868 matches
-
acestor categorii de specialiști. După o lungă perioadă de interdicție comunistă a sociologiei și psihologiei În peisajul cultural și științific românesc, se ajunge treptat ca În locul moralității tradiționale, să se instaleze amurgul moralității de după 1989, alimentat vizibil și copios de imoralitatea occidentală de sorginte americană sau olandeză. Și atunci ne Întoarcem din nou la familie, atât de bogată În rostul ei pentru devenirea și Împlinirea destinului biologic și social al omului, În scurta lui trecere prin această lume concretă, limitată atât
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de contradicție, suflul polemic, superbia, subiectivitatea judecăților autorului. Se pot afla multe lucruri și despre o față mai puțin știută a preacunoscuților săi rivali. Cât privește episodul „colaboraționismului” - obsedant și în Memorii -, sunt greu de pus în balanță moralitatea și imoralitatea acestuia în cazul lui T.-S. SCRIERI: Arta publică, București, 1906; Arta în România, vol. I: Studii critice, București, 1909; Mărturisiri si-li-te, București, 1920; Fundațiunea Universitară „Carol I” (1891-1931), București, 1933; A. Odobescu, București, 1935; Din viața regelui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
o parte, educarea respectului față de sine, iar, pe de altă parte, educarea respectului față de alții cât și educarea stăpânirii de sine. Unii părinți își închipuie că respectul de sine se limitează la traiul îmbelșugat și vestimentația elegantă; vulgaritatea limbajului și imoralitatea faptelor sunt ignorate. Respectul de sine reprezintă singura cale durabilă de a obține stima celor din jur, pentru că este și o formă de manifestare a respectului față de alții. Educarea respectului față de alții, la copil trebuie să înceapă de la cele mai
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
condamnat de evoluția istorică, dar există cel puțin o perioadă, cea a dezvoltării sale, în care el este un „rău necesar”; în orice caz, inevitabil, din aceleași rațiuni de evoluție. În viziunea lui Lenin, el este „rău” pentru că este „imoral”, imoralitatea sa provenind nu dintr-o motivație economică, ci din una politică - susținătorii capitalismului se opun „revoluționarilor” lui Lenin. Contradicția dintre cei doi este importantă în prezent pentru că ilustrează exact diferența esențială contemporană dintre Occidentul capitalist și Estul european postcomunist, adică
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ca un regizor. Altfel spus, Flaubert deteatralizează proza și înlocuiește estetica reprezentării, de factură pur teatrală, cu o estetică "analitică", a percepției ironic-demistificatoare ce rupe vraja, făcând practic imposibilă identificarea cititorului/ spectator cu vreun "personaj" oarecare (de aici și reproșul imoralității operei sale, într-o epocă a triumfului imaginației melodramatice). Or, estetica melodramei definită și ca formă pur experimentală, creative theatre 82, anticipând happening-ul și celelalte experiențe similare de mai târziu reclamă tocmai participarea emoțională a publicului, relevabilă, în terminologia
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
al oamenilor pătați, numai unul dacă se poate, guvernul trecut ne-a împărțit ca să domnească și să ne tiranizeze, a trebuit să ne unim ca să-l răsturnăm, să fim indulgenți pentru greșelile politice, dar să fim nemilostivi pentru abuzuri și imoralitate."668 Îndemnuri prin care se solicita cât se putea de explicit depășirea rivalităților din timpul domniei lui Cuza pentru a se putea adopta cu rapiditate reforme care să asigure libertatea presei, a întrunirilor, înființarea gărzii naționale etc. veneau și din partea
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
la noi stânga și dreapta, boieri și liberali? Astăzi nu mai pot fi decât două partide, una cea care va susține tot ce avem, care va respecta Constituția și o va aplica cu moralitate și religiozitate, alta a străinilor, fiica imoralității care sub felurite forme și proteste are interesul a răsturna ceea ce este spre a reveni la ceea ce a fost, aceste două partide avem acum în țară"718, nu puteau să treacă cu vederea peste insistența de care aceștia dădeau dovadă
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
dragostei și selectarea unor cupluri de îndrăgostiți de la periferia societății conturează originalitate și inovație în poezia românească. Îmbinând cuvinte dure/indecente cu limbajul poetic dulce, Arghezi reușește să făurească o estetică a urâtului, o estetică a poeziei sinistre, care transformă imoralitatea și mizeria umană în obiect estetic. Așadar, dragostea a cunoscut prin poezie diferite ipostaze: iluzie, spațiu securizant la Bacovia, iubirea văzută ca potențare a misterului și cale a cunoașterii la Blaga (dar și surprinsă în ipostaza divină - agape și pământească
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
