408 matches
-
ani de zile, numai că această pensioară, câștigată cu sacrificii enorme pe câmpul de luptă (nu lipsă la apel), nu se ducea la vistieria statului, ci se transforma în pensie de merit pentru foștii deținuți politici sau pentru așa-zișii ilegaliști, care, după anul 1944, au apărut ca muștele după ploaie. Domnule Ceaușescu, vă întreb, între faptele unora și ale celorlalți nu găsiți nicio deosebire de merite? Țara a fost întregită în toată istoria ei de acești eroi ai neamului. După
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
inima Bucureștiului; e un barbar, un violent în vorbă și faptă, un supus cu plecăciuni la perechea care l-a înscăunat. E un produs creat în cetatea totală din simplu activist la Secția de propagandă. E fără merite, așa spun ilegaliștii maziliți sau scoși la pensia vieții, care-și trăiesc tristețea idealurilor lor naive. Domnilor, m-am întors acasă, aici e locul meu! Sunt scârbit și de o parte din românii din Occident care, ca să-și întregească familia, se adresează prin
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ideea aceasta o demonstrează numeroase fapte. Știam, din citite, că revoluțiile își devorează propriii copii. Că lucrurile s-au întâmplat așa și în România mi-a fost dat să constat cu ani în urmă cu prilejul unei întâlniri dintre foștii ilegaliști din județul Caraș-Severin și primul-secretar de atunci al Comitetului județean de partid, Trandafir Cocârlă. Era în 1974, moment în care revoluția culturală a domnului Ceaușescu desființa existența cotidiană a majorității ziarelor județene. I-am auzit atunci pe foștii ilegaliști, o
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
foștii ilegaliști din județul Caraș-Severin și primul-secretar de atunci al Comitetului județean de partid, Trandafir Cocârlă. Era în 1974, moment în care revoluția culturală a domnului Ceaușescu desființa existența cotidiană a majorității ziarelor județene. I-am auzit atunci pe foștii ilegaliști, o mână de oameni dezorientați, exprimând cu claritate ideea că ei nu luptaseră pentru așa ceva, acel ceva înglobând întreaga politică economică și culturală a regimului Ceaușescu. Până și din iluziile lor de libertate care cuprindeau, după părerea lor, și dreptul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ieșit Împreună. Ne-am oprit la oficiul poștal de pe strada Nikos Beloiannis (numele comandantului comunist grec din timpul războiului civil, condamnat la moarte și executat În 1952). Vroia să se intereseze de ce nu Îi venise pensia la timp. Pensia de ilegalist comunist, presupun. Lucrase În presa de stânga Înainte și În timpul războiului, ca și după, fusese și rămăsese un aprig antifascist, devenise Între timp și antistalinist. Viața sa se vroia, ca și poezia, un „surd protest contra rutinei”, nu totdeauna surd
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vetustă, a iubirii și a artei. Publicul adunat la Brăila frapa printr-o teatralitate care depășea evenimentul scenic: audiența venită din capitală oferea un spectacol Încă mai extravagant decât premiera. Exotica figurație din foaierul hotelului amesteca de-a valma foști ilegaliști comuniști și foști deținuți politici anticomuniști, bătrâni poeți proletcultiști și tineri scriitori „onirici”, respectabile cucoane de lume veche, lângă abia mascate cocote ale boemei culturale socialiste. Ziariști, actori, activiști de partid, muzicieni, bizari intruși cu identitate bizară, astrali vagabonzi ai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
