342 matches
-
România. BIBLIOGRAFIE *** Anuarul Statistic al României. 2004. http://www.insse.ro/anuar 2004/ zip r2004/ cap3-fmun.pdf. *** 1998. Comuna Ludoș, județul Sibiu. Lucrare coordonată de Consiliul județean Sibiu și Clubul Lions Sibiu. *** Comuna Ludoș (județul Sibiu). Colecția "Micromonografii locale", 1997-1998, Sibiu: Editura Imago, Consiliul Județean Sibiu, Clubul Lions Sibiu. *** Encyclopedia of Community. 2003. SAGE Publications. 4 Sep. 2009. <http://sage-ereference.com/community/Article n93.html>. *** The Handbook of Rural Studies. 2006. SAGE Publications. 4 Sep. 2009. <http://sage-ereference.com/hdbk rural/Article n5.html>. Abramson, Paul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
disputa devine aridă și de un ascetism pedant, dar trebuie să se recunoască lui Cantemir meritul de a căuta întîiul termeni filozofici (substări, asuprastări, împregiur-stări, macrocosmos, microcosmos), în slujba unui spiritualism naturalist de speță paracelsiană. Vanhelmontian în Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, cu toate elementele de rigoare ale teosofiei (archei, fermenți, blas), Cantemir dizertează cu mult umor dialectic despre intolerabila condiție a omului ("tragicul" existenței am zice azi), pus să dibuiască în noaptea neagră a științei umane. Filozoful propune "trăsnetul fulgerător inelectual
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vine scenă în care George Constantin sugerează magistral nu chipul unei brute, ci o imagine a abrutizării și degradării, a conștiinței eșecului, a ratării convertite în îngâmfare, atitudine agresivă și cruzime. Leopoldina Bălănuță Moartea și Mircea Albulescu Maestrul Gherlaș O "imago mundi" ce include uneori mai organic, alteori insuficient legate imagini ale mediocrității, fără ieșire parcă... Imagini ale obtuzității, inconștienței, lichelismului, indiferenței, servilismului, bestialității, ale formelor fără fond, primitivism cu lustru. Apoi imaginea "morții vii obol pentru artă". Oscilând între realism
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
imagine, este că, până la sfârșitul antichității, în aria sa semantică se revarsă un vocabular retoric ce o desemnează drept: reprezentare sensibilă, comparație, metaforă − latina adăugând și mai mulți termeni sinonimi: fabula, fictio, figmentum, significatio, similitudo, figura (Wunenburger 18, 58-66). Latinescul imago este utilizat în mod indeterminat, pentru a include forme circumscrise conceptului de reprezentare și procesului de simbolizare: semn, simbol, metaforă, alegorie, emblemă, tip, arhetip etc. sau forme în care există o imagine: sigiliu, efigie, emblemă heraldică, portret etc. Această retorică
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
desfătărilor. O istorie a paradisului. București: Humanitas, 1997. Liniștiți și ocrotiți. Sentimentul de securitate în Occidentul de altădată. Iași: Polirom, 2004. [1989]. Djurić, Ivan. Il crepuscolo di Bisanzio. I tempi di Giovanni VIII Paleologo. Roma: Donzelli, 2009. [1933]. Dobre-Bogdan, Cristina. Imago mortis în cultura română veche (sec. XVII-XIX). București: Ed. Universității din București, 2002. Dolcini, Carlo (coord.). Il pensiero politico dell'età antica e medioevale. Torino: UTET, 2000. Drăgan, Ioan. Nobilimea românească din Transilvania (1440-1514). București: Ed. Enciclopedică, 2000. Drăguț, Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
interiorului. Ființa capabilă de restrîngerea liberă a propriei expansiuni actualizează alteritatea în spațiul ei lăuntric. într-adevăr, doctrinele spirituale susțin că, în om, aspectele naturale pot fi articulate cu supranaturalul potrivit principiului de plenitudine interioară corelativ restrîngerii exterioare libere. Ca imago Dei, ființa omului e clădită pe un vid interior, capabil de divin. în centrul sau în inima persoanei își are sălaș transcendența spre care în regim supranatural se retrag, ca spre rădăcina lor, facultățile naturale ale ființei. Nu piedicile exterioare
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Larsen, N. Otto; Catton, R. William Jr. (1968) Sociology. New York, Evanston și Londra: Harper & Row Publishers. Mihăilescu, Vintilă (coord.). (2002). Vecini și vecinătăți în Transilvania. București: Editura Paideia. Moise, Ilie. (1999). Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori. Sibiu: Editura Imago. Rizescu, Alexandru. (2002). „Vecinătatea” o modalitate de normare a activității comunităților din sudul Transilvaniei, Transilvania, Sibiu, 1. Rizescu, Alexandru. (2002). Dimensiuni culturale ale instituției vecinătății la românii din Mărginimea Sibiului, Sesiunea internațională de comunicări științifice „Rolul științelor sociale și comportamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lui Dumnezeu. În Col 1,15, Fiul este numit pur și simplu eikÄîn to¤ theo¤ to¤ aorátou: „chipul lui Dumnezău, Celui nevăzut (SC); „chipul lui Dumnezeu celui nevăzut” (Blaj, G-R, BS); „chipul nevăzutului Dumnezeu” (BVA); „chipul Dumnezeului celui nevăzut” (C); „imago Dei invisibilis” (Vg); „l’Image du Dieu invisible” (BJ); „the image of the invisible God” (RSV). Această expresie are același sens referențial că și precedentă. Între variantele românești, considerăm că traducerea BVA este cea mai bună, întrucât, operând inversiunea dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
