1,385 matches
-
cheia, cheia nu deschide!” Omul și dublul lui, iată o posibilă interpretare a subtextului cărții - motiv care depășește granița realului pentru a deveni principiu existențial. Și noutatea rezidă în inventica „basmului în dublet”, văzând prin acesta o formă de nostalgie imanentă a tuturor virtuților ce se recompun în conceptul arhetipal. Ineditul expresiei se bucură de amploarea verbului rostit, virtute pe care proza răpaniană o cultivă,subordonând-o ritmului implacabil al discursului liric: „Cine poate rezista tentației de a ști tot ce
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
tinerii militari și nu numai: cumpătarea, bărbăția, curajul, stăpânirea de sine, trebuie să ofere un mod de viață izvorât din credința creștină. În fond fiecare religie este o religie a iubirii pentru toți care o îmbrățișează, dar fiecăreia îi este imanentă intoleranța sau chiar violența față de cei ce nu o adoptă. Astăzi, într-o societate din ce în ce mai pluralistă, politic, religios, este necesar să demonstrăm că nu numai libertatea este un dar de la Dumnezeu ci și unitatea. Biserica Ortodoxă Română are, după cum s-
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
ține seamă și de dimensiunea spirituală a omului prin factorul religioase, care să asigure oamenilor experiența întâlnirii cu Dumnezeu prin dimensiunea transcendentă, șansele sunt minime, pentru că nimic din cele pur naturale nu sunt stabile, mai ales când sunt închise în imanentul plat. Tendința spre realizarea unei comunități globale este un proces aflat în plină desfășurare, o evidentă „devenire” istorică , care se consumă indiferent de dorințele sau obiecțiile noastre și care este accelerat de factori neutri din punct de vedere religios. Desigur
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
al religiilor împotriva altor forțe spirituale ale lumii contemporane, într-o mentalitate ofensivă de tipul cruciadelor ci, o contribuție substanțială la abordarea circumstanțelor nou - create, prin conlucrarea tuturor factorilor într-un dialog deschis ambelor dimensiuni, verticală și orizontală (transcendentă și imanentă). Totuși, în pofida acestei disponibilități pozitive, rolul esențial al religiei este indiscutabil. Nu este permisă o contribuție care să reducă la o simplă încercare de înțelegere intelectuală, la câteva remedieri neînsemnate și al o explicație de suprafață a fenomenelor. În multe
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
în Dumnezeu în textul din Constituțiile lor. Moștenirea religioasă este precizată chiar în Constituțiile unor state ce se numesc laice. Spectrul larg al relațiilor juridico - religioase, referitoare la Bisericile de stat și laicitate, neutralitate și cooperare își au originea în imanenta diversitate din țările comunitare. Cum ar fi spre exemplu: Franța prezintă șapte sisteme legislative religioase diferite. Particularitățile lor se întâlnesc în Alsace - Moselle, în Guyana ori La Mayotte. Regatul Unit trebuie să țină cont de nevoile (cerințele) religioase începând cu
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
și ilegitimităților comunisto-securiste a fost trecut și aceasta readuce o speranță convingătoare. Majestatea Sa Regele Mihai este personalitatea istorică ce repornește ascensiunea spirituală a românilor. Din păcate, istoria se rescrie azi pe o rană necicatrizată a politicii românești. O lege imanentă, care nu ține seama de scopurile personale, sociale, de natură politică, economică, morală există în sine, decurge pe firul de destin al țării și va atrage cândva incriminarea conduitei pe care o are încă fortăreața instituțională a rezistenței ce împiedică
TIMP, DESTIN, VOCAŢIE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361631_a_362960]
-