participanților. Evenimentul marca Însă și ieșirea În lume a novicilor debutați la Povestea vorbii... suspecți nu doar pentru supraveghetorii care suspectau pe oricine, dar și pentru onorabilii Uniunii Scriitorilor. Situația Mentorului nu se prea deosebea - În ciuda trecutului său de comunist ilegalist - de a noastră. Spre deosebire de boemii din jurul său, atât eu, cât și Radu Petrescu eram niște „scriitori de duminică”. Radu lucra ca „arhivar” la nu știu ce institut de cercetări sau proiectări legumicole, eu eram inginer la IPROMET, angajat În urma unui concurs care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Nu ni se spune. În mod sigur, nu ar fi trebuit să aibă... Ar fi putut gluma groasă despre „celebra” firmă de blue jeanși să descurajeze opinia juriului, care votase totuși În favoarea celui respins de profesorul Zaciu? „Tatăl, negustor ambulant, ilegalist. Mamă, surori, rude poartă numele cele mai picante.” Negustorul ambulant (deci sărac), ba Încă și ilegalist, nu prea avea, să recunoaștem, datele unui reprezentant pentru România al celebrei firme americane! Mi se Întâmplase să descopăr, stupefiat, asemenea spontane izbucniri ale
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
gluma groasă despre „celebra” firmă de blue jeanși să descurajeze opinia juriului, care votase totuși În favoarea celui respins de profesorul Zaciu? „Tatăl, negustor ambulant, ilegalist. Mamă, surori, rude poartă numele cele mai picante.” Negustorul ambulant (deci sărac), ba Încă și ilegalist, nu prea avea, să recunoaștem, datele unui reprezentant pentru România al celebrei firme americane! Mi se Întâmplase să descopăr, stupefiat, asemenea spontane izbucniri ale unui mai adânc fond rudimentar și mediocru la unele Înalte fețe ale intelectualității. Un rafinat și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În ideologia sa restrictivă? Premisele teoretice, utopic „umaniste”, ale stângii ca antidot la negrele frenezii ale dreptei naționaliste? În anii ’70-’80, În condițiile socialismului bizantin românesc, retorica sa militantă Îmi părea de-a dreptul ubuescă. Dialogam cu un fost ilegalist, actual pensionar și infirm, marginalizat, izolat, fără nici o putere politică, devenit unul dintre scriitorii „stiliști” de prim rang ai țării. Perplexitățile și iritarea nu excludeau amuzamentul, nici compasiunea, nici fascinația. Contemplam interlocutorul ca pe un fenomen cosmic, adică uman, adică
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
obicei prin înscenarea unei antiteze - a unor norme, sfaturi, învățături de ordin moral. Sursele subiectelor sunt aflate fie în realitatea măruntă, cotidiană (extrasă din medii rurale, cooperativiste, partinice, pionierești), fie în istoria îndepărtată (Ștefan cel Mare, Avram Iancu) sau recentă (ilegaliști comuniști în timpul celui de-al doilea război mondial). Dată fiind funcția esențial didactică a acestei literaturi, publicul predilect al lui G. e alcătuit din copii, chiar și atunci când autorul nu li se adresează explicit. Lucrarea Bibliografie literatură română pentru copii
GAFIŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287125_a_288454]
-
care clișeele (și lozincile) presărate ici și colo îl fac și mai flagrant. Dacă potentații, legionarii („bande de gușteri”), reprezentanții regimului pe ducă au parte de zugrăviri în tonuri critice și câteodată în tușe caricaturale, de cealaltă parte a baricadei, ilegaliștii, „tovarășii” angajați în misiuni de sabotare a mașinăriei de război nemțești, „partizanii” sunt, firește, eroii pozitivi, proiectați cu ingenuitate în prototipul comunistului („Hristos era tot un comunist”), investit cu har auroral. Primenindu-și registrul, prozatorul abordează genul științifico-fantastic în Insula
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
colectiv” unificator, în imagini și legături mentale, în stil acțional. O altă cale de a persuada, de a induce încorporarea modelului nou de om și de a obține un comportament angajant, militantist este impregnarea universului adolescenței cu modele de luptători (ilegaliști, idealiști, activiști) pentru cauză. Angelo Mitchievici („Romanț(a) pentru tânărul ilegalist”) întreprinde o completă inventariere și interpretare a tuturor tipurilor de eroi pozitivi, creați parcă după modelul propus cândva de Cernîșevski. În romanul Ce-i de făcut?, scris în închisoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
