1,350 matches
-
vizibile. Tema ordinii imuabile, care avea să aibă mai târziu reverberații consistente În discursul politic boerescian, era completată de o altă constantă: optimismul, tradus prin Încrederea În progres și perfectibilitate . Tradiția intelectuală În care se situa Boerescu era aceea a iluminismului. Fondul ideatic rezumat mai sus, dar și trimiterile abundente la Kant, Voltaire, Rousseau, Beccaria, Vattel, obsesia antichității (există În cuprinsul lucrării câteva zeci de citate, trimiteri și exemple În acest sens, locul cel mai consistent ocupându-l, deloc Întâmplător, Platon
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
confundă totuși cu încercarea de artă barocă, străină lui. Imaginea măștii, în Satiră, specifică barocului, are la V. numai un sens demascator, ce l-ar apropia de J.-J. Rousseau și de preromantism. Parodia (Tatăl nostru parodiat), gen foarte răspândit în iluminism, și acrostihurile grecești sunt nu numai virtuozitate, ci și plăcere de a construi și de a decora. Jalba către vodă Hangerli arată, și ea, o frază bine stăpânită, cu perioade echilibrate, deși închide un zbucium sufletesc puternic; grija pentru construcție
VACARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
românimea cea adevărată care tot mai păstrează firea ei din bătrâni” oferind garanția autenticității. De aici, și idealul unei literaturi pe înțelesul tuturor, pentru țăranul de la vatră, servind implicit idealul unității culturale. Credința în rostul propagandei culturale era reflexul unui iluminism întârziat, încă persistent în gândirea ardelenilor (Coșbuc, Slavici), adaptat însă timpurilor. Cu recomandarea de a fi alese potrivit „cu gustul poporului român”, programul nu exclude traducerile, întrucât considera operele de valoare ca sinteze ale culturilor naționale. V. se voia pe
VATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290470_a_291799]
-
parte, nu schimbă foarte mult educația cât viziunea asupra ei. Biserica patrona școala, iar baza studiului, chiar și în Universități, era Biblia . Rezultatul a fost o supunere mai mare a familiei, transmisă și copiilor. Abia în perioada Renașterii și a Iluminismului, apar revoltații față de prea îngustul orizont al cunoașterii. Este perioada marilor descoperiri și cercetări geografice, se cunosc noi comportamente, se împrumută modalități noi de educație, apar personalități care, prin ceea ce au creat și răspândit, au lărgit acest orizont al cunoașterii
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
Contribuții la istoria învățământului din Banat până la 1800, București, 1977, 119-124, passim; Dicț. lit. 1900, 817-818; Damaschin Mioc, O lucrare inedită a cronicarului bănățean Nicolae Stoica de Hațeg: „Povești moșăști, scolarilor rumânești”, MB, 1980, 7-9; Nicolae Bocșan, Contribuții la istoria iluminismului românesc, Timișoara, 1986, 192-195, 274-278, 299-300, passim; Păcurariu, Dicț. teolog., 423-424; Dicț. scriit. rom., IV, 395-397; Cornel Ungureanu, Mitteleuropa periferiilor, Iași, 2002, 357-358. A. Sm.
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
passions de l’âme separă „pasiunile” de sfera moralei atribuindu-le ca obiect de studiu al psihologiei. În același timp R. Déscartes propune, în lucrarea sa Reales pour la direction de l’ésprit măsuri educativ-formative și terapeutice-curative pentru viața sufletească. Iluminismul preia și dezvoltă aceste idei, așa cum le vom vedea la J. Locke, D. Hume, dar mai ales la I. Kant care în lucrări consacrate acestei teme (Antropologie și Eseu asupra bolilor capului) analizând tulburările psihice și suicidul, subliniază caracterul de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de a delimita prin aceasta, „rolul social al bolnavului psihic”. În Antichitatea clasică nebunul era plasat în registrul tragicului; în Evul Mediu era posedat de diavol și damnat ca eretic impur, în Renaștere devine personaj plasat în registrul comicului: bufon. Iluminismul deschide perspective medicalizării nebuniei pe care o separă de religie și morală. Nebunul este declarat bolnav psihic. Epoca romantică aduce o notă de separație situând la antipozi „nebunia” și „geniul” în sfera teoriei, destul de elastice, a „degenerescenței” (A. Morel, V.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
erau animate de primatul moralității. Educația elenistică superioară nu forma specialiști dezumanizați, savanți nebuni. Educația elenistică a îmbinat „știința cu conștiința”, nu le-a separat. Această separație a început abia în Renaștere și s-a transformat în schizofrenie culturală în Iluminism și Modernism. În epoca elenistă nu a existat acea „prăpastie culturală” semnalată de Ch. Snow în anii ’50 ai secolului XX și care s-a căscat vertiginos în următoarele cinci decenii, devenind „genunea culturală” care ne-a caricaturizat în semidocți
