649 matches
-
intervenții care să abată textul de la specificul său. Folosirea peiorativă a unor cuvinte, nerespectarea regulii de sinceritate în actele ilocuționare și raționamentele falacioase anulează obiectivitatea și raționalitatea jurnalistică, deturnând textul de la scopul său specific și deschizând, astfel, posibilități de influențare ilegitimă. III.2.1. Manipularea prin abuz semantic În cadrul unui text putem întâlni cuvinte care au un rol important în realizarea manipulării ca distorsiune a sensului, care au un efect asupra auditoriului prin simpla lor prezență. Este cazul unor termeni precum
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
exemplu, dar acest concept, demn, își realizează influența prin simpla sa prezență: "Trăiască poporul român, liber, demn, independent!111. În concluzie, autorii atrag atenția asupra faptului că sensul unor concepte poate fi transformat în scopul realizării unei acțiuni de influența ilegitimă. Aceste posibilități de influențare evidențiază proprietatea cuvintelor de a se pune în slujba intereselor emitentului. III.2.2. Manipularea la nivelul actelor de limbaj La nivel de enunț, denaturarea poate interveni în relația acestuia cu realitatea. Pot fi formulate enunțuri
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
raționament incorect poate să stârnească doar antipatie. Astfel, identificarea unor cuvinte peiorative sau a unor enunțuri false constituie doar începutul cercetării. Este necesară aprofundarea analizei la nivelul contextului, întrucât doar acesta poate releva intenția manipulatorie și reușita acțiunii de influență ilegitimă. III.4. Natura manipulării la nivelul condițiilor de producere Orice discurs se produce în mod legitim în anumite condiții și numai în acele condiții: într-o instituție determinată, pe un suport, de către actori care trebuie să respecte anumite contracte de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Mecanismul manipulării discursive în interiorul unui tip de discurs În interiorul unui tip de discurs, orice manifestare apare într-un gen determinat. Manipularea discursivă apare când sunt îndeplinite două condiții. Prima vizează producătorul discursului și exprimă necesitatea ca acesta, intenționat, să folosească ilegitim condițiile de producere (scenă, suport, actori, contracte de discurs). Cea de a doua îl implică pe receptor, care identifică genul discursiv și percepe situația ca fiind una normală. Condițiile trebuie îndeplinite simultan. Pe de o parte, manipularea nu se produce
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
chiar un instrument de manipulare, întrucât se încearcă preluarea în cadrul unei situații politice a unui contract de comunicare mult mai credibil decât cel politic. Manipularea devine, în acest context, o încercare de folosire a unui contract de comunicare în mod ilegitim în cadrul unui alt gen discursiv. Ea este și o încercare de rupere sau transformare unilaterală, neanunțată, a regulilor sociale implicite atașate unei situații. În concluzie, manipularea se manifestă în forme specifice la nivelul condițiilor de producere ale fiecărui tip de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
mai multe tipuri de discursuri: politic, jurnalistic, publicitar, educațional. Analizarea universului de discurs în cadrul a două tipuri de societăți, totalitare și democratice, ilustrează modalitatea în care interferența tipurilor de discurs aflate în spațiul public poate fi pusă în slujba influenței ilegitime. Totalitarismul este un regim politic în care puterea aparține în mod absolut unui grup de persoane, organizate de obicei sub forma unui partid politic, și în care opoziția este nu doar anihilată, ci chiar exterminată. În societățile de tip totalitar
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
discurs, care constă în ascunderea scopului. Putem afirma, astfel, că există manipulare la nivelul universului de discurs și că formele particulare ale acesteia țin de specificul fiecărui tip de discurs. Manipularea apare prin utilizarea incorectă a resurselor limbajului, prin folosirea ilegitimă a scenei, suportului, statusului și rolului actorilor, precum și a contractului de comunicare specific diverselor genuri de discurs. Aceste abateri își au explicația în folosirea discursului în alt scop decât cel explicit. În concluzie, mecanismului manipulării discursive este următorul: producătorul încalcă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
o dată respectate, anulează posibilitățile de manipulare. Așadar, aceasta nu poate să apară decât ca deturnare a acestor caracteristici. Tehnicile de manipulare de la nivelul textului jurnalistic sunt abateri de la trăsăturile standard ale acestui tip de discurs. Astfel, vom analiza posibilitatea influenței ilegitime prin identificarea abaterilor în conținut și în formă de la credibilitate și de la doza de seducție acceptabilă social pentru acest tip de discurs. Obținem, prin încălcarea celor patru caracteristici ale textului jurnalistic anumite tehnici, grupate sub denumirile: manipularea obiectivității, manipularea raționalității
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
