1,391 matches
-
MĂRGĂRITARUL, revistă apărută la București, bilunar, între 1 februarie și 31 martie 1904. Colaborează cu poezii D. Karnabatt (D. Karr), Iuliu C. Săvescu, N. Țincu, Ilarie I. Deleanu, Al. Macedonski (Japonul), G. Bacovia (Umbre triste) (semna V.G.-Bacovia), Virgiliu N. Cișman (Crizantemele), Al. Obedenaru (Simfonia mistică), Al. T. Stamadiad (sub pseudonimul Al. Adrian), C. N. Mihăilescu. Proza e ilustrată de Domenico Caselli cu legende istorice (Oprișan
MARGARITARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288015_a_289344]
-
Sicilia. Messina, București, 1909, Nuvele din război, București, 1909, Pe coastele Italiei, București, 1909, Pe coastele Africei..., București, 1909, Dolofana, București, 1910, Răzbunarea, București, 1915; Honoré de Balzac, Călăul, București, 1910; Alphonse Daudet, Tartarin în Alpi, București, f. a. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, „Zări senine”, VLT, 1908, 7; I. S. [Izabela Sadoveanu], „Zări senine”, VR, 1908, 3; Ion Marin, „Grădina raiului”, „Clipa” 1923, 19; Mihail Dragomirescu, Critică, I, București, 1927, 327; Dragomirescu, Scrieri, 255; G. Ursu, G. Nedelea, Antologia scriitorilor bârlădeni, Bârlad
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
Ion Sofia Manolescu, LCF, 1968, 17; Florin Manolescu, „Până unde pot muri”, RL, 1969, 52; Virgil Gheorghiu, „Până unde pot muri”, VR, 1969, 12; Caraion, Duelul, 78-80; Grigurcu, Teritoriu, 154-157; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, 530-531, 535, 538-540; Ilarie Hinoveanu, Convorbiri cu... , Craiova, 1974, 44-54; Piru, Poezia, I, 162-166; Dumitru Micu, Țărâna fierbinte a patriei, CNT, 1975, 48; Paul Dugneanu, Discreția sentimentelor, LCF, 1975, 51; Popa, Dicț. lit. (1977), 329-330; Raicu, Practica scrisului, 300-302; Lit. rom. cont., I, 323-325
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
Mihail Sadoveanu, iar tema numărului 1/1986 se centrează pe centenarul Mihail Sorbul. Numărul 2/1990 cuprinde șaizeci de pagini despre avangardism - corespondență de Tristan Tzara, evocări ale lui Tzara și Urmuz făcute de Sașa Pană și Ștefan Roll, corespondență Ilarie Voronca - F. Aderca și un portret B. Fundoianu. Numărul 1-4/1992 se ocupă de Basarabia și selectează corespondență despre provincia românească, sub iscăliturile lui B.P. Hasdeu, C. Stere, Camil Petrescu, Ion Petrovici, Ioan Pelivan. Un număr în egală măsură interesant
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
născută pe când tatăl său, M.H. Maxy, era la studii în Germania. Coeziunea familiei este aceea care motivează titlul cărții. În plus, familia Maxy își are magnetismul ei. Cei ce le frecventează casa din Calea Victoriei se numesc F. Brunea-Fox, Sașa Pană, Ilarie Voronca, Victor Brauner, Ion Călugăru, Mihail Sebastian, iar Gheorghe Dinu (Ștefan Roll) va proteja familia Maxy în lunile rebeliunii legionare, stabilind o solidaritate deasupra hotarelor etnice. Cultura europeană și românească nutrește căutările artistice ale grupului, în timp ce ideologia îl împarte între
MAXY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288069_a_289398]
-