spirituală și în creația lui Al Florin Țene, de la valorificarea unor însemnări făcute pe un șantier, la decriptarea tainelor disimulate în consumarea anumitor momente de răscruce ale istoriei, de la transpunerea unor fragmente onirice, până la cele mai profunde investigații psihologice în imanentul personajelor, sau de la lirismul unor evocări, la analiza pertinentă a evenimentelor sociale în care autorul a fost implicat direct. Ca o încununare a acestora, romanul ,,Geamănul din oglindă” reprezintă cântecul triumfului, al scriitorului învingător prin Cuvânt, care s-a luptat
FILOSOFIA-PERSONAJ PRINCIPAL ÎN ROMANUL GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361709_a_363038]
-
totuși mai mult decât atât: ea este societatea oamenilor credincioși cu Dumnezeu și prin Dumnezeu întreolaltă. Cu un termen consacrat, Biserica este "Trupul lui Hrisios", organismul însuflețit de duhul lui Iisus Hristos. De aceea, ea nu are numai o dimensiune imanenta, vizibilă, ci și o dimensiune transcendență, invizibilă. Participând la viața lui Iisus Hristos, ea este veșnică și scopul ei este mântuirea, fericirea și desăvârșirea în Hristos Iisus. Ca societate vizibilă, ea viază și lucrează în societate și în istorie, influențează
MISIUNEA BISERICII IN LUMEA NOASTRA CONTEMPORANA. DESPRE EXIGENTELE MISIUNII BISERICII IN ACEASTA SOCIETATE SECULARIZATA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352229_a_353558]
-
o altă realitate pe care o simbolizează. El este o scară care ajută spiritul să urce la realitatea simbolizată. Este văzut deci în funcție de transcedență. Idolul nu înalță spiritul la o trascendență, ci îl coboară în creație, îl reduce la datele imanentului, dar acest imanent este divinitatea. Patriarhul Nichifor Mărurisitorul zice: „Sensul idolilor și al înclinării lor de către cei rătăciți, rămânând la ceea ce se vede și neputând indica mai mult... îndreaplă mintea omului la pieire și la materia nensuflețită”. De aceea Sfăntul
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
pe care o simbolizează. El este o scară care ajută spiritul să urce la realitatea simbolizată. Este văzut deci în funcție de transcedență. Idolul nu înalță spiritul la o trascendență, ci îl coboară în creație, îl reduce la datele imanentului, dar acest imanent este divinitatea. Patriarhul Nichifor Mărurisitorul zice: „Sensul idolilor și al înclinării lor de către cei rătăciți, rămânând la ceea ce se vede și neputând indica mai mult... îndreaplă mintea omului la pieire și la materia nensuflețită”. De aceea Sfăntul Apostol Pavel (I
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
rugăciunile, cântările, citirile din Sfânta Scriptură și, în general toate cele ce se săvârșesc și se rostesc, cu sfântă rânduială, înainte și după sfințirea darurilor.”[ 7] Precum observă și liturgistul german J. Kramp, Cabasila distinge un scop direct, apropiat sau imanent (έ̉ργον) și unul indirect, mai depărtat sau transcendent (τέλος) al Liturghiei. Cel dintâi este sfințirea darurilor, adică a elementelor euharistice, care se prefac în Sfântul Trup și Sânge, iar cel de-al doilea este sfințirea credincioșilor, prin împărtășirea
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Lampedusa în Ghepardul său. Franctirorul, cel ce odinioară escaladase, alături de marele și onestul înaintaș, crestele abrupte ale Aspramontelui, nici măcar nu-și va exersa pe o foaie de hârtie iscălitura, cu care va putea de acum încolo să semneze, în numele justiției imanente, grele sentințe de condamnare. Tânărul Caragiale, arestat la domiciliu, ni-l descrie ca pe un incurabil alcoolic. Stan Popescu se folosește, am putea spune, de tot ce se întâmplă în jurul său ca de un pretext (Republica este unul din acestea
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