textul de mai sus, nu există nici un argument valabil, dincolo de o intuiție personală, pentru ideea textului. Toate aceste ilustrări au evidențiat tehnicile de manipulare în cadrul discursului jurnalistic prin încălcarea obiectivității, reliefând marea diversitate a acestora și posibilitățile reale de influențare ilegitimă a opiniei publice. IV.2. Manipularea raționalității Raționalitatea discursului jurnalistic exprimă necesitatea ca tehnicile de argumentare utilizate să fie valide. Încălcarea normelor de corectitudine logică facilitează imixtiunea tehnicilor de manipulare. În cazul raționalității, sofismele se produc prin încălcarea normelor de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
cu figurile retorice pentru realizarea manipulării, prin realizarea unei construcții textuale unilaterale, care impune un sens specific, delegitimând orice altă posibilitate de interpretare. Manipularea prin figuri retorice vizează posibilitățile de influențare tehnici precum întrebarea retorică, generalități, peiorative, dar și influențe ilegitime ale așezării în pagină. Vom ilustra prin exemplul întrebării retorice, care reprezintă o modalitate de folosire indirectă a limbajului, în care influența se realizează prin intermediul unei întrebări construite de așa natură încât să se constituie într-un alt act de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
dintre cerințele fundamentale de ordin comunicațional vizează crearea discursului jurnalistic doar în cadrul unei instituții media. Astfel, un discurs jurnalistic care se construiește într-un sediu de partid politic este manipulator. Sunt speculate așteptările de obiectivitate ale discursului jurnalistic și transferate, ilegitim, asupra discursului politic. Tehnicile de manipulare de la acest nivel sunt: înlocuirea scenei și parazitarea acesteia. Prima formă de manipulare enunțată constă în înlocuirea instituției media, cu organizarea sa specifică, cu o altă organizație, de obicei politică. Este cazul ziarelor din
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în veritabile manipulări, cu atât mai mult cu cât fenomenele de acest tip sunt foarte greu de descoperit independent de declarațiile celor în cauză. V.3.1.3. Acordarea condiționată a publicității de stat O altă zonă vulnerabilă la influența ilegitimă o constituie distribuția publicității de stat. Aceasta se poate transforma într-un instrument de control al presei, pentru că alocarea de fonduri de la stat a presupus și o atitudine favorabilă față de guvernarea care le-a distribuit. Astfel, cotidianul național Independent a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sine însăși ca obiectiv, ca singura gazetă care spune adevărul, însă, în fapt, scopul său este legitimarea unui partid și a unui lider. În această situație, manipularea apare prin înșelarea publicului, la nivel global, ca furt de legitimitate, ca transfer ilegitim de credibilitate dinspre discursul jurnalistic spre discursul politic. VI.2. Camuflarea discursului publicitar în discurs jurnalistic Discursul publicitar își propune să vândă produse, servicii. El se realizează în cadrul agențiilor de publicitate, iar scopul său fundamental vizează popularizarea unor produse în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
publicitar se adresează unui public larg sau specializat și, din acest motiv, alături de forme specifice, precum bannere, afișe, pliante, utilizează și suporturile media: ziar, radio, televiziune, internet. Existența acestor trăsături comune naște posibilitatea unor confuzii și a utilizării în scopuri ilegitime. Discursul jurnalistic realizează uneori și funcția de promovare a unor bunuri, prin așa numita publicitate mascată. Dintr-un motiv sau altul, în discurs apar promovări de produse, de mărci sau de servicii sub forma unor știri sau a unor comentarii
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pe acelea în care se utilizează tehnici de inducere în eroare prin limbaj, în care se speculează abuziv dimensiunea non-raționale a ființei umane, în care se violează regulile sociale acceptate într-un anumit context specific prin impunerea unor practici sociale ilegitime sau în care scopurile urmărite nu sunt ale persoanelor influențate. Astfel, identificarea manipulării prin sofismele formale sau prin tehnici rezultate din așezarea atractivă ține doar de posibilitățile receptorului de a se exersa în cunoașterea și recunoașterea acestora. Analiza altor metode
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
opinii, atitudini și comportamente, prin inducere în eroare, prin înșelătorie sau prin specularea abuzivă a dimensiunii emoționale a ființei umane. De asemenea, implică încălcarea regulilor sociale ale condițiilor de producere acceptate într-un anumit context specific și înlocuirea în mod ilegitim a scopului propriu unui tip de discurs. IX.3. Finalitatea operațională Analiza manipulării prin discursul jurnalistic a condus la dezvoltarea unei taxonomii a tehnicilor de manipulare specifice. Aceasta este construită inductiv pe baza abaterii de la caracteristicilor textului jurnalistic, de la condițiile
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
manipulării. Se poate lupta împotriva acestei forme de influență nelegitimă? Lucrarea răspunde, într-o mare măsură, și acestui deziderat. Sistematizarea și definirea tehnicilor de manipulare prin discursul jurnalistic oferă un instrument coerent de departajare între o secvență legitimă și una ilegitimă. Dacă auditoriul ar recunoaște, în diverse materiale, tehnici discursive incorecte, atunci el ar fi ferit de riscurile manipulării. Problema este că, de multe ori, nu este evidentă, doar la nivelul textului, utilizarea unor tehnici de manipulare. Pentru astfel de situații
