758 matches
-
ideile sau produsele nu sunt validate, putem vorbi despre originalitate, dar nu despre creativitate. În prezent, toată lumea este de acord că picturile lui van Gogh dovedesc o mare creativitate. De asemenea, este la modă să ne batem joc de burghezii ignoranți din vremea lui, care nu i-au recunoscut geniul și l-au lăsat să moară singur și sărac. Implicația, desigur, este că noi suntem mult mai isteți și, dacă am fi fost în locul lor, am fi adorat picturile lui van
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
În consecință, argumentele manualelor eugeniste din străinătate erau mai sofisticate, iar impactul lor era atenuat de rezistența altor perspective. În România Însă astfel de noțiuni erau predate pentru prima oară la clasele primare și preliceale. Părinții și profesorii erau la fel de ignoranți ca și elevii În privința bazei științifice a viziunii eugeniste despre biologie. De aceea, determinismul ereditar predat o dată cu noțiunile de sănătate și igienă a fost acceptat În cea mai mare parte fără nici o reacție critică din partea celor care predau manualele și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lucrări În care condamna eugenia ca teorie „burgheză”. Într-un anumit sens, critica sa neiertătoare a oferit teoriilor determinismului ereditar o nouă nișă de afirmare, pentru că lucrările lui Preda Începeau prin a prezenta argumentele eugeniste, familiarizând astfel chiar și cititorii ignoranți cu principiile de bază ale eugeniei 14. Ideile eugeniste au revenit În viața publică o dată cu dezbaterile despre mijloacele de contracepție și avort din anii ’60, ca o resuscitare a discursului eugeniștilor din anii ’20, despre relația dintre stat și indivizi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
folosi de ceea ce știi, și mai ales de a fi conștient de ce consecințe ar rezulta din aplicarea a ceea ce știi. Fascinația paradoxurilor „Cu cît știi mai mult, cu atît Îți dai seama că știi prea puțin.” (George Călinescu) De ce omul ignorant este, În scimb, fericit? Pentru că - ne spune W.S. Maugham - „Omul care nu știe nimic e mulțumit că nu există nimic de știut și, În consecință, el știe totul”. * „Nu vă Închipuiți cît trebuie să fii de spiritual pentru a
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
i-a acordat lui Prometeu onorantul merit de a fi fost un „erou civilizator”, care nu a ezitat să-și riște viața pentru a-i ridica pe oameni pe trepte superioare de cunoaștere și de civilizație, transformîndu-i astfel din ființe ignorante și resemnate În fața atotputerniciei și abuzurilor zeilor În ființe demne și iscoditoare, animate de dorința de a cerceta și descoperi lucruri noi despre fenomenele naturale, despre ei Înșiși și despre existența lor În lume. * „Mulți oameni sînt cinstiți din orgoliu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și dat cea mai bună folosință acestei informații: în vara anului 1307, el intră în închisoare la Florența pentru a rămâne acolo până la sfârșitul zilelor sale, împreună cu șase tovarăși de suferință. Omul Spiritului Liber o considera drept simplistă, stupidă, absolut ignorantă în toate; or, el n-ar fi trebuit să creadă că ea poate manifesta un gram de inteligență și de caritate creștină. XII WALTER DE HOLLANDE și „libertatea supremă” Costumele lui Adam. Walter de Hollande propovăduiește în secolul al XIV
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cunoaște principiile, iată proiectul fizicianului care vizează o etică a seninătății edificate. Odată cu el apare și o idee redutabilă, simplă și adevărată: religia, religiosul se nasc din incultură și din lipsă de cunoștințe. Credinciosul se mulțumește cu credința pentru că e ignorant. Faptul de a te pleca în fața divinităților, a miturilor, a iluziilor ține de o lipsă de informații asupra adevăratelor cauze a ceea ce se întâmplă. Când filosoful demn de acest nume își face simțită prezența, preotul dă înapoi. Când domină clerul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
restrictivă), evaluarea generală a tipului de vot. Ne referim la votul acordat constant unui anumit partid, la votul variabil, la non-vot și la votul „afon” (cei care nu pot aprecia sau nu vor să răspundă sau, altfel spus, la votul ignorant). Raportat la totalul populației din mediul urban, 47% declară că votează de obicei în funcție de situație (vot pragmatic), 31% că votează constant cu același partid (vot partizan), 8% că nu votează (non-vot), iar 14% nu pot aprecia (vot „afon”). Aceste valori
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
doar 19% dintre alegătorii din celelalte tipuri (declară explicit că nu vor vota 7%, respectiv 32%). Pe lângă aceste trei categorii principale există și altele, cu o pondere ceva mai scăzută (încredere scăzută și vot „partizan” 5%, încredere nedefinită și vot „ignorant” 4% etc.). Cea mai mare parte a acestor tipuri reziduale au în comun un grad scăzut de participare la vot. O reprezentare sintetică a tipurilor de alegători discutate anterior poate lua următoarea formă (pentru simplificarea reprezentării am reținut doar tipurile