influența stoică, în timp ce a doua este mai veche și originară. Afirmația egalității juridice a tuturor oamenilor, pentru simplul fapt că sunt oameni, nu este sigur tipică dreptului roman.” În practica romană termenul de „imagine” avea un sens amplu polisemantic. Astfel, „imago” semnifica imaginea materială, artificială și, în concret, masca de ceară a celui defunct, dar și referința la propriul animus, elementul spiritual al ființei umane, numit și simulacro sau umbra, inclus în effigies din cauza faptului că omul era incapabil să-și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
omul era incapabil să-și reprezinte mintal un suflet separat de corp. Imagines mortuorum sunt forme de reprezentare ale spiritelor proprii. În timp ce „corpus” apare ca un recipient care conține sufletul, în animus/anima se situează eul individului. Se observă că imago se identifică într-o anumită măsură cu sufletul, sau se poate spune că imago este locul de întâlnire cu animus. În cadrul tradiției romane, masca de ceară sau imago evoca sufletul defunctului în situarea sa habituală în atrium și în pompa
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sunt forme de reprezentare ale spiritelor proprii. În timp ce „corpus” apare ca un recipient care conține sufletul, în animus/anima se situează eul individului. Se observă că imago se identifică într-o anumită măsură cu sufletul, sau se poate spune că imago este locul de întâlnire cu animus. În cadrul tradiției romane, masca de ceară sau imago evoca sufletul defunctului în situarea sa habituală în atrium și în pompa funebris. „Folosirea figurilor și măștilor funerare presupune manifestarea unei antropologii concrete, fiecare din trăsături
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
conține sufletul, în animus/anima se situează eul individului. Se observă că imago se identifică într-o anumită măsură cu sufletul, sau se poate spune că imago este locul de întâlnire cu animus. În cadrul tradiției romane, masca de ceară sau imago evoca sufletul defunctului în situarea sa habituală în atrium și în pompa funebris. „Folosirea figurilor și măștilor funerare presupune manifestarea unei antropologii concrete, fiecare din trăsături putem spune că este universală, însă au fost culese și modelate în Roma cu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
semnele ritmice, începe să cânte sau să danseze. Această exprimare elementară, actorul trebuie să o regăsească, este "semnul organic". Lungul drum interior pe care îl înfăptuiește actorul duce la descoperirea unei corporalități vechi legate de niște imagini arhaice, de niște "imago" primitive ale unor personaje înrudite, care se află la originea formării psyché-ului. "Unul din drumurile spre calea creatoare, scrie Grotowski, constă în descoperirea în sinele propriu a unei corporalități străvechi de care suntem legați printr-o puternică relație ancestrală. Atunci
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
tradizione di Canaan, Verona. Xella, P. (1982), „Il re, la morte e gli antenati nella Siria antica”, În U. Bianchi și M.J. Vermaseren (coord.), The Soteriology of the Oriental Cults in the Roman Empire, Leiden, pp. 614-631. Xella, P. (1987), „«Imago mortis» nella Siria antica”, În Xella, P. (coord.), Archeologia dell’Inferno, Verona, pp. 117-145. Fenicieni și cartaginezi AA.VV. (1981), La religione fenicia, Roma. AA.VV. (1986) Studia Phoenicia, vol. IV, Religio Phoenicia, Namur. AA.VV. (1992), Dictionnaire de la Civilisation
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de pământ, iarbă sau pietre. Este folositor și un izvor, așa cum este nevoie și de lemne de ars și de magazii. Însă un monument sepulcral sau o statuie nu sunt neapărat necesare. Statuia este numită „semn” (signum) sau „imagine” (simulacrum, imago). Termenul disprețuitor idolum este de sorginte creștină. Imaginile cultuale, care sunt consacrate odată cu cele dintâi obiecte ale templului (sacra supellex), sunt considerate distincte de materialul decorativ și artistic al templului, cărora le este atribuit un grad mai mic de sfințenie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
MICU, Dumitru, Estetică lui Lucian Blaga, Editura Științifică, București, 1970. MUNTEANO, Basil, Panoramă de la littérature roumaine contemporaine, Éditions du Sagittaire, Paris, 1938. NOICA, Constantin, Lucian Blaga. Centenar 1995 Retrospectivă edițiilor mai 1983 mai 1994 ale Festivalului Internațional " Lucian Blaga ", Editura Imago, Sibiu, 1995. POPA, Mircea, Lucian Blaga și contemporanii săi, Editura Casă Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007. SORA, Mariana, Cunoaștere poetica și mit în opera lui Lucian Blaga, Minerva, București, 1970. TĂNASE, Alexandru, Lucian Blaga filosoful poet, poetul filosof, Editura Cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
que Brâncuși. " Notre traduction.) La nécessité de traduire cette œuvre dans leș langues de circulation internaționale est d'autant plus impérative. V. Constantin Noica, Lucian Blaga. Centenar 1995 Retrospectivă edițiilor mai 1983 mai 1994 ale Festivalului Internațional " Lucian Blaga ", Editura Imago, Sibiu, 1995, p. 24 : De aceea va trebui să tălmăcim veacului, în limbile care s-au impus în el, operă gânditorului nostru. " (" Pour cette raison, nous devrons traduire, dans leș langues qui se șont imposés au long du siècle, l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]