824 matches
-
starea război. Cât privește misiunile pe care le-am executat, ne este greu să spunem acum dacă ele au avut ceva spectaculos, ceva șocant pentru lectorul de astăzi. Au fost acțiuni specifice stării de război, chiar dacă inamicul a fost unul imaginat sau simulat, lucru de care ne-am dat seama mult mai târziu. Reacția noastră a fost reală, ca față de un inamic real. Și riscurile au fost tot cele dintr-un război real, pentru că toți aveam asupra noastră muniție de război
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
un strigăt sfâșietor s-a desprins, parcă, din zid, în mintea mea. „Eloi, Eloi lama sabactani !” Urmând, înainte de a-și da Duhul.. clipa înfricoșătoare a morții lui Iisus, cu un strigăt împăcat... „Tată, în mâinile Tale îmi încredințez Duhul !”. Clipa imaginată.. mă cutremură.. „Cum..! de ce..?!” mă tot întrebam... „ - Nu te frământa, omule, îmi șopti rar un gând,taina rămâne taină... la ce-ți folosesc explicațiile!.. Divinul este o zonă nedescriptibilă... Sacrul este tainic, de nedezvăluit..!” Fiori reci îmi străbătură întreaga ființă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
viața și corpul unei națiuni. Vom apela așadar la istorie, tradiționalul educator al democrației liberale, întrucât pentru a legifera în mod elegant, adică simplu și minimal, este suficient să preîntâmpini și să elimini răul. Însă nu un rău potențial și imaginat, pentru că imaginația umană este fără limite, ci eliminarea răului real, efectiv, care s-a petrecut deja și al cărui chip și căi au fost identificate sau pot fi identificate pentru că au trasat "cicatrici" adânci în devenirea istorică a corpului social
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
de clasă". (Immanuel Wallerstein, "Statutul sociologiei ca știință", în Dumitru Otovescu-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, pp. 79-110). O frază discutabilă sub semnul adevărului său și în spatele căreia se va ascunde o lungă istorie a unor conflicte imaginate și fabricate. Muncitorii vor vedea peste tot numai dușmani de clasă pe care îi vor lichida fizic. Și din acest motiv copiii vor ajunge să-și trădeze la "organele statului" părinții, iar tații, în funcții de conducere, își vor trimite
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
starea război. Cât privește misiunile pe care le-am executat, ne este greu să spunem acum dacă ele au avut ceva spectaculos, ceva șocant pentru lectorul de astăzi. Au fost acțiuni specifice stării de război, chiar dacă inamicul a fost unul imaginat sau simulat, lucru de care ne-am dat seama mult mai târziu. Reacția noastră a fost reală, ca față de un inamic real. Și riscurile au fost tot cele dintr-un război real, pentru că toți aveam asupra noastră muniție de război
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
să treacă - precum eroul din basme <endnote id="(153, pp. 320-321)"/> - o tipică probă inițiatică, de identificare a fetei după Înfățișare : „Să ghicești care-i țiganca, care-i grecoaica, care-i ovreica...” <endnote id="(154, p. 452)"/>. Nu altfel este imaginată „«jidanca» afurisită” Estera Hirsch, ceva șefă „pe linie de UTM” În Bucureștiul anilor ’60, personaj din romanul Orbitor semnat de Mircea Cărtărescu. Cu „pielea albă ca smântâna, constelată până și pe fese, până și pe labii de pistrui”, frumoasa și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ridică mâinile spre cer ca o mulțumire adusă divinului. Purificarea sufletului depinde de puterea manifestată în antrenamente și întreceri cu public. În planul sportiv, se poate comunica cu aspectele protectoare ale noastre și ale lumii. Fiecare are viziuni reale sau imaginate, dar nimeni, oricât de rațional ar fi, nu refuză o viziune, prin care cunoaște celălalt plan al existenței. Sportul ne apără de rău, sportul cere rituri, purificări, abluțiuni, înseamnă o viziune, care niciodată nu este întâmplătoare. Sportivii devin în întreceri
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Editura Du Style, București. Amerio, P. (2003), „Evoluția conceptului de comunitate în cultura occidentală”, în Bruna Zani, Augusto Palmonari (coord.) (2003), Manual de psihologia comunității, traducere de Hanibal Stănciulescu, prefață de Adrian Neculau, Editura Polirom, Iași. Anderson, B. (2000), Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, traducere de Roxana Oltean și Ioana Potrache, Editura Integral, București. Arnold, R.; Burke, B.; James, C.; Martin, D.; Thomas, B. (1991), Educating for a change, Between the Lines/Doris Marshall Institute for Education and
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
avem În vedere ceva: să nu facem din problemele noastre... probleme și pentru ceilalți. Nefericirea nu se trâmbițează În piață; ea se rabdă de unul singur, În tăcere și Înțelegere. Nu este drept ca propriile dureri (profunde, pasagere, Întemeiate sau imaginate) să le atribuim sau să le transmitem și celor de lângă noi. Nefericirea e ca pecinginea: omul supărat are un talent aparte În a-i neferici și pe cei din jur. Să-i fericim pe ceilalți ferindu-i de nefericirea noastră