altă cale de a persuada, de a induce încorporarea modelului nou de om și de a obține un comportament angajant, militantist este impregnarea universului adolescenței cu modele de luptători (ilegaliști, idealiști, activiști) pentru cauză. Angelo Mitchievici („Romanț(a) pentru tânărul ilegalist”) întreprinde o completă inventariere și interpretare a tuturor tipurilor de eroi pozitivi, creați parcă după modelul propus cândva de Cernîșevski. În romanul Ce-i de făcut?, scris în închisoare, acest ideolog al „omului nou” construiește un model-standard de erou romantic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
rus poartă un subtitlu: Schițe pentru oamenii noi. Romanele, nuvelele și filmele pe care le analizează Mitchievici s-au născut parcă de sub mantaua lui Cernîșevski. Eroii-modele sunt comisarul Moldovan al lui Sergiu Nicolaescu, care se bate cu rămășitele trecutului capitalist, ilegalistul Andrei din Pistruiatul lui Francisc Munteanu sau „aventurierii” lui Chiriță din Cireșarii, care contribuie la prinderea unui agent străin venit să fure secretele unor invenții românești. Toate aceste opere literare sunt lucrate după rețeta propagandei comuniste, amestecată ingenios cu ingrediente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
opri cercetarea la Regulamentele Organice (1834). Mișcări sociale. Se știe că în documentele PCR erau adesea prezentați drept înaintași lideri ai mișcărilor progresiste de stânga (Constantin Dobrogeanu-Gherea - controversat totuși; dr. Russel, Ștefan Gheorghiu, I.C. Frimu, Marinescu), pe lângă „bine cunoscuții martiri” ilegaliști (Filimon Sârbu, Ion Fonaghi, Pavel Tcacenco, Bela Brainer, Gh.M. Vasilescu-Vasia, Nicolae Cristea, Vasile Roaită, Suzana Pârvulescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej). De o atenție specială se bucurau la Conferința Națională a PCR (octombrie 1945) Gh. Doja, Horea, Cloșca și Crișan, Tudor Vladimirescu și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
opera lui Tolstoi, pp. 101-117. La pp. 317-319. Vezi Revista istorică română, 1946, p. 300. Ibidem. Ibidem. La pp. 1-53 (și extras). Volumul III, partea a II-a, 705 p. + 90 il. + 3 h. O excelentă analiză la Sorin Șerban, „Ilegaliștii”, `n Miturile..., ed. cit., II, pp. 45-58. V. Frunză, op.cit., pp. 220-221. „Din Rezoluția Plenarei a II-a a CC al PMR cu privire la actul revoluționar de la 11 Iunie 1948”, Studii, 1948, nr. 3, pp. 5-6; „Hotăr`rea Comitetului Central pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ceea ce susținea propaganda comunistă cu privire la situația dramatică a muncitorilor din țările capitaliste și realitatea de la fața locului diferența era enormă. Cazul său a fost aspru criticat la Plenara CC al PMR din 9-13 iunie 1958 (Alina Tudor, Dan Cătănuș, Amurgul ilegaliștilor. Plenara PMR din 9-13 iunie 1958, Editura Vremea, București, 2000, pp. 137-139). Ochab a mai spus că, `n Polonia, clasa muncitoare cunoștea situația reală a nivelului de trai al muncitorilor din țările capitaliste, iar a susține un lucru contrar n-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de naveta lui continuă între viață și text, realitate socială și ficțiune literară; și discreditează, totodată, teza caraghioasă a unei exegete (Sorina Sorescu) potrivit căreia scriitorul ar avea o estetică rudimentară. Ion D. Sîrbu a trăit câteva vieți (de student ilegalist la Sibiu, de combatant pe frontul răsăritean, de pușcăriaș în temnițele comuniste, și, apoi, de exilat în Isarlîk-ul alutan), dar a și citit, cu creionul în mână, câteva biblioteci. Aceasta se simte imediat în opera lui, în care torentul de
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
