390 matches
-
înainte și după ce a crezut, a înțeles, și-a amintit ș.a.m.d.; dacă adesea nu o facem este pentru că avem ideea unui mecanism mintal anume, a unei activități a minții pe care le desemnează aceste expresii.30a Evocarea sau imaginarea rolurilor foarte diferite pe care le au expresiile limbajului în variate contexte ne ajută să ne împotrivim tentației puternice de a accepta că noi înțelegem o expresie doar în relația cu ceea ce se petrece în noi atunci când o pronunțăm sau
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
importante acele descrieri care fac ca relația dintre folosirea expresiilor, pe de o parte, și formele de viață, practicile și instituțiile unei comunități, pe de altă parte, să devină tot mai clară, mai transparentă. Ceea ce ne va ajuta este îndeosebi imaginarea și descrierea unor limbaje primitive, așa-numitele „jocuri de limbaj“. Expresia stă la Wittgenstein pentru „sisteme de înțelegere“ prin care copiii învață limbajul adulților, prin care comunică între ei membrii unei comunități arhaice puțin evoluate din punct de vedere cultural
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
răspund afirmativ la întrebări de tipul „Poți să urci pe muntele cutare?“ sau „Poți înota peste râul cutare?“ numai dacă ei au făcut deja acest lucru. Un conducător îi va selecționa pentru o anumită misiune tocmai pe baza acestui răspuns. Imaginarea acestei situații ne arată cât de înșelătoare este impresia că am putea determina semnificația expresiilor limbajului numai prin raportarea lor la anumite realități sau procese mintale, făcând abstracție de acel context pe care îl reprezintă formele de viață specifice ale
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
limbajului. El nu era deloc înclinat să subaprecieze dificultățile cuprinderii cu privirea a modului cum „lucrează“ limbajul, a câștigării unei bune înțelegeri a gramaticii expresiilor noastre. Efortul de a obține clarificări parțiale, de a îndepărta aici și acolo ceața, prin imaginarea unor situații în care relația dintre folosirea expresiilor limbajului, pe de o parte, activitățile oamenilor și particularitățile fiecărei situații în care sunt ele folosite, pe de altă parte, devine mai transparentă, a stat de aceea în centrul exercițiului filozofic al
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
asemenea vedere nu este ușor de obținut. Trebuie să luptăm împotriva unor tendințe ale gândirii care par să fie legate de caracteristici ale oricărui limbaj dezvoltat, complex articulat. Ceața mintală care învăluie folosirea obișnuită a limbajului poate fi risipită prin imaginarea și descrierea unor situații mai simple, mai elementare, care sunt jocurile de limbaj. Vom putea „vedea mai bine“, eliberându-ne de unele tendințe și înclinații profund înrădăcinate ale gândirii, doar prin exercițiul insistent și îndelung repetat al aducerii în fața ochilor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
valoros din punct de vedere filozofic va putea fi obținut nu prin detașarea de limbajul comun, ci, dimpotrivă, printr-o mai bună înțelegere a modului cum funcționează expresiile sale. Este înțelegerea pe care o pot promova asemenea demersuri cum sunt imaginarea și descrierea jocurilor de limbaj.79 Russell credea că menirea filozofului este de a purifica ceea ce este impur, de a elimina ceea ce este ambiguu, de a preciza ceea ce este vag. Pe o altă cale și într-un alt mod decât
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
aedificatoria, compusă cu aproape 20 de ani mai devreme, înainte ca Alberti să fi abordat, propriu-zis, practica desenului arhitectural. Din acest punct de vedere, Hypnerotomachia este un tratat asupra creativității arhitectului și a rolului pe care-l joacă visul în imaginarea formelor.“ Unii cercetători pasionați de mistere și de ezoterism susțin că autorii Visului lui Polifil ar fi membrii unei congregații venețiene, intitulată Voarchadumia, care era destul de populară în Veneția anului 1470, perioada când se presupune că„fratele Colonna“ ar fi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
teme majore: moartea, neputința atingerii idealului, dragostea, teama, resemnarea prin meditație, condiția poetului. Permanenta luptă a spiritului cu trupul culminează în poezia Umbră și semn, unde corpul împietrit, ca mort, ascunde liniștea interioară ce așteaptă fiorul declanșator de energii. În imaginarea trupului se mizează pe o înlănțuire de simboluri: „Prin dimineața aceasta, rece, aspră, / Trupul pare o navă abandonată, / Păsări bezmetice se odihnesc pe umeri, / Ca pe catarge dintr-o mare moartă.” S. nu este un glas al revoltei, este un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