iluzie, spațiu securizant la Bacovia, iubirea văzută ca potențare a misterului și cale a cunoașterii la Blaga (dar și surprinsă în ipostaza divină - agape și pământească - eros), surprinsă dual: carnală și spirituală la Voiculescu și ca degradantă prin sexualitate și imoralitate la Arghezi. Dragostea reprezintă o temă adesea abordată de poeții interbelici și care a fost supusă unei traiectorii ciudate, oscilante, cunoscând atât elogiul, cât și degradarea. De la sacru la profan, de la spirit la materie, de la spațiu protector la cauză a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia - o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 6. 780 Platon, la rândul său, în Republica, atinge ușor această temă, a raporturilor dintre politică și morală. El imaginează ca soluție la "imoralitatea" sau "amoralitatea" oamenilor politici, o lume în care participarea filosofilor la decizia politică și implicarea lor să fie active. Iată părerea sa: Atâta timp cât filosofii nu vor fi regi în state, ori cât timp cei care se numesc astăzi regi și
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
democrație și economia de piață, supraviețuirea unei mentalități comuniste 146 Factori extrinseci 2: foștii comuniști 147 Factori extrinseci 3: securiștii 148 Factori extrinseci 4: caracterul poporului român/mentalități consolidate de o istorie negativă a poporului român 149 Factori extrinseci 5: imoralitate, individualism, corupție 150 Explicarea centrării pe factorii extrinseci 150 Mass-media în tranziție 152 Mass-media și mecanismele democrației 152 Mass-media și voluptatea eșecului 155 Capitolul 8 - Spre o teorie explicativă a tranziției 158 Opțiunile strategice ca factori explicativi ai eșecurilor tranziției
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
nu la întrebarea „ Există un caracter al poporului român, suficient de cristalizat, care explică actualele probleme?”, ci la o cu totul alta: „Cum justificăm invocarea obsesivă a caracterului românului drept explicația cea mai importantă a dificultăților actuale?”. Factori extrinseci 5: imoralitate, individualism, corupțietc "Factori extrinseci 5\: imoralitate, individualism, corupție" O explicație a nereușitelor tranziției, tot mai des invocată în ultimul timp, care tinde să ia locul factorilor enumerați până acum - mentalitate comunistă, comuniști/securiști, caracterul poporului român -, o reprezintă un deficit
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
al poporului român, suficient de cristalizat, care explică actualele probleme?”, ci la o cu totul alta: „Cum justificăm invocarea obsesivă a caracterului românului drept explicația cea mai importantă a dificultăților actuale?”. Factori extrinseci 5: imoralitate, individualism, corupțietc "Factori extrinseci 5\: imoralitate, individualism, corupție" O explicație a nereușitelor tranziției, tot mai des invocată în ultimul timp, care tinde să ia locul factorilor enumerați până acum - mentalitate comunistă, comuniști/securiști, caracterul poporului român -, o reprezintă un deficit de moralitate, abuzul de putere, corupția
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a unui lexem. Micul Dicționar Academic și Microsoft Encarta World English Dictionary prezintă corupția ca având următoarele două aspecte definitorii: 1. neonestitate pentru un câștig personal: folosire neonesta a puterii pentru câștig personal; 2. deviere de la moralitate, onoare și datorie; imoralitate sau depravare. Primul segment al definiției, "folosire neonesta a puterii pentru câștig personal", combină două tipuri de enunțuri: unul al conjuncției (câștig personal), care se referă la acumulare de bunuri, și unul al judecății morale (folosire neonesta), care se referă
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
fi corupt, si un pacient, care suferă din cauza folosirii neoneste a puterii de către agent și care acceptă (structura contractuală) sau neagă (structura polemică) această stare de lucruri. Cel de-al doilea segment al definiției ("deviere de la moralitate, onoare și datorie, imoralitate sau depravare") este consecința logică a primei părți definitorii, fiind o instanță a modulației de devenire. În timp ce rolurile patemice ale agentului și pacientului prezintă o structură cognitivă a corupției, o dispoziție presupune înțelegerea acelorași proprietăți ale subiectului ca mijloace de
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
În sfera aprecierii, a unei alegeri pur intelectuale. Tocmai de aceea libertatea și nu liberul-arbitru reprezintă condiția fundamentală a realizării conștiinței morale, În Întregime „rațiune practică”. În relație directă cu definirea conștiinței morale, E. Speranția vizează două aspecte fundamentale: I. Imoralitatea, fragilitatea morală, rezidă În necredință, mai bine zis În lipsa voinței de a crede 141: „Credința În imoralitate a În mod evident este influențat de lucrarea lui W. James, Voința de a crede. III. Etică și educație Preocupări etice românești cu privire la
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
fundamentală a realizării conștiinței morale, În Întregime „rațiune practică”. În relație directă cu definirea conștiinței morale, E. Speranția vizează două aspecte fundamentale: I. Imoralitatea, fragilitatea morală, rezidă În necredință, mai bine zis În lipsa voinței de a crede 141: „Credința În imoralitate a În mod evident este influențat de lucrarea lui W. James, Voința de a crede. III. Etică și educație Preocupări etice românești cu privire la formarea conștiinței morale creiat imoralitatea timpului nostru, credința În mântuire e singura putere care ne poate mântui
