66,247 matches
-
fi socotit unul dintre scriitorii de marcă ai literaturii române contemporane. Dacă scrisul nu-i este atât de cunoscut pe cât ar merita, este și datorită lipsei de preocupare pentru cunoașterea creației sale și în mediu virtual ce are un mare impact asupra cititorilor. Modest, discret dispus să ajute și să îndrume, acest mare scriitor pe care mă bucur să-l am prieten și concitadin a fost acel care s-a aplecat cu multă răbdare asupra scrisului meu încă de la dubut, mi-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
cea a unui Făt-Frumos. Acum când l-am întâlnit, deși se apropie de 80 de ani, încă mai păstrează ceva din parfumul și aroma piersicii de la care a împrumutat numele, încă mai calcă pe unele straturi energetice ale tinereții, iar impactul cu publicul a rămas neștirbit de timp. Considerat omul-spectacol, așa cum era de așteptat, la această lansare de carte, spontan și plin de vervă, a improvizat un spectacol intrându-și imediat în rol. Ingenios, cu uriașe resurse interpretative, proaspăt, cu o
ÎNTÂLNIRE CU ACTORUL FLORIN PIERSIC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380718_a_382047]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > ELENA BUICĂ - UCIGĂTOAREA URĂ Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 1677 din 04 august 2015 Toate Articolele Autorului Nu îmi face nicio plăcere să scriu despre ură, acest sentiment cu nume scurt, dar cu o mare și grea
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
de la gîndirea lui plastică ori de la universul său artistic în care forța, rafinamentul și un umanism profund, oricît ar părea de prăfuită această sintagmă, fuzionează inconfundabil. Toate aceste episoade, care pentru mulți ar fi rămas doar evenimente exterioare, cu un impact mai mare sau mai mic asupra memoriei individuale, au căpătat, în conștiința și în sensibilitatea artistului, anvergura și profunzimea unor experiențe ale speciei, ale omului însuși. Din întîmplări născute înlăuntrul unei istorii aburite și discontinue ele au devenit momente ele
Portretul unui alexandrin: Vasile Kazar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10227_a_11552]
-
de mijloace întru sărăcirea mesajului artistic! Câtă pregătire și câtă aparență pentru debandadă și lipsă de substanță! Uneori îmi vine să-mi acopăr timpanele. Să tacă muzica! Numai că sfârșirea muzicii, moartea ei, se produce, o știe orice meloman, fără impactul duhorii și fără perspectiva hoitului. Nici măcar nu simțim uscarea, ofilirea, deshidratarea ori dezagregarea melodiei și a ritmului. Nimic pestilențial, cadaveric sau putrid. Aceasta pentru că nu suntem în stare de a contacta un opus sonor decât prin intermediul auzului. Nicidecum prin miros
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
în ultimii ani, deși, nu de mult, am vorovit despre pivnițe și despre mansarde, despre vis și zbor, despre putințe și despre neputințe. Deși am vorbit despre Margareta și despre Maestrul. Nici atunci nu am reușit să-i șoptesc ce impact spiritual a avut asupra mea cercetarea domniei sale în jurul lui Mihail Afanasievici Bulgakov. Am citit de două ori cartea lui Ion Vartic, "Bulgakov și secretul lui Koroviev. Interpretare figurală la Maestrul și Margareta", publicată la Cluj, în 2004, de Biblioteca Apostrof
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
relația dintre estetică și politica alienării în "Jurnalul fericirii" și în "Monologul polifonic" ale lui Nicolae Steinhardt, în contextul Est-european al problemei (Brecht, Shklovsky, Brodsky etc.). Aceeași autoare a publicat în "Comparative literature" 56, 2004, p.243-261, un articol despre impactul poliției secrete în viața literară, în Uniunea Sovietică și în România. Mariana Tuțescu este membru în Comitetul științific al revistei "Revue de linguistique romane" publicată la Zürich, iar numele ei a putut fi întâlnit de mai multe ori în reviste
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
succes, dar nu și situația de ansamblu. De exemplu, nu aflăm, măcar aproximativ, a câta parte din universitarii din România, respectiv de cercetători din institutele Academiei, contează la nivel internațional. De când există, pe plan mondial, această preocupare de a evalua impactul cercetării ? A apărut în mod semnificativ în a doua jumătate a secolului trecut și a dus la crearea unui nou domeniu, scientometria. Din anii '80 funcționează Societatea Internațională de Scientometrie și apare revista "Scientometrics", în a carei sfera de preocupări
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