de ce le numim pe toate acestea „limbaje“ nu primește răspuns prin indicarea uneia sau a mai multor trăsături 220 GÂNDITORUL SINGURATIC comune tuturor, ci prin scoaterea în evidență a unor asemănări sau apropieri parțiale, care devin vizibile prin găsirea sau imaginarea verigilor de legătură. „Limbajul“ este un concept cu contururi tot atât de vagi ca bunăoară conceptul „joc“. Ceea ce există de fapt nu este „limbajul“, ci „limbaje“ dintre cele mai diferite. 5. Contrapartea modului cum este privit limbajul: tratarea problemelor filozofice Un element
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
schimbări a viziunii asupra limbajului care marchează evoluția gândirii lui Wittgenstein. Pentru autorul Cercetărilor fundalul pentru înțelegerea modului cum apar problemele filozofice, văzute drept neliniști, obsesii sau crampe mintale, care semnalează înfundături și blocaje ale gândirii, îl reprezintă descrierea sau imaginarea unei mari varietăți de situații în care limbajul „lucrează“, situații în care folosirea expresiilor devine clară, transparentă datorită relației dintre ele și activități ale oamenilor în împrejurări determinate. Problemele filozofice iau naștere, de obicei, atunci când lipsește relația expresiilor limbajului cu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și persistentă că există o esență a limbajului și a gândirii, a cărei pătrundere ar trebui să constituie țelul ultim al celor care practică filozofia.81 Abia prin eforturi susținute de a „cuprinde cu privirea“ funcționarea limbajului, prin descrierea și imaginarea unei mari varietăți de situații în care expresiile limbajului capătă sens, se vor putea face pași în această direcție, se va putea înțelege astfel cum iau naștere probleme pentru care nu putem găsi o soluție cât de cât satisfăcătoare, cum
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sau privilegiată. Wittgenstein nu mai credea, așadar, că în filozofie pot fi obținute rezultate pur și simplu prin mânuirea cu îndemânare a unei metode, că filozofii pot fi îndemânatici așa cum sunt chimiștii îndemânatici. Obținerea unor clarificări prin activități cum sunt imaginarea jocurilor de limbaj care se asociază diferitelor situații de viață și activități oferă, credea el acum, posibilități de exprimare a personalității, este adevărat foarte diferite de cele pe care le oferea marea tradiție a metafizicii speculative, dar tot atât de generoase. Dacă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
expresiei și să descrieți diferitele genuri ale folosirii ei.“10 Aceasta este o declarație care merită o atenție deosebită deoarece ea le relevă ceva esențial cu privire la resorturile și intențiile care susțin o practică filozofică cu totul singulară. Explorând posibilități, prin imaginarea folosirilor pe care le-ar putea primi expresii ale limbajului 260 GÂNDITORUL SINGURATIC cotidian într-o mare varietate de situații și circumstanțe, Wittgenstein urmărește să pună în evidență tendința noastră spontană de a considera aceste folosiri doar drept instanțe particulare
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care nu pare compatibilă cu conceptul la care ne-au condus alte folosiri. Se spune: nu este așa! - dar este totuși așa - și nu se poate face nimic când aceste contradicții se tot repetă.“16 De multe ori căutarea sau imaginarea unor alternative la folosiri stereotipe ale expresiilor lărgește orizontul vederii noastre, îmbunătățește înțelegerea noastră despre modul cum funcționează gândirea și limbajul. Suferim întotdeauna în această privință și câștigăm ceva important ori de câte ori reușim să facem un pas cât de mic în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Referindu-se nu la ceea ce se face, ci la ceea ce va trebui să fie făcut, Wittgenstein nota în 1931: „Cine predă astăzi filozofie îi oferă celuilalt hrană nu fiindcă îi place gustul ei, ci pentru a-i schimba gustul.“19 Imaginarea unor posibilități, care așază într-o nouă perspectivă realități dintre cele mai familiare, constituie tot atâtea contribuții la acea „înțelegere“ pe care o poate oferi cercetarea filozofică așa cum a practicat-o Wittgenstein în ultimele două decenii ale vieții sale. Suntem
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
eliberându-se de constrângeri pe care singură și le-a impus. În filozofia mai târzie a lui Wittgenstein, „reprezentarea care cuprinde cu privirea întregul“ ia locul a ceea ce a fost în Tractatus analiza logică. O asemenea reprezentare se obține prin imaginarea de noi posibilități, prin ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 271 rearanjarea în lumina lor a multora dintre lucrurile pe care le știm. Cercetarea folosirii expresiilor „regulă“ și „urmare a unei reguli“, care ocupă un loc important în Cercetările filozofice
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
înainte și după ce a crezut, a înțeles, și-a amintit ș.a.m.d.; dacă adesea nu o facem este pentru că avem ideea unui mecanism mintal anume, a unei activități a minții pe care le desemnează aceste expresii.30a Evocarea sau imaginarea rolurilor foarte diferite pe care le au expresiile limbajului în variate contexte ne ajută să ne împotrivim tentației puternice de a accepta că noi înțelegem o expresie doar în relația cu ceea ce se petrece în noi atunci când o pronunțăm sau