ideea „înaltă” de literatură: jurnalul de tinerețe al naratorului, o scrisoare a părinților naratorului adresată acestuia, confesiunile soției naratorului. Însuși actul scrierii romanului este persiflat prin procedeul punerii în abis; în acest scop, cadrul asimilează personajele Irimie Ionescu, primar, și Ilarie Obrașca, doctor, ambii din Guguieni, cei care scriu la două mâini un roman similar celui care îi cuprinde. O amplă secțiune, intitulată Versurile celui ce povestește toate lucrurile în acest roman și având o evidentă tentă polemică, este plasată neinspirat
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
lunar, de la 1 martie 1925 până în aprilie 1928, cu subtitlul „Revistă de sinteză modernă”, la care se adaugă „Organ al mișcării moderniste din țară și străinătate”. Avea o redacție la București, alcătuită din F. Brunea-Fox, Ion Călugăru, M.H. Maxy și Ilarie Voronca, și o alta la Paris, unde se aflau B. Fondane (B. Fundoianu) și Hans Mattis Teutsch. I. este una dintre cele mai importante manifestări ale grupărilor de avangardă românești, sufletul ei fiind Ilarie Voronca. El și semnează în primul
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
Brunea-Fox, Ion Călugăru, M.H. Maxy și Ilarie Voronca, și o alta la Paris, unde se aflau B. Fondane (B. Fundoianu) și Hans Mattis Teutsch. I. este una dintre cele mai importante manifestări ale grupărilor de avangardă românești, sufletul ei fiind Ilarie Voronca. El și semnează în primul număr un articol-program intitulat Suprarealism și integralism, în care respinge suprarealismul în numele noii arte care trebuie să fie „constructivismul integral”, rezultat al interferenței artelor moderne: „poezie, muzică, arhitectură, dans, toate merg înlănțuite integral spre
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
drum peste leșuri de școli și inși. «Integral» predică esența expresiei primare [...] Surzii n-au auzit nici acum. Îndrăzneții s-au alăturat de noi.” „Îndrăzneții” sunt Ștefan Roll, Mihail Cosma și Al. A. Philippide, care susțin sectorul de poezie, alături de Ilarie Voronca, F. Brunea-Fox, Ion Călugăru, Tristan Tzara. Din literatura universală sunt traduși Ezra Pound, Max Jacob, F.T. Marinetti. Sunt prezentate și alte personalități ale avangardei apusene și este comentată opera lui Brâncuși, socotit un mare deschizător de drum. Toate numerele
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
Georges Ribemont-Dessaignes este inclus în sumar cu un articol despre „dadaclysme”, Mihail Cosma scrie despre futurism, Max Eichenberger despre suprarealism. Se mai inserează fragmente din scrisul lui Jean Cocteau, Jacques Copeau, Max Nordau. Pe lângă poezia lui Ion Călugăru, Șt. Roll, Ilarie Voronca, Tristan Tzara, F. Brunea-Fox și B. Fundoianu, se tipăresc versuri de Alfred Margul Sperber și René Crevel. Despre teatru dă comentarii I.M. Daniel, despre sport scrie Șt. Roll, iar cronica plastică îi revine lui M.H. Maxy. Prin noutatea atitudinii
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
versuri de Alfred Margul Sperber și René Crevel. Despre teatru dă comentarii I.M. Daniel, despre sport scrie Șt. Roll, iar cronica plastică îi revine lui M.H. Maxy. Prin noutatea atitudinii și a scriiturii se remarcă prozele și eseurile semnate de Ilarie Voronca, Ion Călugăru, Gala Galaction. M.Pp.