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
lume și semeni. Binele (și răul) gândit are mari șanse de a se Întrupa. Gândul frumos și bun devine aproape faptă, dacă nu total, cel puțin... pe jumătate! Dacă gândești pozitiv despre ceva, acel ceva chiar va apărea În datele imaginate și visate. Gândul rău va genera lucruri și situații de aceeași factură ca ideea de pornire. Predicția (pozitivă sau negativă) În legătură cu o stare de lucruri constituie un determinant important a ceea ce va urma. Spunându-i cuiva că are calități și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
proprietari. Notează pe un colț de hârtie o idee ca să nu-i scape, În timp ce soarbe pe nerăsuflate o gură de cafea. Cu ochii Încă pe hârtie, pune ceașca la locul ei ghicind de la distanță farfurioara de pe noptieră (iar aici scena imaginată se Încheie). „Haideți, mâncați, iată, aveți și sărmăluțe În foi de viță, În foi de varză, noi ne-am pregătit cu de toate. Ia, părinte, am auzit că pe la dumneavoastră, la Dorohoi, sarmalele se fac mari de tot.” „Uite, părintele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
să fie aproape necunoscută în Iași. Tehnopolis și-a propus ca prin atragerea continuă de noi locatari în cadrul Parcului ori în imediata vecinătate să creeze un efect de aglomerare a firmelor pe suprafața de 10.000 m.p. Efectul de aglomerare imaginat vizează crearea de noi locuri de muncă și creștere economică, pe măsură ce noi investiții, alături de forță de muncă calificată sunt atrase în Parc sau în imediata apropiere a acestuia. În realitate, parcelele destinate utilizării lor de către firme, aflate în imediata apropiere
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
beneficii și la pierderi. Așadar, se ridică întrebarea legitimă, în ce măsură are dreptul administrația publică a participa la închierea unui contract de asociere în participațiune asumându-și riscul unor pierderi din patrimoniul colectivității locale ieșene? Problema este una reală, iar nu imaginată, dat fiind că decontul pentru operații în participație pentrul anul 2010 evidențiază rezultatele financiare negative ale Tehnopolis, înregistrându-se o pierdere de 359.400,08 lei, iar pentru anul 2011 pierderea a fost de 183.000 lei256. În mod tradițional
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
de construcția unui model căruia să i se poată aplica forța și rigoarea matematicienilor. Punctul de plecare al acestei construcții teoretice este voința lui Walras de a fonda știința economică drept o știință "naturală", comparabilă fizicii newtoniene. Teoria echilibrului general imaginată de către Walras a fost supusă, după 1930, unei munci de perfecționare și axiomatizare extrem de intense, la care au contribuit cei mai mari economiști contemporani. Ea este, în mod cert și incontestabil, teoria cea mai strălucitoare a științei economice. Dar are
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
fundamentale: a) cine decide?; b) care sînt motivațiile dominante ale deciziei?; c) care sînt instituțiile-cheie ale cadrului în care se adoptă deciziile? Pe baza ansamblului coerent al răspunsurilor-tip la aceste întrebări, se pot desprinde trăsăturile esențiale ale modelelor teoretice (imaginate) ale sistemelor economice, cărora le corespund, în realitate, regimurile economice istorice. În această privință, Raymond Barre distinge trei sisteme economice principale: sistemul economiei naturale, sistemul economiei de piață și sistemul economiei de comandă 1. Aceste sisteme economice s-au realizat
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
colectivă ce respectă cele patru condiții nu permite asigurarea alegerilor colective nonciclice. Consecința practică a acestor teoreme ale imposibilității este următoarea: alegerile publice coerente și eficace nu pot fi deduse direct din agregarea preferințelor individuale, indiferent de procedura de agregare imaginată. Alegerile publice coerente necesită, într-un fel sau altul, un fenomen de putere, capacitatea unui individ (sau a unui grup de indivizi) de a impune alegerile sale, opțiunile sale colectivității. Această putere poate fi ea însăși impusă colectivității (dictatură) sau
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
Indiei de a pune în aplicare Amendamentul 73 la Constituția indiană, prin care se stabilea, în 1993, că 30% dintre aleșii locali trebuie să fie femei. Intrarea forțată a femeilor în sfera politică a creat multe presiuni. Mai întâi, trebuie imaginate și construite contextele și procesele prin care femeile să ajungă la participare reală. Trebuie apoi dezvoltată capacitatea lor de a participa eficient. Guptaxe "Gupta, Suranjana" afirmă că organizațiile de femei și în special asociațiile de credit create de femei sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