biografii corecte politic și intransigența în confruntarea cu resturile lumii vechi: criteriul fișei de cadre este operant și în acest caz. În colecția de biografii contemporane a epocii realismului socialist, fizionomia lui N. Moraru are atributele tipicității, de la cariera de ilegalist până la fanatismul inchizitorial care elimină orice tentație a nuanțării. Intervențiile sale au o tăietură partinică și unghiul de abordare al domeniului estetic este unul care se revendică, întotdeauna, de la vulgata leninist-stalinistă, prezența citatelor rituale fiind reflexul unei mentalități teologice seculare
Literatura română în anii ’50 by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/13687_a_15012]
-
à propos de numărul mereu sporit al revoluționarilor din decembrie, vorba: “Puțini am fost, mulți am rămas”. O atribuie lui Bellu Silber. A fost rostită de Ștefan Roll (Gh. Dinu), poetul avangardist, și se referă, cum spune dl Groșan, la ilegaliștii din PCR.* În același număr (din 11 ianuarie) al ziarului, dl Sorin Dumitrescu afirmă rituos că este greșit și necreștinesc să spui că “se proiectează” o biserică; corect și creștinește este să spui că se plănuiește. Noi socoteam neologismul și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14345_a_15670]
-
și totuși rezista”.[5 ]</a> Eschenazy și soția sa, Manea, au participat împreună și la grevă ceferiștilor din 1933, ocazie cu care Ilie a fost arestat din nou. Este foarte important de subliniat activitatea politică a multor femei, soții de ilegaliști, care alegeau să ia asupra lor o parte din activitățile cu care erau însărcinați bărbații: <i>„Mama a fost închisă la Văcărești. S-a găsit la percheziție un manifest și mama a luat vină asupra ei, astfel încât tata a stat
Persecutarea activistelor și activiștilor de stânga în România înainte de 1945 () [Corola-website/Science/295829_a_297158]
-
la mine acasă. Cu toate că sunt ajutată aici, cu medicamente și îmbrăcăminte, aș fi dorit să stau în casa mea. Aici îngrijesc de animăluțe, hrănesc câinii și pisicile din curtea căminului. Tatăl meu a fost un om foarte activ, a fost ilegalist. De-asta și mie îmi place să fiu activă. Sunt înscrisă încă din anii 1990 în P.S.M. - Partidul Socialist al Muncii[1]. Acest partid mă reprezintă, reprezintă valorile socialiste în care eu cred. Cred că ar trebui interzise evacuările și
Nu e normal să stea casele goale și oamenii în stradă! () [Corola-website/Science/295892_a_297221]
-
RSS Moldovenească în perioada 1940-1991, nefiind un partid separat. În perioada interbelică singura forță politică din Basarabia care susținea despărțire ei (a Est-Moldovei) de România și alipirea acesteia la URSS, era Partidul Comunist, aflat în ilegalitate. În mai 1940, numărul ilegaliștilor comuniști basarabeni era de 375 de persoane, la care se adăugau 511 membri ai Comsomolului (Uniunea Tineretului Comunist din URSS). Organizația comunistă basarabeană era formată mai ales din reprezentanți ai naționalităților rusă, ucraineană și evrească. Niciunul dintre ilegaliștii comuniști basarabeni
Partidul Comunist al Moldovei () [Corola-website/Science/300190_a_301519]
-
1940, numărul ilegaliștilor comuniști basarabeni era de 375 de persoane, la care se adăugau 511 membri ai Comsomolului (Uniunea Tineretului Comunist din URSS). Organizația comunistă basarabeană era formată mai ales din reprezentanți ai naționalităților rusă, ucraineană și evrească. Niciunul dintre ilegaliștii comuniști basarabeni, care fuseseră membri ai Partidului Comunist Român, nu a fost acceptat în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice PCUS în momentul înființării Republicii Sovietice Unionale Moldovenești, întreaga conducere de partid și de stat a acesteia fiind formată din nebasarabeni
Partidul Comunist al Moldovei () [Corola-website/Science/300190_a_301519]