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
importante acele descrieri care fac ca relația dintre folosirea expresiilor, pe de o parte, și formele de viață, practicile și instituțiile unei comunități, pe de altă parte, să devină tot mai clară, mai transparentă. Ceea ce ne va ajuta este îndeosebi imaginarea și descrierea unor limbaje primitive, așa-numitele „jocuri de limbaj“. Expresia stă la Wittgenstein pentru „sisteme de înțelegere“ prin care copiii învață limbajul adulților, prin care comunică între ei membrii unei comunități arhaice puțin evoluate din punct de vedere cultural
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
răspund afirmativ la întrebări de tipul „Poți să urci pe muntele cutare?“ sau „Poți înota peste râul cutare?“ numai dacă ei au făcut deja acest lucru. Un conducător îi va selecționa pentru o anumită misiune tocmai pe baza acestui răspuns. Imaginarea acestei situații ne arată cât de înșelătoare este impresia că am putea determina semnificația expresiilor limbajului numai prin raportarea lor la anumite realități sau procese mintale, făcând abstracție de acel context pe care îl reprezintă formele de viață specifice ale
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
limbajului. El nu era deloc înclinat să subaprecieze dificultățile cuprinderii cu privirea a modului cum „lucrează“ limbajul, a câștigării unei bune înțelegeri a gramaticii expresiilor noastre. Efortul de a obține clarificări parțiale, de a îndepărta aici și acolo ceața, prin imaginarea unor situații în care relația dintre folosirea expresiilor limbajului, pe de o parte, activitățile oamenilor și particularitățile fiecărei situații în care sunt ele folosite, pe de altă parte, devine mai transparentă, a stat de aceea în centrul exercițiului filozofic al
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
asemenea vedere nu este ușor de obținut. Trebuie să luptăm împotriva unor tendințe ale gândirii care par să fie legate de caracteristici ale oricărui limbaj dezvoltat, complex articulat. Ceața mintală care învăluie folosirea obișnuită a limbajului poate fi risipită prin imaginarea și descrierea unor situații mai simple, mai elementare, care sunt jocurile de limbaj. Vom putea „vedea mai bine“, eliberându-ne de unele tendințe și înclinații profund înrădăcinate ale gândirii, doar prin exercițiul insistent și îndelung repetat al aducerii în fața ochilor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
valoros din punct de vedere filozofic va putea fi obținut nu prin detașarea de limbajul comun, ci, dimpotrivă, printr-o mai bună înțelegere a modului cum funcționează expresiile sale. Este înțelegerea pe care o pot promova asemenea demersuri cum sunt imaginarea și descrierea jocurilor de limbaj.79 Russell credea că menirea filozofului este de WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 365 a purifica ceea ce este impur, de a elimina ceea ce este ambiguu, de a preciza ceea ce este vag. Pe o altă cale și într-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în evidentă opoziție, Ion Barbu vedea în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde se întîlnește cu poezia. Pentru o suplimentară argumentație apelează la mersul contemporan al științei, la Einstein, care prin structura descoperirilor sale concurează cu Euclid în imaginarea de universuri abstracte. În consecință, crede, ușor pleonastic, că visul oniric este o nouă sursă de inspirație. Prilej de a defini în congruență poezia și geometria: "Ca și în geometrie, înțeleg prin poezie o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sacrificiului regenerator. Romanul exotic Străinii din Kipukua (1979) și volumul de nuvele Amintirile peregrinului apter (1990), ce împrumută aparența unui roman memorialistic, aparțin fără îndoială tradiției prozei fantastice românești. Concepția asupra fantasticului s-ar distinge, în cazul lui A., prin imaginarea unui univers dublu articulat ori cu două fețe: „realul” și „miraculosul”, trecutul și prezentul, mitul - basmul hawaiian ori legenda românească - și istoria nu se neagă, nu se opun, nu se întretaie, ci sunt concomitente, amestecate, identice în substanța lor. „Invenția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
ocultarea ca formă a discursului ocult, mistificarea sau dogmatizarea ca modalitate de a ascunde realități ale discursului mistico-religios, falsificarea ca temei al discursului filosofic, dezinformarea sau ideologizarea ca mijloc de pervertire a demersului politico-ideologic, ero(n)area specifică demersului științific, imaginarea/inventarea ca acțiune specifică demersului creator etc. 3.4.2. Temporalitatea semnului deforma(n)t Toate formele de discurs mai sus enumerate se manifestă într-un context temporal specific. Cadrele temporale cărora minciuna li se subordonează vizează paliere de amplitudine
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]