cititorul este silit să ia act de inversul a ceea ce se așteaptă să găsească în mănăstire. E o strategie de contrariere a cititorului și de înșelare a așteptărilor. Departe de a fi un spațiu aseptic, dedicat exercițiului spiritual, interiorul mănăstirii imaginate de Damian Stănoiu cultivă în expresie concentrată patologiile exteriorului. Această problematică pătrunde acum, pentru prima dată într-un asemenea grad, în literatura noastră și-i adaugă o dimensiune nouă. Un semnificativ consens se realizează în cultura română: perspectiva asupra oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
opțiune - aceea pentru înnoire - nu rezistă decât anevoie. Pentru a-ți lua curajul să încerci ceva nemaivăzut trebui să crezi că acel ceva a fost cândva văzut. Dar vechiul însuși nu e un dat obiectiv, ci trebuie la rândul lui imaginat, reconstruit, chiar în funcție de noul sperat, înainte de a fi restituit ca temelie a acestui nou. Revoluția plutește incert, pentru a spune așa, peste apele a două imaginare, ceea ce nu o împiedică să fie veșnic încredințată că umblă pe continentul a două
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
oameni care se ascund de viața reală și își petrec întreaga viață simulând relații în cyberspațiu. Calhoun (1991) furnizează un argument elaborat, numind condiția modernă una a "relaționării sociale indirecte", în care comunicarea și relațiile cu ceilalți sunt mai mult imaginate sau parasociale decât reale. Mijloacele multimedia pot lărgi experiențele sociale ale indivizilor, creând iluzia contactelor sociale multiple sau a apartenenței la organizări sociale mai mari. Totuși, în opinia autorului, ele creează mai degrabă "identități categoriale" sau "comunități imaginate" decât comunități
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
mai mult imaginate sau parasociale decât reale. Mijloacele multimedia pot lărgi experiențele sociale ale indivizilor, creând iluzia contactelor sociale multiple sau a apartenenței la organizări sociale mai mari. Totuși, în opinia autorului, ele creează mai degrabă "identități categoriale" sau "comunități imaginate" decât comunități veritabile, deoarece o comunitate adevărată solicită relaționare directă între membrii săi, ceea ce presupune mai mult decât sentimentul de a aparține la un grup. Ideea de bază a acestui argument constă în faptul că există diferențe majore între comunitățile
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
a acestora. Bibliografie Biblia, Editura Intitutului Biblic de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. Agabrian, M., Analiza de conținut, Polirom, Iași, 2006. Amit, V., Constructing the field: Ethnographic fieldwork in the contemporary world, Routledge, Londra, 2000. Anderson, B., Comunități imaginate, Integral, București, 2000. Bales, R. F., Interaction Process Analysis: A method for the study of small groups. Addison-Wesley Press, Inc, Cambridge, 1951. Barab, S. A., "An Introduction to the Special Issue: Designing for Virtual Communities in the Service of Learning", The
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
solicită, la rândul său, o istoricizare: surprinderea evoluției sale într-un anume context cultural, social, politic. Un individ poate avea mai multe apartenențe sociale, deci poate participa la memorii de grup simultane, nu neapărat concentrice. Unele dintre ele exprimă "comunități imaginate" după formula lui Benedict Anderson căci membrii acestora nu se cunosc niciodată, cu toții, direct 54. Pentru constituirea unor identități extinse sunt necesare cel puțin două premise culturale: susținerea solidară, de către mai mulți indivizi, a unor seturi identice de valori, tradiții
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
constituirea unor identități extinse sunt necesare cel puțin două premise culturale: susținerea solidară, de către mai mulți indivizi, a unor seturi identice de valori, tradiții și simboluri, respectiv medierea oferită de micro-comunități, capabile să acopere spațiile goale dintre individ și "comunitatea imaginată". Astfel de micro-comunități familia, grupul de prieteni, colegii de școală, vecinii sau grupul de credincioși sunt un factor decisiv în acceptarea și confirmarea politicilor culturale elaborate la un nivel superior (etnic, confesional, statal, suprastatal)55. Neimplicarea, ignorarea sau reprimarea acestor
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la definirea și confirmarea unei opțiuni identitare: mai precis, dacă informația expusă și explicit solicitată spre rememorare este transferabilă în registrul convingerilor, al atitudinilor, al sentimentelor de apartenență și de auto-situare în cuprinsul unei comunități mai mult sau mai puțin "imaginate". Am încercat deci să ne apropiem de acele mecanisme cognitive și comportamentale care permit cunoașterii raționale, impersonale, abstracte să alimenteze ulterior recunoașterea afectivă și reacții în consecință. În cursul investigației noastre, am observat că atașamentul identitar cere, de regulă, simplificarea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]