate, LCF, 1992, 43; Monica Lovinescu, Gardă inversă, „22”, 1992, 45; Virgil Ierunca, Autobiografia Antigonei, „22”, 1992, 47; Virgil Mihaiu, Poeme drapate în negru, ST, 1993, 2; Dan Cristea, Poezia Ilenei Mălăncioiu, LCF, 1993, 14; Gabriel Dimisianu, „Crimă și moralitate”, LCF, 1994, 7; Alexandru Niculescu, Un limbaj liric autohton, RL, 1994, 8; Lovinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]