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculum teoretizat, dar neaplicat" 9.1. De la Adevărul Revelat la Adevărul Cercetattc "9.1. De la Adevărul Revelat la Adevărul Cercetat" Propunem în acest capitol cel mai neobișnuit „caz” din istoria pedagogiei europene și analiza sa printr-o hermeneutică situațional-contextuală. Înaintea Iluminismului, cu care a debutat Era Modernă a Europei, au existat „iluminații”. Zorii Iluminismului par a fi marcați de victoria definitivă a Adevărului Cercetat asupra Adevărului Revelat. Evul Mediu debutase cu domnia absolută a celui din urmă. „Știința păgână” a elinilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1. De la Adevărul Revelat la Adevărul Cercetat" Propunem în acest capitol cel mai neobișnuit „caz” din istoria pedagogiei europene și analiza sa printr-o hermeneutică situațional-contextuală. Înaintea Iluminismului, cu care a debutat Era Modernă a Europei, au existat „iluminații”. Zorii Iluminismului par a fi marcați de victoria definitivă a Adevărului Cercetat asupra Adevărului Revelat. Evul Mediu debutase cu domnia absolută a celui din urmă. „Știința păgână” a elinilor fusese repudiată de creștinism cu brutalitate. Vreme de un mileniu, cultura europeană a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prieten al lui Hartlib. A rămas acolo vreme de patru ani, la cererea insistentă a principelui Rákóczi. Sprijinit cu entuziasm, pune bazele învățământului latino-maghiar, care-i va apropia mult pe ardeleni de Europa Centrală și de Vest în secolul următor. Iluminismul Școlii Ardelene are, cu certitudine, izvoare rozicruciene și pansofice. În acest răstimp publică lucrarea Schola pansophica (1651) - o „cheie” pentru înțelegerea întregii sale activități și opere reformatoare. Și tot acum publică lucrarea sa de administrație școlară Leges scholae bene ordinatae
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
continua să fie „frați caritabili”, „cavaleri ai Crucii Roșii” și ai „Sfântului Gheorghe”. Învățătura rozicruciană urma așadar să fie absolută și definitivă. Peste un secol o vor relua cel puțin câțiva dintre filosofii germani care au slujit sau simpatizat cu Iluminismul: Immanuel Kant, care în Critica rațiunii pure stabilește limitele puterii omenești de a cunoaște, iar în Critica rațiunii practice formulează vestitul „imperativ categoric” al moralității absolute; G.W.F. Hegel, cel care în Fenomenologia spiritului demonstrează că prin filosofia sa
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curricula pe care le socotea barbare. Comenius crede în schola mortis și schola aeterna; acestea subordonează toate „școlile vieții”, cum a demonstrat în Pampaedia. El depășește în acest fel nu numai spiritul pedagogic al Renașterii, ci și pe acela al Iluminismului incipient; ba, s-ar putea susține că viziunea sa asupra formării integrale a omului este superioară tuturor teoriilor ridicole despre „educația permanentă” date la iveală de psihopedagogii zilelor noastre. Imitatio Christi, ca și paideia elină fuseseră mult caricaturizate în Renaștere
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
universități de dincolo de Atlantic s-au născut - cele mai multe - nu din școli episcopale, ca în Europa, ci din aceste școli vocaționale care produceau meseriași competenți, semianalfabeți, care disprețuiau idealuri educaționale precum l’uomo universale mirandolian sau homo pansophicus comenian. Dar cu Iluminismul și aceste curricula iluministe, Europa, cu școlile ei cu tot, a intrat în ceea ce istoricii numesc epoca modernă. Și abia în epoca modernă au apărut primele curricula explicite și s-a născut teoria științifică a dezvoltării și/sau optimizării curriculumului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Confessio fraternitatis sau Mărturisirea vrednicei de laudă Fraternități a prea-cinstitului Ordin al Rozicrucienilor către toți învățații Europei. Pentru detalii despre aceste manifeste și traducerea lor integrală, vezi Frances A. Yates, The Rosicrucian Enlightenment, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1972 (trad. rom.: Iluminismul Rozicrucian, traducere de P. Creția, Humanitas, București, 1998). 2. Ibidem, p. 259. 3. Ibidem, p. 262. 4. Ibidem, p. 263. 5. Ibidem, p. 265. 6. Adică: „Acest compendiu al universului l-am făcut în timpul vieții ca să-mi fie mormânt” (ibidem
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unitară. Convergența le este oferită mai ales de raționalismul pragmatic, menit să confere eficiență instruirii și educației, care a dominat - de-a dreptul „imperial” - gândirea pedagogică a secolului XX. O anumită aspirație spre „scientificitate” promovată în pedagogie încă din zorii Iluminismului s-a acutizat în prima jumătate a secolului XX și a părut că va câștiga primele roade în a doua jumătate a aceluiași veac. Progresele spectaculoase ale cercetărilor efectuate de psihologi asupra motivației și învățării au alimentat iluzia că se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Această întrebare generală se subdivide însă în altele, întrucât orice filosofie a educației este derivată dintr-o „filosofie a omului” și o „filosofie a societății”18. Filosofiile omului (diversele „umanisme” - de la cel greco-latin până la cel renascentist și de la creștinism până la iluminism) nu au fost întotdeauna în concordanță cu societățile în care s-au dezvoltat. Umanismul existențialist al secolului XX, de exemplu, s-a dezvoltat în societatea capitalistă occidentală, profund marcată de liberalism și individualism. Așa-zisul „umanism socialist” derivat din marxismul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
