1,395 matches
-
de tren” etc. Stilistica pregnantă a reportajelor sale, amestec de revoltă și toleranță, potențial tragic și lirism, incisivitate, sarcasm și umor, este la fel de importantă ca evenimentul relatat. Memorialistica literară își revendică grupajul Lentile, despre prieteni scriitori și artiști: B. Fundoianu, Ilarie Voronca, I. Ross, I. Berman și Tudor Arghezi, Geo Bogza. Sunt evocate și figuri de odinioară: buclucașul călugăr Mardarie Vlahuță, Vasile Kogălniceanu, socialiștii Zamfir C. Arbore și Panait Moșoiu. Înscriindu-se în literatura holocaustului, Orașul măcelului (1941), un pamflet corosiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
mituri și realități, București, 1972 (în colaborare cu Lisette Daniel); Gaston Berger, Omul modern și educația sa, București, 1973 (în colaborare cu Lisette Daniel). Repere bibliografice: Ștefan Roll, Ospățul de aur, îngr. și introd. Ion Pop, București, 1986, 150-151, 370; Ilarie Voronca, Act de prezență, îngr. și introd. Ion Pop, Cluj, 1972, 45; B. de P. [Tudor Arghezi], Un reportaj senzațional, „Bilete de papagal”, 1928, 162; Tudor Teodorescu Braniște, Fox, „Cinci zile printre leproși”, ADV, 1929, 13 888; Geo Bogza, Cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
29] BRÂNZEI, GHEORGHE; PANCU, ELISABETA, Proiectarea didactică la limba și literatura română, Piatra Neamț, Alfa, 2005, 156p. [30] BRATA, IOANA; BÂRGĂU, COSMINA; CERKEZ, MATEI, Limba și literatura română: perspective didactice, București, Editura Universității, 2005, 166 p. [31] BRĂNZEI, GHEORGHE; PASCU, ELISABETA; ILARIE, OANA, Limba și literatura româna: repere metodice pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, Piatra Neamț, Alfa, 2005, 280 p. [32] BREBAN, MARIA; TĂMĂȘAN, TEREZIA, învățăm să citim și să scriem corect: clasa întâi, Baia Mare, Umbria, 2005, 83 p. [33] BUCINSCHI, MIHAELA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Ion Sofia Manolescu, LCF, 1968, 17; Florin Manolescu, „Până unde pot muri”, RL, 1969, 52; Virgil Gheorghiu, „Până unde pot muri”, VR, 1969, 12; Caraion, Duelul, 78-80; Grigurcu, Teritoriu, 154-157; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, 530-531, 535, 538-540; Ilarie Hinoveanu, Convorbiri cu... , Craiova, 1974, 44-54; Piru, Poezia, I, 162-166; Dumitru Micu, Țărâna fierbinte a patriei, CNT, 1975, 48; Paul Dugneanu, Discreția sentimentelor, LCF, 1975, 51; Popa, Dicț. lit. (1977), 329-330; Raicu, Practica scrisului, 300-302; Lit. rom. cont., I, 323-325
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
obiceiuri ungurești, sărbătorile petrecute la țară.” Născută la Sângeorgiu de Pădure, jud. Mureș în data de 22 decembrie 1952. Debut artistic - 1998 Bibliografie și reprezentare grafică: Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 86, 87, 211; Ilarie Gh. Opriș, Vasile Mureșan Asociația Artiștilor Plastici Mureș, 1977-2004, Ed. Mureș, 2004; Ilarie Gh. Opriș, Vasile Mureșan, Nicolae Băciuț Artiști Plastici Mureșeni, Ed. Nico, Târgul Mureș, 2007. Lucrări în instituții: Muzeul de Etnografie, Târgul Mureș; Muzeul Artelor Târgul Mureș; Muzeul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
în data de 22 decembrie 1952. Debut artistic - 1998 Bibliografie și reprezentare grafică: Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 86, 87, 211; Ilarie Gh. Opriș, Vasile Mureșan Asociația Artiștilor Plastici Mureș, 1977-2004, Ed. Mureș, 2004; Ilarie Gh. Opriș, Vasile Mureșan, Nicolae Băciuț Artiști Plastici Mureșeni, Ed. Nico, Târgul Mureș, 2007. Lucrări în instituții: Muzeul de Etnografie, Târgul Mureș; Muzeul Artelor Târgul Mureș; Muzeul de Artă Naivă din Krcskement; Muzeul Artelor Budapesta. „O coloristică vie din care