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
analiză critică cu scopul de a înțelege realitatea trecutului (adică a ceea ce poate primi numele de "perlaborare clioanalitică"), ci urmărește o finalitate strict condamnatorie. Trecutul comunist este confruntat și răfuit doar pentru a fi pus la zid și condamnat ca "ilegitim și criminal". În acest fel, Raportul Tismăneanu nu reflectă atât o "politică a regretului" cât mai curând o "politică a revanșei" (Rusu, 2013a). La fel ca și în cazul Raportului Wiesel, Raportul Tismăneanu a fost urmat de introducerea unui curs
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asemenea, documentul conține, în anexă, lista biografiilor nomenklaturiștilor, întocmind un gen de index infamis nominum al protagoniștilor umani găsiți responsabili de crimele regimului comunist. Concluzia sentențioasă a Raportului, trasă încă dinainte de demararea analizei 30, este că regimul comunist a fost "ilegitim și criminal" (Raport, 2006, p. 638). Verdictul ilegitimității și criminalității regimului comunist este ideea vector care străbate expunerea istorică pe toată lungimea ei, întreaga analiză fiind înfășurată în jurul acestei teme axiale. Meta-narativa istorică produsă de "comisia adevărului" este structurată pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În contextul politicilor asupra memoriei purtate în cultura română postcomunistă, Raportul Tismăneanu și condamnarea comunismului pe care acesta a legitimat-o istoric semnalează succesul forțelor democratice anticomuniste de a impune în conștiința istorică românească grila de interpretare a comunismului ca ilegitim și criminal. Coroborate cu celelalte acțiuni concertate (înființarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc [IICCMER] ca o "procuratură istorică" de cercetare a trecutului comunist cu scopul de a identifica autorii crimelor în timpul fostului regim și de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
victimelor regimului comunist etc.), asumarea Raportului simbolizează de fapt o mișcare tectonică în ordinea mnemonică românească: răsturnarea "regimului de adevăr" conservator și a întregii ordini discursive articulată în cadrul acesteia și instalarea "regimului de adevăr" anticomunist în care meta-narativa comunismului ca ilegitim și criminal exercită hegemonie interpretativă asupra trecutului comunist (Foucault, 1980). Intenția simbolică urmărită de Raport este de a marca cezura dintre totalitarism și democrație prin denunțarea trecutului stalinist. Problema este că realizează acest lucru într-o manieră tipic stalinistă. Una
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Raportului de "a se interzice drept forme de negaționism, pedepsibile prin lege, tentativele deapologie a regimului comunist" (p. 642). Orice disidență hermeneutică exprimată prin devierea de la linia interpretativă a Raportului care condamnă nu doar crimele, ci întregul regim comunist ca "ilegitim și criminal" devine astfel posibil de incriminat ca act apologetic și negaționist ce reclamă cu imperiozitate morală condamnarea sa juridică. 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului Procesul comunismului, sfârșit prin condamnarea fostului regim ca ilegitim și criminal, trebuia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regim comunist ca "ilegitim și criminal" devine astfel posibil de incriminat ca act apologetic și negaționist ce reclamă cu imperiozitate morală condamnarea sa juridică. 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului Procesul comunismului, sfârșit prin condamnarea fostului regim ca ilegitim și criminal, trebuia să marcheze ruperea societății românești democratice de trecutul comunist totalitar. Devenirea democratică necesita, în concepția Raportului, eliberarea de povara trecutului comunist. Ca atare, Raportul a fost conceput pe baza principiului biblic "adevărul (istoric) ne va elibera (politic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
loc în decembrie 1989. Și mai sugestiv este faptul că, într-un scenariu electoral în care Nicolae Ceaușescu ar candida astăzi la președinție, 41 la sută dintre români l-ar vota. Iar cu privire directă la condamnarea regimului comunist ca ilegitim și criminal, rezistența nostalgiei populare se reflectă în faptul că doar 37 la sută dintre români împărtășesc ideea că regimul a fost criminal, în timp ce 41 la sutăse împotrivesc acestei sentințe. În privința ilegitimității regimului comunist, 42 la sută aderă la concluzia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la o strategie de confruntare fățișă a trecutului comunist. Opțiunea pe care s-a mers a fost "luarea în stăpânire" a trecutului comunist prin supunerea acestei perioade unui proces de criminalizare, judecare și în cele din urmă de condamnare ca "ilegitim și criminal". Stăpânirea trecutului (eng. mastering the past, germ. Vergangenheitsbewältigung) presupune inițierea unor proceduri oficiale de reglare a conturilor cu trecutul problematic moștenit de societatea curentă în urma tranziției către o ordine politică posttotalitară. Cea mai frecvent utilizată modalitate de luare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]