determinismului materialist. (Puncte Cardinale în Haos. Ed. Timpul- Iași, 1996, p.18). Omul deci, ca făptură creată după Chipul întru asemănare cu Dumnezeu privind libertatea spiritului de a se îndumnezei, își subordonează materia, determinându-și responsabil viața atât în planul imanent cât și în cel transcendent. Desigur că, pentru om, cel mai adecvat climat al vieții este natura spirituală, în care pulsează genul spiritualist, atât ca genă teologică, cât și ca finalitate religioasă (hristică). Creștinismul este așadar, Chipul adevărului ontologic așezat
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
fost criticat de Hegel, deoarece este incapabil de a aplica fericirii categoria adevărului. Relativismul său profund nu constituie o eroare logică sau epistemologică în poezia lui Bacovia. Cel de-al doilea tip de hedonism, cel epicureic, reprezintă încercarea de diferențiere imanentă. Se menține ideea că plăcerea este bunul suprem, dar un anumit gen de plăcere este opus tuturor celorlalte în calitate de plăcere "Adevărată". Dacă o să dăm crezare lui C. Bouson din " Teoria expresiei poetice"și ale promotorilor esteticii receptării, cititorul nu este
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
acea stare de plăcere i se alătură un termen cu încărcătură socială, ce poate fi rațională. Astfel stau lucrurile când, ca la Epicur, în cadrul hedonismului, rațiunea este transferată în plăcere, sau plăcerea devine rațională. La Bacovia, fericirea cu pretenția ei imanentă de intensificare și perpetuare nu aspiră să se debaraseze de însingurare și de reificarea relațiilor umane. Tocmai însingurarea, reificarea și accidentul constituie dimensiunea fericirii poetului. Hedonismul bacovian menține revendicarea fericirii prin idealizarea nefericirii: "Departe, în cetate, viața tropota.../ O, simțurile
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
păcatul „original”, ambele cu consecințe grave pentru tema libertății umane. Una dintre cele mai serioase carențe ale augustinianismului este dualismul dintre natură și har. Consecința inevitabilă a unui asemenea dualism este separația realității în două niveluri opuse: „natural” și „supranatural”( „imanent”și „transcendent”). În acest mod realitatea unitară se frânge în două niveluri și se creează premise pentru o relație „schizofrenică” a omului cu religia. „Naturalul” se interpretează drept ceva necurat, iar „Transcendentul” se înțelege în opoziție față de natură și ireconciliabil
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
La eseu descoperim două tipuri: cel cu valoare cirenică (se manifestă prin anumite impulsuri și cerințe ale scriitorului ce concepe eseul și sunt legate de sentimentul plăcerii de a-l scrie) și orientarea epicureica, cea care este încercarea de diferențiere imanenta (în care plăcerea scrisului este bunul suprem), dar un anumit gen de plăcere este opus tuturor celorlalte în calitate de plăcere adevărată. C. Bouson spunea despre estetică receptării, ca cititorul de eseu nu este doar seamănul, fratele (ipocrit) al celui care-l
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A CINCEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356390_a_357719]
-
mâini pistoale Makarov.” Și apoteoza genială a autorului: „- În care groapă zici că ai îngropat pânzele originale? întrebă Sterian.” Coreanul, cel care a întors carul istoriei cu roțile în sus, a înțeles că au fost trași pe sfoară, dar dreptatea imanentă este reprezentată, de cine credeți ? „Joseon Dong Ghum se strecură precaut peste gard, cu o uimitoare agilitate, față de volumul său fizic. Era absolut convins că șeful “Jolliet-Mobius Bank” fusese în cârdășie cu românul Eugen Sterian și că dl Joshua Geiger
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
chiar făcând și haz de necaz) îi spuneam: „Pupă bă mai bine porcul în curând..., că datorită lui râgâi acum satisfăcut”. Alți păstori mai cu stare, mai în stare să asculte Internaționala, mai ghiftuiți în inițiere, mai săritori la avantaje imanente, privesc transcendent de sus, de deasupra norilor, la opincarii, țopârlanii și mămăligarii nevoiași, rânjind vicarilor pe deasupra engolpionului: „Spune netrebnicilor acelora telurici, să pupe țărâna pe unde călcăm noi. Atât și nimic mai mult!” Cei din categoria cea mai înaltă, care