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Raicu, Structuri, 135-149; Tomuș, Răsfrângeri, 250-255; Tudor-Anton, Pretexte, 103-111; Zaciu, Ordinea, 288-293; Andriescu, Relief, 148-157; Voicu Bugariu, Zaharia Stancu, București, 1974; Ciobanu, Critica, 8-15; Cristea, Un an, 13-20; Crohmălniceanu, Literatura, II, 150-162; Dimisianu, Valori, 36-38; Felea, Secțiuni, 29-35, 114-119, 390-392; Ilarie Hinoveanu, Convorbiri cu..., Craiova, 1974, 105-108; Martin, Metonimii, 308-314; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 237-244; Petroveanu, Traiectorii, 24-34; Simion, Scriitori, I (1974), 31-38, 261-265, I (1978), 6-13, 369-397; Tomuș, Istorie, 173-178; Zaciu, Bivuac, 179-186; Mihai Beniuc, Scrieri, VI, București, 1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
unui scriitor sau al unei teme: Lucian Blaga, poète (2-3/1979), Camil Petrescu et la conscience introspective (4/1980), Tradition orale roumaine (5/1980, 6/1981), Aspects roumains de l’avant-garde (7/1981, cuprinde scrisori și poeme inedite ale lui Ilarie Voronca, documente inedite privitoare la B. Fondane), Mircea Eliade aujourd’hui (8/1982), Romanciers roumains contemporains (9/1982), Musique tsigane et paysanne (12-13/1984). Rubrică permanentă „Point de vue roumain sur...” vizează mai ales scriitori francezi: Raymond Queneau, André Gide
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286758_a_288087]
-
se schimbă odată cu numărul 3 în „Vitrina de artă nouă îngrijită de George Bogza”, acesta asigurând și directoratul. Dacă la început, după cum precizează numărul de deschidere, se vor publica colaborări ale grupării de la „Integral” din București, în primele numere semnând Ilarie Voronca, Gheorghe Dinu (Stephan Roll), Al. Tudor-Miu și, în limba franceză, Tristan Tzara, Pierre Reverdy, Paul Éluard, F. T. Marinetti, începând cu numărul al treilea revista va fi scrisă „în întregime de câmpinenii George Bogza și Al. Tudor-Miu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
sforile sentimentaliste, începe să-și poarte gândul prin stele” și sfidător, „mulțimii care îi cerea versuri, îi trimite scuipat”. Programatic este și articolul omagial însoțit de o ilustrație a lui Marc Chagall, pe care Geo Bogza i-l dedică lui Ilarie Voronca cu ocazia apariției volumului Ulise. Cu același ton insurgent și în imagini violente se precizează că Voronca, „inventatorul pictopoeziei”, este semnatarul Aviogramei - manifestul revistei „75 HP” -, „eroica bombă [...] care a transformat capul tuturor stârpiturilor într-o imensă pădure de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
aceste principii, în spirit de frondă, arta devine „dreptul suprem de a-ți bate joc de toți, de toate, după ce în prealabil îți bătuseși joc de tine însuți”. Două numere mai târziu alt text al lui Geo Bogza, Piedestal lui Ilarie Voronca, completează elogiul adus poetului: „te simt în sufletul meu pe un jilț cu ulise/ bătrânul cel viu din veacurile moarte/ care a luptat în fața cetăților cu porțile închise/ și a știut să citească viața întocmai ca pe o carte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
înțelesuri noi”, iar cu prilejul apariției volumului al treilea din Istoria literaturii române contemporane se apreciază „atitudinea de înalt stilist” a lui E. Lovinescu și „discernământul obiectiv” cu care acesta „citează și discută pe Tristan Tzara, Ion Vinea, B. Fundoianu, Ilarie Voronca, Mihail Cosma, Stephan Roll, Romulus Dianu, Sergiu Dan”. Un articol mai substanțial este dedicat „Biletelor de papagal”, care, „în rarefiata noastră publicistică, cu reviste apărând la mari intervale, asemeni ghiulelelor dintr-un tun răpciugos care se strică după fiecare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
