491 matches
-
puțin celebrului Dicționar istoric și critic. Un alt volum din Biblia. Das ist die ganze heilige Schrift. Deutsch D. Mart. Luth, Frankfurt am Main, MDLXXII, cu mai multe însemnări manuscrise; una, lizibilă, datată 1755, subliniază proveniența tomului dintr-un colegiu iezuit, probabil transilvănean, de unde Batthyăny a reușit să-l achiziționeze înzestrat fiind cu prerogative nemăsurate în calitatea sa de episcop. Apoi: Die Haupt Artikel des christlichen Glaubens wider den Papst und der Hellen Pforten zu erhalten, Wittenberg, 1557, cu indicația unui
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de regretat în mod deosebit biblioteca minoriților din Arad (parte din exemplare se conservă, totuși, la biblioteca județeană din localitate n.n.) și aceea a fostului gimnaziu premonstratens din Oradea care și-a moștenit bogatul fond de la școala și casa ordinului iezuit de acolo. O serioasă pierdere a suferit patrimoniul bibliotecar din țara noastră prin risipirea colecției de cărți a seminarului catolic din Oradea (sporită din 1789) în care a fost înglobată și moștenirea de cărți rămasă de la istoriograful Pray György, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
direcții ale meditațiilor antice - textul sacru ebraic cu metafizica greacă -, pe de alta, circulația valorosului exemplar pe unul dintre principalele „coridoare” ce face legătura între Italia, Croația, Banat și Transilvania. În secolul al XVII-lea, cartea figura în biblioteca Societății Iezuite din Zagreb („Coliegij Soc. Jesu Zagreb Catalogo inscript. 1629”), fiind o donație din partea unui particular („Ex dono D. Patri Szinicza (?) Cussodie (?)”); la sfârșitul secolului al XVIII-lea, mai sigur, în primele decenii ale celui următor, volumul a ajuns la Radna
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de la Homona și Pesta, prin travaliul impunător al Tipografiei din Buda. Suntem, și în această regiune, în epoca noilor activități culturale ce debutează imediat după evenimentele mișcării lui Francisc RĂkoczy din primul deceniu al secolului al XVIII-lea. O hegemonie iezuită începe. Noi tendințe apar în toate planurile. Habsburgii și iezuiții se impun, conlucrând și eliminând anumite rămâneri în urmă. Dacă așa vom înțelege lucrurile, va fi mult mai ușor să vedem liniile care schimbă direcția de înaintare a educației și
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Apus - din Antiohia până în Irlanda. Apoi, până în secolul al XI-lea, sistemul monastic a trăit o perioadă de măreție. După reformele din secolele X-XI, a urmat o nouă perioadă de glorie - care a durat cel puțin până la Reforma și Contrareforma iezuită din secolul al XVI-lea. Nu interesează aici implicațiile pedagogice ale acestei evoluții. Dar felul în care s-a constituit un curriculum educațional pentru viața monastică merită creionat. Fondatorul mișcării și primul creator de curriculum monastic este considerat, de către istoricii
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
obiectivum, adică de obiect al gîndirii conceput ca obiect reprezentat, noțiune ce ia naștere la Duns Scot. Descartes înțelege opoziția subiectiv-obiectiv în acest sens tradițional, conform scolasticii tardive din care s-a hrănit în timpul anilor săi de învățătură la colegiile iezuite. Este obiectiv ceea ce este considerat obiect al gîndirii; realitatea obiectivă a ideii este ceea ce este în mod obiectiv în înțelegere și constituie termenul concepției sale. Descartes reia deci cuplul așa cum l-au conceput Duns Scot și Suarez; este subiect ceea ce
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Nicolaie Gavrilovici Spafari, în anul 1676. Dacă pentru Descrierea Chinei s-au folosit din plin și în mod declarat surse diferite, printre cele mai importante figurînd China monumentis... illustrata, (Amstelodami, 1667), a lui Athanasius Kiercher, sau Atlas Siniensis, al misionarului iezuit, fost elev al lui Kiercher, Martinius Martini, sosit în China în 1643, Jurnalul de călătorie în China este o operă de mare interes pentru studierea discursului original al lui Nicolae Milescu Spătarul. Avînd în vedere scopul urmărit de scriitor, un
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
asupra locului și a modalităților în care N. a dobândit o formație cărturărească solidă (știa latinește, slavonește și, poate, grecește), cercetătorii au avansat diferite ipoteze privind pregătirea sa într-una din școlile Ucrainei apusene (Ostrog sau Lvov), în vreun colegiu iezuit sau printre „spudeii” Academiei întemeiate la Kiev de Petru Movilă. Probabil că a studiat în țară, în casa părintească, împreună cu frații lui, cu dascăli aduși din Ucraina, cu călugării mănăstirilor locale sau cu vreunul dintre misionarii ce străbăteau Țara Românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