în "Paradigme universale II". Ați înregistrat vreun efect? Nu. Ulterior, s-a scris mereu, acad. Ionel Haiduc a publicat un articol în Revista 22, în anul 1997, dând un adevărat semnal de alarmă, prin reproducerea clasificării țărilor din Europa în privința impactului în cercetare, clasificare din care rezulta locul aproape codaș ocupat de România. În plus, se semnala în acel articol, cred că pentru prima oară în revistele noastre de cultură, situația cu totul precară a domeniului socio-uman, cu o foarte slabă
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
Dură trece în revistă cazurile de înalți prelați trimiși în recluziune monastică de către autoritățile comuniste, analizând și atitudinea patriarhului Justinian față de abuzurile la care era supus clerul. Patriarhul apare ca un diplomat abil, care a încercat în permanență să limiteze impactul atacurilor împotriva Bisericii. Poate cea mai interesantă mărturie din acest număr al revistei aparține nu unei victime a regimului comunist, ci unei supraviețuitoare a Holocaustui românesc. Intervievată de Cosmin Budeancă și Valentin Orga, Rosa Grădinaru relatează crimele și abuzurile la
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
declară că se simte "dezorientat", cuprins de-o stranie atracție către "anonimat". Acest "centru al lumii" i se pare o... provincie absorbantă, ceea ce n-ar fi decât o proiecție a propriei personalități asupra unui mediu totuși "fascinant", pentru a anihila impactul unui contact dur. Nu e vorba nici de "modestie", nici de inadaptare ci de o superbie corectivă a eului care nu acceptă delimitări fortuite. O exaltare a ființei intelectualului, o dereglare paradoxală a restricțiilor contextuale (,după câteva zile, începusem să
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
următoare o reverență.) Pe de altă parte "impostura" și "mediocritatea" nu reprezintă un apanaj al democratizării. Sunt reamintite cu bun-simț, "valurile de maculatură patriotardă ori cedând convenționalului din anii comuniști", "consecințele confruntării cu cenzura și, chiar în cazul scriitorilor notabili, impactul cenzurii interioare". Cu toate că veleitarismul persistă în forme înnoite, situația de azi nu e chiar dezastruoasă. Am susținut și noi un punct de vedere similar. Gloriile locale tot mai inflorescente, premiile literare în exces nu ne sperie, nefiind în măsură a
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
În țările cu pricina pe tema dacă Lermontov, Heine, Schiller, Baudelaire, sau Poe sunt relevanți pentru alte culturi? Sau pentru modernitate? Implicat activ În promovarea lui Eminescu În SUA (unde trăiesc de 25 de ani), am avut prilejul să observ impactul direct pe care poezia lui Eminescu Îl are asupra vorbitorului nativ al englezei. Adică cel neinfluențat de patriotisme, de prefațările criticilor literari sau de judecățile de sus asupra culturii românești. În ultimii 10 ani am susținut peste 15 prezentări/recitaluri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
facem chestii d'astea!?” - (Adică... „de ce să n-avem și noi faliții noștri?). Prioritatea pe care ICR-ul o acorda artelor vizuale, care nu necesită intermedierea traducerilor, este de Înțeles. Dar este clar că În România nu se Înțelege adevăratul impact transcultural al unor anume inițiative, ca cea amintită mai sus. Arta stradală (cu mesaj intenționat șocant - ponei roz cu svastică, pădurice de falusuri, cheie/falus pentru peștera/vagin, etc. - iconoclasm poate interesant pentru România actuala) nu impresionează pe nimeni În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pot Înțelege complet conotațiile limbii de zi de zi față de sensurile livrești. Dar realitatea greu de Înțeles sau de acceptat pentru români este că traducerile respective, chiar și distribuite sistematic (ceea ce nu s-a Întâmplat), nu ar putea avea vreun impact deosebit, dincolo de interesul academic. Entuziasmul individual pentru traducerea lui Eminescu În engleză s-a cam oprit de fapt În România la sfârșitul anilor „70, (poate că anii „80 au fost mult prea chinuiți de mizeria economică internă), după „revoluție” retipărindu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și defectelor tălmăcirilor sale. Din păcate, variantele sale sunt cele mai pline de „malapropisme” hilare și sintaxe forțate, dacă nu chiar negramaticale. Lipsa de Înțelegere subtilă a englezei perpetuează și un tip de proiecție deformată și de așteptări nerealiste asupra impactului ofertelor existente. Inițiativele bine intenționate (desigur, individuale!), avansate În ultimii 15 ani și prin Internet, suferă de aceeași pricepere limitată. Un exemplu edificator, site-ul Discovering Eminescu, este realizat din inițiativă lăudabila a unui profesor de engleză dintr-un liceu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mostra a valorii sale). Dar, În ultimă instanță, În lipsa unei promovări susținute de guvernul roman, orice efort individual dedicat lui Eminescu - ca cel pe care Îl Întreprind de peste un deceniu, inclusiv prin Înființarea organizației non-profit Global Arts - nu poate avea impactul mult mai larg de care este nevoie. Din păcate, la nivelul factorilor de decizie, pare să existe nu numai indiferentă, ci și convingerea inutilității unui asemenea demers. Iată răspunsul primit la nivel de... Secretar de Stat, În 2006: „...În urma proiectelor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