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
, orientare în cadrul constructivismului românesc. Aderând la principiile mișcării constructiviste, i. le accentuează pe unele și le aplică într-o manieră mai consecventă. Denumirea vine de la titlul revistei „Integral” (1925-1928). Îndeosebi prin Ilarie Voronca, spiritus rector al tuturor periodicelor de avangardă apărute după „Contimporanul” și înainte de „unu”, dar și prin alți colaboratori ai acestora, publicația reia ideile directoare din „75 HP” și „Punct”. Noua revistă consideră că invarianta acelor idei este principiul integrării
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
prin, pentru ea. Unul reprezenta, reprezentăm toți.” Eludând proza narativă, sub cuvânt că funcția ei este îndeplinită cu mai multă eficacitate de reportaj, avangardiștii de orientare constructivisto-integralistă exaltă în schimb poezia, pronunțându-se pentru „poezia agresivă”. Asemenea artelor plastice, menționează Ilarie Voronca, poezia se dezbară, prin constructivism, de orice subiectivitate, încetează a fi o „expresie de suflet”, devenind o „existență materială”. Poemul țipă, vibrează, dizolvă, cristalizează, umbrește și calmează. El nu transmite emoție, ci „senzație crudă”, „sângerândă”, „zvârcolindu-se șopârlă în
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
nu doar ale avangardei: „marinetti / breton/ vinea / tzara / ribemont-dessaignes / arghezi / brâncuși / theo van doesburg.” În consecință, este firesc ca mai toți poeții notorii de avangardă să semneze în periodicele de până în 1930 ale i.: Tristan Tzara, B. Fundoianu, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Ion Călugăru, F. Brunea-Fox, Marcel Iancu, Victor Brauner, Jules Perahim, M.H. Maxy, Hans Mattis Teutsch. Multe dintre reviste întrețin cultul lui Urmuz. Repere bibliografice: Sașa Pană, Antologia literaturii române de avangardă, pref. Matei Călinescu, București, 1969, passim
INTEGRALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287567_a_288896]
-
timp de treisprezece ani). Este unul dintre fondatorii revistei „Floare albastră” (1898-1899); face parte din colegiul de redacție al „Luceafărului”, apoi din comitetul de conducere al revistei „Sămănătorul”, al cărei redactor este de asemenea. Împreună cu Mihail Sadoveanu, D. Anghel și Ilarie Chendi înființează revista „Cumpăna”. A debutat, sprijinit de C.D. Fortunescu, în mai 1892, cu poezia Izvorul, în „Revista școalei” de la Craiova și, editorial, cu volumul de traduceri Apostolul și alte poezii de Al. Petöfi (1896). Între anii 1899 și 1901
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
constă contribuția lui I. la scrierile în colaborare cu D. Anghel (Legenda funigeilor, 1907, Cometa, 1908, Carmen saeculare, 1909, Cireșul lui Lucullus, 1910, Portrete, 1910), dar mai ales la Caleidoscopul lui A. Mirea. Supraevaluat de critica sămănătoristă, în special de Ilarie Chendi, I. reprezintă, în cele din urmă, o conștiință patetică. Deși minor, observa G. Topîrceanu, „era totuși poet autentic și asupra lui apăsa blestemul care apasă asupra marilor damnați...” Departe de a-l modela în vederea identificării lui cu doctrina, „Sămănătorul
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
are în permanență în vedere două modele: „Sămănătorul” de la București și „Luceafărul” de la Budapesta - Sibiu, pe care redactorul le dă ca exemplu de mai multe ori. J.l. se așază așadar în făgașul de idei al sămănătorismului, recenzând elogios volumele lui Ilarie Chendi și N. Iorga și făcând loc printre colaboratori unor apologeți ai literaturii sămănătoriste, ca Ion Dragoslav, G. Rotică sau V. Loichița. Sunt atrași și ardelenii Horia Petra-Petrescu (cu un fragment de roman, intitulat Tinerețe), Ion Broșu sau Sever Septimiu
JUNIMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
Arboroasa“ a fost dizolvată de autorități în urma unui proces public, celelalte societăți, înființate în perioada stăpânirii austriece, și-au continuat activitatea până în 1938. Printre compozitorii români bucovineni s-au remarcat Ciprian Porumbescu, Tudor Flondor, Eusebie și Gheorghe Mandicevschi, Isidor Vorobchevici, Ilarie Voronca. Renumiți pictori bucovineni au fost Epaminonda Bucevschi, Eugen Maximovici. În perioada austriacă au activat în Bucovina și câțiva istorici români de mare valoare. Unul dintre întemeietorii științei istorice în Bucovina a fost Eudoxiu Hurmuzaki, membru al Academiei Române, care a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