ruptura cu proletariatul, vizînd să frîneze trecerea electoratului popular spre social-democrație. El a găsit sprijin în Rhein-Mainischer Volkszeitung, ziarul condus de Friedrich Dessauer, în grupul de la Frankfurt al intelectualilor catolici, printre care Ernst Michel, Karl Neundörfer, Theodor Steinbüchel, în teologul iezuit Friedrich Muckermann. O puternică politică socială a fost instaurată în special datorită părintelui Brauns: sistem de prevederi sociale, protecția șomerilor, legislația privind comisioanele interne practicate de întreprinderi. Această politică a putut să se sprijine pe deputații adepți ai catolicismului social
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
parlamentarilor creștin-democrați. Papa Pius al XII-lea dorea să facă Italia mai creștină. Acesta era motivul nominalizării lui Gedda și a intervenției Acțiunii Catolice în politică. Acesta era motivul lansării, în 1950, a "Cruciadei bunătății" prin multiple predici ale părintelui iezuit Riccardo Lombardi, și a "Mișcării pentru o lume mai bună" în 1952, condusă de același preot: caracterul său era universal, dar se detașa ideea unei misiuni religioase ce viza în mod special Italia. Scopul era acela de a cuceri societatea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
prezența cîtorva personalități apropiate Bisericii. Aceste scindări nu sînt doar oglinda ambițiilor personale. Ele oglindeau clivajele fundamentale din sînul catolicismului polonez, tras între tendința progresist-liberală reprezentată de Mazowiecki, de Jerzy Turowicz, (redactorul șef al revistei Tygodnik Powszechny), sau de provincialul iezuit Stanislaw Opiela și tendința național-populistă, care tindea să identifice Polonia cu catolicismul, pe care o regăsim la Uniunea Național Creștină, la Monseniorul Glemp (episcop primat al Poloniei) și într-un fel la Walesa. La acesta se adaugă un clivaj intelectual
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de deosebiți încât privitorul nu-i poate încadra în imaginea lui despre lume). Pe baza acestor separări s-a trecut la caracterizări ale popoarelor care au fost copiate, de la un tratat la altul, la origine aflându-se adesea un tratat iezuit". (Ibidem, p. 153). 165 Ibidem, p. 183. 166 "În analiza reprezentărilor Celuilalt și ale spațiului său, studiile culturale comparate și postcolonialele anglo-americane pun accentul pe caracterul lor intențional, conștient, constructivist, ideologic și politic. Geografia simbolică, culturală sau postcolonială, realizează o
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ajuns la Santiago de Cuba, uraganul cel mai puternic al anului 1919, cu rafale de 120 km/oră, se declanșase în Puerto Rico. În dimineața de 9 septembrie, la ora 7,30, căpitanul Ramon Martin Cordero, a transmis o radiogramă preotului iezuit Lorenzo Gangoite, șeful observatorului meteorologic din Belen, cu următorul text: "la nord de Matanzas, vânt puternic din nord-vest. Spune-mi ce știi de furtună". Avertizarea transmisă din 25 în 25 de minute de stația meteorologică de la Castillo del Morro din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
din varietatea «gândurilor și a spiritelor» care-i animă”1. Marius Taloș Tabel cronologic*tc "Tabel cronologic* " Epoca lui Ignațiu de Loyola, viața sa și etapele întemeierii Ordinului iezuittc "Epoca lui Ignațiu de Loyola, viața sa și etapele întemeierii Ordinului iezuit" 1452 Se naște Leonardo da Vinci. 1453 Căderea Constantinopolului (29 mai) și sfârșitul Imperiului Bizantin. Bătălia de la Castillon, ultima bătălie a războiului de o sută de ani, încheiată cu înfrângerea armatei engleze (17 iulie). 1455-1458 „Războiul celor două Roze”, între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Astfel, mi-a arătat o legătură mare de însemnări din care îmi citi o bună parte”2. Așadar, existența acestor însemnări de jurnal poate fi reperată și situată la confluența a două texte ignațiene fundamentale, Istorisirea Pelerinului și Constituțiile ordinului iezuit, radical diferite între ele, dar care pot fi puse în legătură tocmai prin complementaritatea lor: un text (auto)biografic și unul legislativ. Numai că aceste însemnări ignațiene ne-au parvenit fragmentar și împotriva intenției autorului. Întâmplător sau nu, Istorisirea Pelerinului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
obiecte casnice. Este vestit în acest sens pentru bogăția sa circa 400.000 exponate, ceea ce-l face unul din cele mai valoroase din lume Muzeul arheologic din San Pedro de Atacama, "Gustavo Le Paige", care poartă numele întemeietorului său, călugăr iezuit belgian. Călătoria prin Atacama, spre Norte Grande, nu a fost una monotonă, ci dimpotrivă, peisajul schimbându-se de la o oră la alta în funcție de lumina soarelui și de umbrele proiectate de munții fără urmă de vegetație. Uriașii Atacamei ne apăreau când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și, odată cu ele, îmi venise ideea să le fac să tră‑ iască în același timp și în aceeași poveste, deși în istorie trăiseră în epoci diferite. Și ceea ce mă consolase pe mine era ideea lui Teilhard de Chardin (un preot iezuit savant) din Fenomenul uman, pe care nici nu știu cum să o explic fărĂ să o vulgarizez. (SĂ mai adaug că noi eram generația SF ?) Ideea centrală era că, de fapt, Dumnezeu va învia de-abia la sfârșitul zilelor și că știi