existat doar vectorul paideutic orientat spre păstrarea valorilor tradiției. Educația greco-latină nu avea valoare mai mare decât tradiția, iar creștinismul a reluat această obsesie pedagogică modificându-i numai conținutul intrinsec. Odată cu Renașterea, dar mai ales cu Reforma protestantă și cu Iluminismul, s-a instituit o nouă temă educativă: progresul și construirea viitorului prin efort uman conștient. Valorile progresului nu au eliminat însă valorile tradiției. Educația europeană a procedat mai degrabă invers, acordând prioritate valorilor progresului. De asemenea, aceste valori sunt ele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
chiar ne invadează și somnul cu vise devorante și coșmaruri cvasirealizabile. De aceea, neinspiratele concepte sunt decriptate de analiști prin raportare la ceea ce ele caută să contrazică: realitatea obiectivă și gândirea modernă riguroasă a veacurilor care s-au scurs de la Iluminism încoace 7. Ce a determinat această schimbare de amploare? Este o întrebare ce nu pare să-și aibă rostul aici. Dar ea a antrenat mutații profunde ale gândirii și practicii educaționale. De aceea, încercăm o explicație proprie a instaurării postmodernismului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ele, am ajuns atât de aproape de Grădina Celestă, încât putem zări bine pomul cunoașterii, plin de fructe coapte, care parcă abia așteaptă să fie mușcate. Șarpele Evei ne ispitește zilnic, necontenit, să îndrăznim. S-a împlinit astfel marele proiect al Iluminismului: demontarea, desacralizarea și secularizarea celor două mituri biblice - „păcatul originar” și „izgonirea din Rai”. Gândirea modernă, bazată pe științele experimentale și pozitive, a realizat această performanță care schimbă radical condiția umană și perspectivele istoriei omenești. Postmoderniștii au sesizat formidabilul eveniment
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adapta societății informatizate și „erei tehnotronice”. Se vor raporta la realitatea halucinantă în mod confuz, incapabili să o perceapă în integralitatea ei și să o exploreze în manieră holistă. Sistemul de valori impus civilizației europene de creștinism, grav avariat de iluminism și de gândirea științifică modernă, se va degrada în continuare. Ultimul său pilon - scientismul - pare afectat de seismul declanșat de teoria relativității, mecanica cuantică, relațiile de incertitudine și celelalte descoperiri stranii amintite anterior. Prima categorie de valori căzute în ruină
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu este pe placul tuturor: „Ceea ce îi tulbură pe conservatori cu privire la multiculturalism este inevitabila lui asociere cu postmodernismul”94. După el, ambele sunt respinse prin „argumente retorice”. Gândirea occidentală a conservat o anumită tradiție retorică de sorginte scolastică pe care Iluminismul nu a putut-o elimina complet. Înțelegerea retorică nu este una obiectivă, ci una pasională 95. Scopul cercetării retorice nu este aflarea adevărului, ci impunerea unei anumite convingeri prin tehnici persuasive. În anii ’70, numeroși intelectuali au „resuscitat” și au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un fel de „eră a certurilor și discuțiilor în contradictoriu”; în răstimpul acestei noi scholastica controversia se părea că dubitația carteziană și raționalismul inductiv baconian au fost abandonate. Tot ce părea motiv de dispută stârnea controversia retorică. Bridges amintea că Iluminismul a debutat ca o reacție împotriva concepțiilor retorice. Or, atât multiculturalismul anilor ’70, cât și postmodernismul din anii ’80 au părut „motive de dispută” și au declanșat controversia retorică. Mai ales conservatorii politici s-au năpustit asupra conceptelor de multiculturalism
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
anilor ’70, cât și postmodernismul din anii ’80 au părut „motive de dispută” și au declanșat controversia retorică. Mai ales conservatorii politici s-au năpustit asupra conceptelor de multiculturalism și postmodernism. Ironie a sorții: retorica scolastică, noniluministă, sărea în ajutorul Iluminismului raționalist (ce era zguduit de gândirea postmodernistă, contestatoare a raționalismului iluminist)! La fel s-a întâmplat cu multiculturalismul. Controversele politice și educaționale din jurul acestui concept nu s-au realizat cu argumente raționale; s-a apelat la resursele persuasive și pasionale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Pătrunderea fenomenologiei și a hermeneuticii în cercetarea și optimizarea curriculară le-a părut însă multor pedagogi și teoreticieni moderni ai educației surprinzătoare și neavenită. Era o reacție firească. Cele două orientări epistemologico-metodologice se definesc prin detașare de raționalismul obiectivist al Iluminismului, pe care s-a întemeiat pedagogia modernă și teoria modernă a curriculumului. Așadar, în pedagogie, atât fenomenologia, cât și hermeneutica apar ca mișcări postmoderniste. Desigur, fenomenologia, al cărei întemeietor a fost Edmund Husserl 103, și hermeneutica radicală, al cărei maestru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]