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
a vorbit despre viața și opera autorului volumului ”Joc secund “. În ședința viitoare ce va avea loc în data de, joi, 24 noiembrie, orele 17, la Cercul Militar, Sala Armelor, în cadrul colocviului se va dezbate tema:”Elogiul crimei prin prisma imanentei tragicului din literatura populară- o eroare morală și estetică? “ Prof. Antonia Bodea Referință Bibliografica: La cenaclul literar Artur Silveștri - Colocviul Criticul de poezie / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 300, Anul I, 27 octombrie 2011. Drepturi de
COLOCVIUL CRITICUL DE POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356932_a_358261]
-
fost criticat de Hegel, deoarece este incapabil de a aplica fericirii categoria adevărului. Relativismul său profund nu constituie o eroare logică sau epistemologică în poezia lui Bacovia. Cel de-al doilea tip de hedonism, cel epicureic, reprezintă încercarea de diferențiere imanentă. Se menține ideea că plăcerea este bunul suprem, dar un anumit gen de plăcere este opus tuturor celorlalte în calitate de plăcere "Adevărată". Dacă o să dăm crezare lui C. Bouson din "Teoria expresiei poetice" și ale promotorilor esteticii receptării, cititorul nu este
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
acea stare de plăcere i se alătură un termen cu încărcătură socială, ce poate fi rațională. Astfel stau lucrurile când, ca la Epicur, în cadrul hedonismului, rațiunea este transferată în plăcere, sau plăcerea devine rațională. La Bacovia, fericirea cu pretenția ei imanentă de intensificare și perpetuare nu aspiră să se debaraseze de însingurare și de reificarea relațiilor umane. Tocmai însingurarea, reificarea și accidentul constituie dimensiunea fericirii poetului. Hedonismul bacovian menține revendicarea fericirii prin idealizarea nefericirii: "Departe, în cetate, viața tropota.../ O, simțurile
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
albastrul brocart", intens și magnetic, lumea s-ar deschide mai ușor profunzimii frumosului,"Netulburată/ ordinea imperială/ prin a cărei respirare/ alunecăm urcând". Visul și legile sale atât de fluide însoțesc multe din versurile Mariei Calleya. E vorba despre o muzicalitate imanentă învăluind toate mesajele cărții. Poeta preconizează catharsis-ul global menit a se integra funcției ascendente a spiritualității. Fin eclectism nocturn în continuă desfășurare, așa ar putea fi definite intensele căutări: "N-ar fi nevoie decât/ de o cupolă/ tăcută/ înaltă
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
visului în realitate, a unei poezii onirice...” Chiar Barbu ne spune că „Uvedenrode” sugerează la început un Olimp translucid și germanic, apoi o evadare în vis, totul tratat rapsodic, conform canoanelor poetice ce mi le-am trasat, cu acea sonoritate imanentă...” Remarcăm aici gândirea plastică a abstracțiunilor din poem care atinge limpezimea de cristal. Cu „Oul dogmatic” intrăm în gândirea simbolistă, unde se cântă creația, oul având- zice Nicolae Manolescu- înțelesul dat de vechii egipteni de început al creației universului. Legenda
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
cerințele lor. Și totuși cum s-a ajuns și cum s-ar explica această sacră muțenie? Departe de a fi o putere ignorată, ierarhii își găsesc mijlocul de înseninare, comunicând doar cu sinele lor. Numirea în jilțurile pricopsite ale puterii imanente și nu alegerea de către Sfântul Duh în vederea înfierii sufletelor credincioșilor spre transcendența mântuirii, insistența osanalelor (cu mici excepții cele ironice) la desele afișări somptuoase cu sau fără rost, adăugarea la splendoarea lumii a slavei înalților aleși, vibrația purpurie a emoțiilor
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]