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
la Indiana University sub direcția profesorului James Clarke, la vremea aceea Directorul Centrului Est European, și a profesorului Charles Jelavich, examinatorul meu principal. În 1952 am fost numit Lector în Departamentul de Istorie al lui Boston College, una dintre instituțiile iezuite americane cele mai prestigioase. Una dintre scrierile mele cele mai timpurii a fost solicitată de Ministerul Afacerilor Externe american despre Istoria Științei în România. Aceasta a fost urmată de o lungă listă de alte titluri: 100 de ani de relații
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
sale este chiar el Însuși”. Munca patrologului „angajat” constă În a reciti, Într-un mod cinstit și simpatetic, „câteva pagini din jurnalul intim pe care Biserica l-a scris când avea șaptesprezece ani”. Aprilie 1946. Jean Daniélou publică, În revista iezuită Etudes, un articol programatic, „Les orientations présentes de la pensée religieuse”. Acest text va declanșa reacții polemice foarte virulente, mai ales din partea dominicanilor grupați În jurul Revue thomiste, care s-au simțit vizați de unele remarci. Părintele Garrigou-Lagrange, Într-o replică plină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Breve storia del Concilio Vaticano II. De asemenea, René Latourelle (ed.), Vaticano II. Bilancio/Prospettive, 1962-1987, Roma, 1987. Henri Sonier de Lubac (1896-1991) este unul dintre cei mai importanți, poate chiar cel mai important teolog catolic francez al veacului trecut. Iezuit, a predat mulți ani dogmatica la Facultatea Catolică din Lyon. Bun cunoscător de limbă sanscrită, s-a ocupat de raporturile dintre budism și creștinism. Mare admirator al Părinților Bisericii, mai ales al lui Origen, le-a consacrat numeroase studii, articole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
descoperă și aprofundează pe Părinții Bisericii. Va scrie cărți despre Origen, Grigore de Nyssa și Maxim Mărturisitor. Autor prolific și cititor nesățios (Henri de Lubac Îl socotea „unul dintre cei mai culți oameni ai epocii”), Von Balthasar a părăsit ordinul iezuit În urma Enciclicii Humani generis, În semn de dezaprobare și, implicit, de solidaritate cu prietenii săi ostracizați. Capodopera sa rămâne Gloria și crucea. Aspecte estetice ale Revelației, apărută În mai multe volume Între 1961 și 1969. A murit cu două zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
și-a format gândirea filosofică. Elaborează teoria fight and flight, ca o extindere a teoriei homeostaziei a lui Claude Bernard (în volumul The Wisdom of the Body, publicat în 1932). 59 Claude Bernard (1813-1878), fiziolog francez. Deși primește educație religioasă, iezuită, scrie comedii și drame, între care Arthur al Bretaniei se bucură de succes. La 21 de ani se decide să prezinte, la Paris, o dramă și să se înscrie la medicină. Devenit intern la Hôtel-Dieu, este numit, după scurt timp
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
eșit la Iași și cu mila lui D-zeu... biruind am luat iarăși scaunul meu, și mi-am adus aminte de făgăduința mea și îndată trimițând am înnoit din temelie Sf. M-re". VIII Ph. Avril (1698 trece prin Moldova) iezuit francez și misionar În Bucovina codrii mocirloși, nestrăbătuți. În întâmpinarea lui, se trimise careta domnească escortată de 50 călăreți cu fiul marelui logofăt. Oastea, la palat, era în arme, și boierii îl coborâră de subțiori și așa îl duseră la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
europenii moderni, acest cuvânt, după Napoleon care decreta că „politica este destinul”, dar, mai ales, după magnificul Faust II al lui Goethe ce Încearcă să răstoarne predestinarea oarbă grecească, oedipiană, În schițarea unui adevărat „liber arbitru”, intuit și de gîndirea iezuită, acel segment din existență În care e posibilă Lupta, cuvântul grav, dramatic și misterios - Destin - Începe să prindă alte valențe. Sigur, nu pentru toată lumea și, mai ales, după sângerosul și „absurdul” secol XX, care a fost teatrul unei recăderi În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
arme, obiecte casnice. Este vestit în acest sens pentru bogăția sa circa 400000 exponate, ceea ce-l face unul din cele mai valoroase din lume Muzeul arheologic din San Pedro de Atacama, "Gustavo Le Paige", care poartă numele întemeietorului său, călugăr iezuit belgian. Călătoria prin Atacama, spre Norte Grande, nu a fost una monotonă, ci dimpotrivă, peisajul schimbându-se de la o oră la alta în funcție de lumina soarelui și de umbrele proiectate de munții fără urmă de vegetație. Uriașii Atacamei ne apăreau când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]