Naționalismul, Naționalism și antisemitism), C. Dimitrescu-Iași, D. Drăghicescu, I. Simionescu, N. Zaharia, I. Dușcian ș.a. Numeroase sunt, de asemenea, studiile și articolele despre artă, literatură, teatru și folclor, aparținând lui Al. Tzigara-Samurcaș, Th. D. Speranția, N. Em. Teohari, P.V. Haneș, Ilarie Chendi (cu câteva articole și un text consacrat piesei Apus de soare a lui B. Delavrancea), Eugen Porn, acesta, secretar de redacție în primii doi ani, dând și multe cronici dramatice. În schimb, „Revista revistelor”, când nu arată spirit partizan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
păstra și edita opera postumă a scriitorului), Geo Bogza (pe care-l va întâlni tot în 1934, în momentul șederii sale de câteva luni la Brașov) și Elisabeta Bogza, Pompiliu Constantinescu, Lucia Demetriade-Bălăcescu, Emil Ocneanu, Ieronim Șerbu, Mihail Sebastian și Ilarie Voronca. Critica literară a discutat și analizat îndelung corespondența pe care autorul o poartă în epocă cu Geo Bogza. Într-adevăr, aceasta este cea mai consistentă, între cei doi existând o relație strânsă de prietenie. O deosebită atenție merită, însă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
București între 27 noiembrie 1909 și 15 aprilie 1910. Nu e consemnată conducerea revistei, dar subordonarea ei față de mișcarea sămănătoristă este clară. Destinul revistei se leagă de numele unor scriitori care mai colaboraseră la publicații cu aceeași orientare: Mihail Sadoveanu, Ilarie Chendi, Dimitrie Anghel și St. O. Iosif (ultimii doi figurează și sub numele comun de A. Mirea). Articolul-program, Înainte!, este semnat de cei doi poeți, iar poemul Cumpăna, cu valoare programatică, apare cu semnătura A. Mirea. În primul număr mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286581_a_287910]
-
Iosif (ultimii doi figurează și sub numele comun de A. Mirea). Articolul-program, Înainte!, este semnat de cei doi poeți, iar poemul Cumpăna, cu valoare programatică, apare cu semnătura A. Mirea. În primul număr mai sunt prezenți Mihail Sadoveanu, Natalia Iosif, Ilarie Chendi. Rubrici: „Cronica fantezistă” (de A. Mirea), „Efemeride”, „Note și reflexii”. Ilarie Chendi își publică o parte din Fragmente literare (volum anunțat „sub tipar”). Un text celebru, semnificativ pentru orientarea publicației, este Cărți pentru popor de Mihail Sadoveanu (1910). C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286581_a_287910]
-
Înainte!, este semnat de cei doi poeți, iar poemul Cumpăna, cu valoare programatică, apare cu semnătura A. Mirea. În primul număr mai sunt prezenți Mihail Sadoveanu, Natalia Iosif, Ilarie Chendi. Rubrici: „Cronica fantezistă” (de A. Mirea), „Efemeride”, „Note și reflexii”. Ilarie Chendi își publică o parte din Fragmente literare (volum anunțat „sub tipar”). Un text celebru, semnificativ pentru orientarea publicației, este Cărți pentru popor de Mihail Sadoveanu (1910). C. e o foaie tipică pentru un grup de scriitori care aderă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286581_a_287910]
-
tineri, aflați în plină afirmare: Radu Gyr (Piață, Carioca, Pentru o alteță japoneză), Eugen Jebeleanu (Fulgere, Revenire spre ziuă, Jertfă îndoită), apoi Dimitrie Stelaru, Emil Botta, Constant Tonegaru, și chiar includerea în sumar a versurilor unor avangardiști ca Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Sașa Pană, ceea ce arată o salutară receptivitate față de modernism, vizibilă și în ancheta Poezia modernistă (10-11/1934). De foarte bună calitate și destul de diversă este și proza, printre semnatari numărându-se, de asemenea, autori de valoare. În primul rând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