-lea 61. Vlaiculescu, Al. 237. Vlasov, Andrei Andreievici 416. Vlădescu-Olt 247. Voicu, Ștefan 269. Voinea, Șerban 271. Voitec, Ștefan 191, 271. Volcinschi, Ioan 363. Volkhov 416. Völkl, Ekkehard 48. Voltaire 130, 131, 152, 153. Volusii 477. Vorobchevici, Isidor 364. Voronca, Ilarie 364. Voronovici, E. 402. Voronțov, conte 484, 485. Vratislav al II-lea 57, 62, 63. Vukelic, Miroslav 132. Vulcan 63. Vulgaris, Evghenie 131. Wacher, J. 479. Wachtel, L. 222. Wagner, Rudolf 374. Wałesa, Lech 205. Wallerstein, Immanuel 216. Waltzing 471
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
creștine (De psalmodiae bono) ori la probleme controversate (De diversis appellationibus Christi). Același Niceta „candidează” împreună cu alți câțiva scriitori la ipostaza de presupus autor al faimosului imn Te Deum laudamus. Numele său este pomenit cu argumente alături de cel al Sfântului Ilarie ori al Sfântului Ambrozie, sau de cel al Fericitului Augustin (pe ultimii doi îi socotește autori ai rugăciunii și mitropolitul Dosoftei, tipărind-o în slavonește la sfârșitul Psaltirii în versuri - dovadă că este vorba de o completare de ultim moment
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
prin poetică, alternând între ironie tăioasă și observație glacială, nu departe de mizantropie, este o compoziție remarcabilă. O altă nuvelă, cu solid suport dramatic, e Nucul lui Odobac; frapează aici personaje dârze, de o energie aproape neverosimilă la delicatul G. Ilarie Chendi vorbea de „trăsături de bronz”, văzând în vânjoasa și înfocata Ruja „un soi de amazoană de la țară”. În optica bătrânului Toader Odobac, centenar, un nuc enorm de pe pământul său simbolizează ordinea moștenită. Natură posesivă, Ruja lui Cazacu, măritată cu
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
menținerea unor punți permanente de legătură între cel expatriat și cultura română. La Paris, după o scurtă perioadă mai puțin plăcută petrecută la Imprimeriile Gourmont, este angajat, prin 1924, ca funcționar la o companie de asigurări, L’Abeille, grație lui Ilarie Voronca. Acum o va cunoaște pe Geneviève Tissier, cu care se va căsători în 1931. Începând din 1927 se pasionează de arta cinematografică, primul rezultat fiind, în 1928, Trois scénarios: ciné-poèmes. Grație interesului pe care ideile sale îl vor trezi
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
articolele și literatura publicată în sfera presei dominate de social și idealuri democratice. La rubricile permanente - „Viața intelectuală”, „Reviste românești”, „Reviste străine”, „Teatru”, „Bibliografie” - scriu Gala Galaction, Aron Cotruș, N.D. Cocea, Victor Eftimiu ș.a. Poezie semnează I. Vinea, Victor Eftimiu, Ilarie Voronca, Aron Cotruș (Nebunul), Adrian Maniu, Al. Claudian, Al. Zamfirescu. Colaborează cu proză I. Vinea (Întâia nocturnă), Gala Galaction, Victor Eftimiu, T. Teodorescu-Braniște. În F.l. debutează în 1923 Șerban Cioculescu, pe care N.D. Cocea îl angajează să țină o cronică
FACLA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286929_a_288258]
-
german, danez, francez sau a repovestit capodopere literare aparținând lui Homer, Defoe, Swift, Schiller, Goethe, Gogol, Mark Twain, Sienkiewicz. Zeci de astfel de broșuri au fost publicate sub pseudonimul Moș Ene, iar altele au fost semnate Barbu Apelevianu, Dinu Gherghel, Ilarie Magheru, Romulus Burghelea, Unchiul Victor etc. Multe dintre aceste prelucrări au fost difuzate și la Radio. După o lungă pauză, revine cu noi romane și cu versiuni modificate ale celor vechi, iar în câteva periodice (în special în „Oltul”) îi
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
acuză, în articolul Cea mai mare înșelătorie a anului: reapariția Partidului (neo)comunist, pe cei care au profitat de pe urma evenimentelor. Alți colaboratori: Teodor Mihadaș, Valentin Tașcu, Gh.I. Bodea, V. Lechințean, Florentina Florescu, Marius Jucan, A. Țion, Tudor Runcanu, Al. Vlad, Ilarie Voinea, Ovidiu Pecican, Ionuț Țene, Petru Borodi. M.Pp.
FAPTA TRANSILVANEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286952_a_288281]