un prim exemplu de decorație interioară în același spirit, mult înainte de amenajarea cunoscută a casei lui Mincu, în jurul anului 1900. Dar, "în ciuda acestui avans și a calităților incontestabile ale lucrării arhitectului francez, propunerea sa pentru o arhitectură națională rămâne fără impact aparent". (pag. 77). Carmen Popescu nu pledează în mod deschis pentru o reabilitare a lui Lecomte de Nou˙, ale cărui "restaurări" controversate în epocă (și asupra cărora, totuși, autoarea preferă să nu insiste) sunt astăzi cu atât mai mult criticate
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
ei, se dovedește a se afla sub semnul intuiției geniale a maestrului antropologiei culturale. Civilizația noastră ar fi de neconceput fără teorema lui Pitagora Revenind la Poetica matematică, de la a cărei apariție au trecut 36 de ani, care a fost impactul ei ? Au fost câteva zeci de recenzii, în România și în alte țări (apăruseră imediat versiuni în germană și în sârbo-croată, un capitol în spaniolă; pe de altă parte, am publicat în reviste de specialitate articole în engleză sau franceză
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
prin acest dialog internațional. Considerați deci că universitarii noștri ar trebui să treacă prin acest îpurgatoriu' pentru a-și valida lucrările ? Ideea care se află la originea actualului sistem internațional de monitorizare a cercetării este aceea a evaluării ei după impactul pe care îl manifestă. O imensă parte a ceea ce se publică nu este citită de nimeni. Mulți sunt cei care cred că au ceva de spus, puțini cei care sunt pregătiți să le acorde atenție. Pentru a ajunge la potențialii
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
Economia, sociologia, psihologia, științele juridice, filozofia, lingvistica, istoria, științele politice se supun, în esență, acelorași criterii ca fizica, chimia, biologia sau matematica. Literatura, muzica, artele vizuale, teatrul, filmul intră într-o altă categorie, dar și pentru ele rămâne valabil criteriul impactului; numai că acest impact se măsoară prin parametri specifici, pe care nu-i mai discutăm aici. (va urma)
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
juridice, filozofia, lingvistica, istoria, științele politice se supun, în esență, acelorași criterii ca fizica, chimia, biologia sau matematica. Literatura, muzica, artele vizuale, teatrul, filmul intră într-o altă categorie, dar și pentru ele rămâne valabil criteriul impactului; numai că acest impact se măsoară prin parametri specifici, pe care nu-i mai discutăm aici. (va urma)
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
activi în a-și susține firava literatură printr-o publicistică masivă și agresivă, ajungem inevitabil la concluzia că nici "nouăzecismul" nu mai este ce-a fost odată... Din "vechiul" Daniel Bănulescu au mai rămas, parcă, numai titlurile scandalos-comerciale, de mare impact într-un anumit orizont de așteptare. Așa este și cel al piesei de teatru Cine a câștigat războiul mondial al religiilor?, sincronă cu disputele, atentatele și războaiele sângeroase ce transgresează ideologia. Dat fiind că întreaga acțiune se petrece, aici, într-
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
crezut. Și atunci? Cum nu fac parte din categoria acelor cititori, îi las pe cei mai perspicace decât mine să dea răspunsul potrivit. Important, în opinia mea, e că imediat după apariția în presă (nu știu cine mai e azi conștient de impactul articolelor dintr-un ziar precum Scânteia tineretului!) Vlăstarul familiei Cantacuzino e luată la ochi de profesori. Câteva luni mai târziu (avea doar șaisprezece ani!) e zvârlită în închisoare. Motivele n-au de-a face, direct, cu "zeama de varză": eleva
Zeama de varză ca poliție politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10304_a_11629]
-
a fi singur în răstimp de ani reprezintă suferința cea mai greu de îndurat în condițiile deportării. Dacă solitudinea abstractă a creatorului alcătuiește o față a demoniei sale, impenitentă aidoma unei desfășurări stihiale, solitudinea ființei umane răspunde într-un ethos. Impactul său cu mediul social e în măsură a genera un simțământ de culpă. Egoismul nu e totuna cu egolatria. De unde salutara deschidere a poetei, captivă, până la un punct, unei singurătăți structurale, către viața cetății. O deschidere cu atât mai demnă
O posedată a scrisului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10309_a_11634]