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
încrederea în partide, alegătorii se împart în patru categorii mari: ignoranți (7%), fără încredere (10%), cu încredere scăzută (25%) și cu încredere ridicată cel puțin într-un partid (58%). După stabilitatea opțiunii de vot distingem tot patru categorii: „afoni” sau ignoranți (14%), non-votanți sistematici (8%), votanți „pragmatici” (47%) și votanți „partizani” (31%). Cele două tipologii sunt puternic legate, votanții pragmatici tinzând să aibă nivele de încredere mai degrabă scăzută, cei partizani ridicată, non-votanții să nu aibă încredere, iar ignoranții să nu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
curajul deciziei, într-un cuvânt asumarea vieții acesteia, actuală și trecătoare; pretinde, de asemenea, înțelegerea sensului ideal al faptului actual. Alain ne reamintește așadar prin fiecare gând al său lucrul acesta elementar că „metafizica” nu e, cum cred nerăbdătorii și ignoranții, ceva „de dincolo” de fizic, ci e înțelesul de după cunoașterea și deci neapărat perceperea, lumii fizice, chiar dacă speculează asupra „cauzelor prime”. CUPRINS I Umanism și literatură / 6 Ce e monumental? / 10 Surâsul rațiunii / 13 Eros și Polis / 16 „Trei chestiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Din 1973 până în 1975, articolele lui Pasolini pentru Corriere della Sera (dintre care o mare parte își găsesc loc în Scrieri corsare) sunt o sursă constantă de polemică și de denunț aspru și direct: împotriva vulgarității burgheziei italiene („cea mai ignorantă din Europa”), împotriva asaltului consumist (omologare feroce de gust și de obiceiuri care îi face pe toți să fie identici, să fie sclavi), împotriva violenței puterii (exercitată cu instrumentele Școlii și ale Televiziunii), mergând până la „Procesul împotriva Palatului”, adică procesul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
înseamnă salvarea Italiei și a bietelor sale instituții democratice. Partidul Comunist Italian este un stat curat într-un stat murdar, un stat onest într-un stat necinstit, un stat inteligent într-un stat idiot, un stat cult într-un stat ignorant, un stat umanist într-un stat consumist. În ultimii ani, între PCI, înțeles în sens unitar - o „mulțime” compactă de șefi, bază și votanți -, și restul Italiei s-a deschis un abis; așa a devenit Partidul Comunist un „stat separat
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
unele practici depășite”. El și Banca Mondială erau de acord ca primul plan să prevadă Înființarea a șaizeci de noi sate, În care țăranii care urmau să se conformeze regulilor aveau să primească teren. Iată imaginea unei clase de cultivatori ignoranți binevoitori și nu tocmai harnici, pe care o prezenta În 1961 Nyerere, În cadrul primei sale intervenții radiofonice În calitate de prim ministru: „Dacă ai bumbac necules pe shamba ta, dacă ai cultivat cu o jumătate de acru mai puțin decât ai fi
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
un mediu natural mult diferit, cunoștințele sale locale deveneau inutile. După cum subliniază Jason Clay: „Așadar, când un țăran de la munte este deplasat În colonii precum Gambella, el se transformă instantaneu, dintr-un expert În agricultură, Într-un lucrător necalificat și ignorant, a cărui supraviețuire depinde totalmente de guvernul central”. Strămutarea a reprezentat mult mai mult decât o schimbare de decor. Oamenii au fost luați din zone unde aveau competența și resursele necesare pentru a-și satisface multe dintre nevoile proprii, având
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
imediat următori. Vezi Lewin, The Making of the Soviet System, p. 156. Comparați această idee cu prevestirea pe care o făcea Bakunin cu privire la viitorul socialismului: „Vor concentra toate puterile de conducere În mâini puternice, deoarece simplul fapt că poporul este ignorant face să fie nevoie ca guvernul să aibă forță și să poarte de grijă. Vor crea o bancă de stat centrală, care să concentreze toți producătorii din domeniul comercial, industrial, agricol și chiar științific. Vor Împărți poporul În două armate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
au implicat și Biserica locală în gestiunea puterii, iar aceasta a decăzut și a cunoscut o notabilă degradare a organizării sale și a propriilor moravuri. Cezar de Arles ne spune că o bună parte din clerul din vremea sa era ignorantă și, cu toate că a încercat să remedieze această situație, a trebuit totuși să se adapteze și el așa cum o dovedesc omiliile sale, adaptate la nivelul credincioșilor și al supușilor săi. Un istoric precum Grigorie din Tours ar fi de neconceput în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