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
necredință, mai bine zis În lipsa voinței de a crede 141: „Credința În imoralitate a În mod evident este influențat de lucrarea lui W. James, Voința de a crede. III. Etică și educație Preocupări etice românești cu privire la formarea conștiinței morale creiat imoralitatea timpului nostru, credința În mântuire e singura putere care ne poate mântui.” II. Toate condițiile unei vieți morale, ale unei vieți pure există În străfundurile oricărei conștiințe omenești. Subliniind relația necesară Între conștiințele individuale și conștiința socială, filosoful român afirmă
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
necesară Între conștiințele individuale și conștiința socială, filosoful român afirmă cu Îndreptățire că: „Viața interioară nu poate avea soliditate decât dacă vieții sociale i se asigură fundamente de oțel. Atunci se poate isprăvi cu ... pesimismul și cu acel fond de ... imoralitate și de instabilitate.” Analiza Întreprinsă nu-și propune o perspectivă exhaustivă asupra contribuțiilor românești la definirea conceptului de conștiință morală, efort cu totul dificil și care ar depăși chiar aria de cuprindere a unui volum de proporții, ci doar Încearcă
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
prăbușirii imperiului habsburgic, Viena și adunarea sa parlamentară îi atrage, evident, lui Hitler, atenția, pe fondul suferinței personale cauzate de "alienarea determinata de sărăcie și confuzie, (în timp ce - adăugirea mea) tânjea după un centru integrator"389. Viena, "orașul sărăciei, al prostituției, imoralității, coalițiilor, al jumătăților de măsură, incestului, democrației (i. e., legea majorității ce conduce la "absența responsabilității personale"), al morții, internaționalismului, seducției"390 și al oricărui alt fenomen de aceeași "natură", îl determină pe Hitler să o echivaleze, simbolic, mai vechiului "Babilon
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
acvariu, telefon, acces nelimitat la terenul de sport, la vizite, la pachete, libertatea de a utiliza bani, posibilitatea de a negocia programul, hrana etc.). Amîndoi au trecut prin faza martiriului, fiindu-le mai întîi maculată imaginea cu diverse zvonuri (despre imoralitatea lor, despre complicitatea cu conducerea sau cu diverse persoane compromise), apoi fiind înlăturați din penitenciarul care i-a consacrat ca eroi (Rahova), rămînînd despre ei amintirea unor vremuri de succes, amplificată de legende privind curajul lor și piedicile care le-
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
acestor practici, o soluție ar fi însoțirea inspectorilor de către jurnaliști și difuzarea rapoartelor către presă și către majoritatea angajaților, fie că e vorba de inspecții oficiale sau neoficiale, guvernamentale sau neguvernamentale, naționale sau internaționale. În ciuda teoreticienilor care clamau imposibilitatea și imoralitatea clasificării civilizațiilor ("Ar fi foarte greu să cădem de acord asupra criteriilor care ar permite ordonarea civilizațiilor"235 spunea Bertrand de Jouvenel), în ultimii 15 ani specialiștii au stabilit o serie de standarde care trebuie aplicate în evaluarea instituțiilor. Locurile
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
înfometat să-și caute hrana, ori pentru orice om lipsit de acoperiș deasupra capului să-și găsească unul, poate nu cu prețul de a deveni imoral, dar aproape cu orice preț. Faptele pe care le trece însă scriitorul în zona imoralității sunt atât de minore și de nevinovate, încât nu poți să nu acuzi chiar conștiința acuzatoare de grave malversațiuni. Ochii tulburați ai minții înfometate care s-ar mulțumi doar cu puțină pâine, încep să-l vadă pe Dumnezeu așa cum își
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dimpotrivă un caracter rigid și inadaptabil În raport cu situațiile vieții, fapt care-l plasează În registrul anormalității psihice. Mai există și o a treia eventualitate, când Eul poate avea un caracter negativ de factură perversă, plasându-l În registrul antivaloric al imoralității. Psihanaliza vorbește despre stadiile de dezvoltare ale persoanei, luând drept criteriu de referință maturizarea pulsională a individului. În cazul acesta, accentul se pune pe pulsiunile Inconștientului. În cazul formării psiho-morale a Eului nu mai sunt luate drept criterii de referință
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pentru individ, dar concomitent și pentru societate. În absența formării Supra-Eului, persoana va fi dominată de Inconștientul pulsional primar. Actele, ideile și conduitele acesteia vor avea un caracter mai puțin elaborat, vor fi mai primitive, dominate de egoism, violență și imoralitate. Raporturile interumane vor avea la rândul lor de suferit. Absența formării Eului, prin lipsa de educație sau a unei educații incomplete și defectuoase a persoanei, poate avea consecințe mult mai grave chiar decât tulburările psihice care afectează sistemul personalității acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]