semnat de Al. Drăguș, subliniază că revista își propune să publice lucrările tinerilor, adăugând că „ideologia noastră e să n-avem ideologie”. Versuri semnează C. Ionescu, C.I. Șiclovanu, Liviu Deleanu, Petre Boldur, Savin Constant, Mircea Pavelescu, Eugen Ionescu, Eugen Jebeleanu, Ilarie Dobridor, Horia Roman, Corneliu Temenschy. Proză publică Mircea Damian, George Acsinteanu, Alf Adania, Al. Sahia, Dem. Bassarabeanu, G. Ionescu, Pan M. Vizirescu, Petre Boldur, iar Octav Șuluțiu e prezent cu un fragment din romanul Lulu. Eseistica este reprezentată de Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285991_a_287320]
-
Dem. Bassarabeanu, G. Ionescu, Pan M. Vizirescu, Petre Boldur, iar Octav Șuluțiu e prezent cu un fragment din romanul Lulu. Eseistica este reprezentată de Al. Drăguș, cronica plastică de Eustațiu Vladimir, cea literară de G. Ionescu (despre Brățara nopților de Ilarie Voronca) și Alf Adania (despre Viața minunată a lui Anton Pann de Sergiu Dan și Romulus Dianu), iar cea dramatică de Al. Drăguș, Alf Adania și G. Ionescu. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285991_a_287320]
-
și dezvoltate în revista „Falanga”. Colaboratorii sunt, în majoritate, cei de la „Convorbiri critice”. Semnează versuri D. Nanu, Cincinat Pavelescu, Ion Minulescu, Donar Munteanu, Al. T. Stamatiad, Radu D. Rosetti, G. Tutoveanu, iar proză, I. A. Bassarabescu (schița Noi și vechi). Ilarie Chendi scrie articolul Doi dispăruți: Iuliu Cezar Săvescu și Ștefan Petică, Ion Dragoslav publică un fragment autobiografic, iar E. Lovinescu, sceneta Doi prieteni. Calendarul mai include note biografice, precum și texte aparținând scriitorilor Corneliu Moldovanu, G. Orleanu, H. Frollo, A. de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286015_a_287344]
-
câteva fragmente au putut apărea în „Învățătoriul poporului”, sub titlul Cuvintele unui credincios frânc. De asemenea, Frăgminte din cărțile pribegirei a lui Mickiewicz sunt transpuse de M. în limba română, desigur pentru înrudirea lor cu opera lui Lamennais. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Preludii, București, 1903, 137-138; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 237-238, 242-243; Predescu, Encicl., 518; Nicolae Comșa, Dascălii Blajului, Blaj, 1940, 76; Ion Breazu, Lamennais la românii din Transilvania, SL, 1948; Ideologia 1848, 100, 211; George M. Marica, Foaie pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287981_a_289310]
-
II, pref. A.D. Xenopol, cu o biografie de Grig. I. Alexandrescu, Iași, 1890-1892; Amintiri din copilărie și Anecdote, Iași, 1892; Opere complecte, I-VI, cu o biografie de Grig. I. Alexandrescu, București, [1895]; ed. 2, București, 1902-1903; Opere complete, pref. Ilarie Chendi și St. O. Iosif, Bcurești, 1902; Opere complete, îngr. și pref. G.T. Kirileanu și Ilarie Chendi, București, 1906; Opere complete, pref. Tudor Pamfile, Chișinău, 1920; Opere complete, pref. D. Marmeliuc, Cernăuți, 1924; Opere complete, I-III, pref. E. Lovinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
și Anecdote, Iași, 1892; Opere complecte, I-VI, cu o biografie de Grig. I. Alexandrescu, București, [1895]; ed. 2, București, 1902-1903; Opere complete, pref. Ilarie Chendi și St. O. Iosif, Bcurești, 1902; Opere complete, îngr. și pref. G.T. Kirileanu și Ilarie Chendi, București, 1906; Opere complete, pref. Tudor Pamfile, Chișinău, 1920; Opere complete, pref. D. Marmeliuc, Cernăuți, 1924; Opere complete, I-III, pref. E. Lovinescu, 1928; Opere complete, îngr. și pref. G.T. Kirileanu, București, 1932; Alte povești, snoave, anecdote și versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
, Ilarie (27.IX.1934, Vânjuleț, j. Mehedinți), poet și publicist. Este fiul Anicăi (n. Buzatu) și al lui Constantin Hinoveanu, țărani. A urmat școala primară și gimnaziul la Vânjuleț (1941-1948), Liceul „Traian” din Turnu Severin (1948-1952), Facultatea de Mecanică a Institutului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]