anticipează deja acele summae medievale, iar cultura sa e mult mai vastă și mai rafinată în comparație cu modestele dovezi lăsate de cei care l-au precedat, inclusiv de acel Martin de Braga care trebuise să-și adapteze omiletica pentru un public ignorant și care se mulțumise să alcătuiască o compilație din maximele lui Seneca. Aceste opere ale lui Isidor nu izvorăsc din nevoia de a face paradă de erudiție și nici din dorința de clasificare și organizare - și tocmai acest lucru fusese
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
fără să etichetăm, așa cum se întâmplă în evaluare; 2) sistemul control-rezolvare de probleme: - oamenii tind să răspundă negativ atunci când se percep că sunt controlați; atunci când simțim că altcineva încearcă să ne controleze comportamentul, suntem înclinați să concluzionăm că ne consideră ignoranți sau incapabili de a lua propriile decizii; - rezolvarea de probleme pare o soluție mai bună, deoarece reunește indivizii în încercarea de a rezolva situația cu care se confruntă aceștia (cu responsabilizări în roluri de grup pe care ei să le
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
inegale,/mai scurte,/mai lungi,/mai repezi,/mai rare,/pe tonuri diverse,/cristaline sau grave...”); croitorul posedă un degetar miraculos care coase singur; pălărierul cu o ureche retezată de o schijă se țicnește; savantul entomolog aplică pedagogia propriilor săi copii ignoranți, obligându-i cu sadism să savureze insectele pe care nu le (re)cunosc; un mitoman se închipuie Regele Soare; învățătorul necromant „peripatetiza cu Aristot din Stagira/ sau flecărea cu Erasm Rotterdamus,/iar o dată pe an, /într-a patrusprezecea zi din
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
sa), francii au implicat și Biserica locală în gestionarea puterii, iar aceasta a decăzut și a cunoscut o vizibilă degradare a organizării și moravurilor sale. Cezar de Arles ne spune că o bună parte din clerul din vremea sa era ignorant și, cu toate că a încercat să remedieze această situație, a trebuit totuși să se adapteze și el, așa cum o dovedesc omiliile sale, compuse la nivelul credincioșilor și al supușilor săi. Un istoric precum Grigorie de Tours ar fi de neconceput în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a clasifica anticipează acele summae medievale, iar cultura sa e mult mai vastă și mai rafinată în comparație cu modestele dovezi lăsate de cei care l-au precedat, inclusiv de Martin de Braga, care trebuise să-și adapteze omiletica pentru un public ignorant și se limitase să alcătuiască o compilație din maximele lui Seneca. Aceste opere ale lui Isidor nu izvorăsc din nevoia de a face paradă de erudiție și nici din dorința de clasificare și organizare - fapt considerat de noi un merit
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
narațiunea este fragmentată, textul se coagulează prin câteva imagini-simbol, iar discursul naratorului-martor înregistrează evenimentele datorită perspectivei sale privilegiate. Romanul pentru adolescenți Teii înfloresc pentru Irina (1992) este o istorisire despre dragoste, la persoana întâi; idila se desfășoară între „un fecior ignorant și naiv și o fată dulce, neștiutoare”. Tot un roman, alcătuit din relatări și mărturisiri ale participanților la Unirea din 1918, este Ziua zilelor (2002). Ca dramaturg, Z. se înscrie pe linia Radu Stanca - D. R. Popescu. Piesa Regina Iocasta
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
a citit mitul nu numai dincolo de infailibila moira, ci și dincolo de psihanaliza freudiană”, pentru că aici „Iocasta, atât de încercată de păcatul incestului, devine, sub protecția lui Dionysos, o preoteasă a tainei, în opoziție cu Oedip, un nefericit al adevărului, alergând, ignorant, în abisurile acestuia la porunca lui Apollo” (Mircea Ghițulescu). Valoarea literară a piesei se sprijină pe intriga abil condusă, pe tragismul intens, pe simboluri poetice polisemantice și structuri narative de o deosebită forță evocatoare. Altă piesă, Dracula în Carpați (2002
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
gynos (guno" = „femeie”). Asupra lui anthropos, urmașul înjumătățit al lui androgynos, se abătuseră două anateme infinit mai grave: pierderea athanasiei (aqanasia = „nemurire”) și căderea în apaideusie (apaideusia = „ignoranță”). Dar aceste blesteme nu erau insurmontabile. Omul vine pe lume muritor și ignorant, adică nedesăvârșit 20. Dar avea șansa desăvârșirii, adică posibilitatea de a recâștiga athanasia pierdută și a se dezbăra de apaideusie. De ce? Mitul androgynic mai furniza o idee fabuloasă: separarea jupiteriană nu fusese absolută. Anthropos vine pe lume cu două naturi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]