3,653 matches
-
VI, supranumit "cel înțelept", și care stăpînea atunci (sec. al X-lea) o parte din sudul Italiei, își concepe tratatul luînd în calcul geografia politică și forța principalelor puteri europene. Italia, cu regii și regiunile ei, ocupă un loc special. Imperativele succesului militar al principelui și mai ales monografia pe tema artei războiului scrisă de Machiavelli poate avea ca sursă, cel puțin în parte, cartea bazileului cărturar pusă în circulație în limba latină. În lumea romanică a peninsulei iberice, foarte cunoscută
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
56 citim: „Dar tu, Iuda, tu vei face mai mult decât toți. Căci tu vei jertfi omul/trupul care mă poartă”. Pe acest pasaj se bazează teoria „revoluționară” a vulgatei legată de Evanghelia lui Iuda. Kasser traduce tendențios printr-un imperativ. Isus i-ar porunci lui Iuda să-i jertfească trupul carnal, pentru a declanșa mecanismul mântuirii universale. Or, textul spune simplu: Iuda îi va depăși în oroare pe toți ceilalți apostoli-preoți, care practică jertfa euharistică (respinsă de Isus gnostic), tocmai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
-ți placă, tot nu-i bai... Dă-l și tu de pomană cuiva... Pentru sufletul răposaților!... Generalul, bine operat de hernia lui, îl ținuse vreo șapte ceasuri, pentru a-l lămuri cum se cuvine în legătură cu proiectele sale politice vizionare, despre imperativul eliberării țării de ocupația sovietică, precum și despre regenerarea morală a poporului român și despre progresele organizatorice ale Ligii sale, punându-i solemn în vedere să rămână devotat până la moarte cauzei național-creștine, oriunde s-ar fi aflat. Numai de la maica Agripina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
sârmă izolată sub braț, instalându-se în cele două încăperi cu destinație comună de la demisolul blocului în care locuia. Cu toate că se cunoșteau din vedere de ani și ani, contrar unor uzanțe de minimă relație interumană, acesta i-a adresat doar imperativul: Circulați, vă rog! Deși numai cu câteva clipe mai devreme alți trei locatari din bloc au urcat fără să fi fost atenționați, deranjați cu vreun cuvânt sau apostrofați în vreun fel. E clar, și-a zis Ghiță, Timpan acesta instalează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
gând era, de departe, cel mai vătămător și mai de nedorit dintre toate la care cugetase. Desăvârșirea atinsă prin împlinirea propriului țel - la acest lucru visa bărbatul în chipul cel mai puternic și mai nestăpânit, deoarece acesta semnifica singurul său imperativ, iar rezultatul acestuia ar fi însemnat un trofeu personal, pe care l-ar fi prețuit pentru totdeauna și care iar fi adus cu adevărat împlinirea. Când se gândea la toate astea, dintr-odată devenea nerăbdător. Însă, în viață, uneori se
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
nesusținerea și ironia celorlalți nu părea a-l deranja prea tare. Desigur, se știe că vorbele calde încurajează întotdeauna, dar el parcă învățase să se descurce și fără ele... Scrisul - acesta era acum cel mai puternic Istorisiri nesănătoase fericirii 105 imperativ al său, care reprezenta limpede un statut aparte în viața lui și cu care dorea cel mai mult să se avânte către viață. Iar el voia să înfrunte greul și sudoarea multă, pe care orice ocupație de felul acesta le
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
să nege politica de opresiune din Manciuria (cazul armatei invadatoare Kwantung) și din Indochina, precum și masacrul de la Nanjing. Desigur, proporțional, crimele japonezilor sunt mai puțin numeroase decât cele ale germanilor, dar ce importanță mai au cifrele în contextul în care imperativul categoric care se presupunea că ne guvernează civilizația, acela de a pune omul mai presus de orice, este violat sistematic? Mai concret, vreau să vă dau exemplul a doi buni prieteni: Sven (un german) și Chikako (o japoneză), pe care
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
În epocă, circulau chiar anecdote cinice, potrivit cărora singurii oameni care nu încălcau legea erau cei aflați deja în închisoare. Așa stând lucrurile, legea morală a lui Yamaguchi de sub cerul proaspăt presărat cu cenușă atomică îi dicta acestuia un singur imperativ categoric: "Supune-te măsurii cu care îi cântărești pe ceilalți". De altfel, una dintre ultimele însemnări din jurnalul tânărului este aceasta: Dacă eu, ca judecător, mănânc orez de pe piața neagră, cum îi pot judeca pe cei aflați sub acuzare? Prefer
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
de sine care sudează din nenumărate mituri proiecția a "ceea ce înseamnă să fii japonez", iar, printre acestea, se găsește principiul tomnatic, după care contemplarea lunii este un element sine qua non al esenței japoneze. Element care modulează, în chip de imperativ categoric, comportamentul întregii comunități. Iar lucrurile nu se opresc aici. Așa cum este o imposibilitate să fii japonez fără să participi la hanami sau la tsukimi, tot la fel de absurd este să fii japonez și să nu alergi, din octombrie până în noiembrie
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ceea ce îmi permit să numesc o "societate religioasă", se poate constata că atât raporturile sociale, cât și dezvoltarea internă a individului sunt guvernate de noțiunea salvării personale și colective, implicând, adesea, ideea unei recompense în viața de apoi, și de imperativul unei vieți trăite în acord cu legile divine. Prin contrast, societatea pragmatică modernă, care emerge în urma exploziei tehnologice, se definește prin ideea unei recompense imediate, ante mortem, legile divine fiind substituite de imperative etice care vizează realizarea binelui colectiv de pe
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
recompense în viața de apoi, și de imperativul unei vieți trăite în acord cu legile divine. Prin contrast, societatea pragmatică modernă, care emerge în urma exploziei tehnologice, se definește prin ideea unei recompense imediate, ante mortem, legile divine fiind substituite de imperative etice care vizează realizarea binelui colectiv de pe premisele prosperității materiale a fiecărui individ. Urmărirea Graal-ului sau a stării de satori nu mai este decât o căutare a profitului rapid, prima poruncă a Bibliei virtuale îmbrățișate de acei gold diggers ai
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
și a religiei în general, pe care o fac Nietzsche și alții, o studiasem deja în profunzime. De aceea intenția mea era să dezvolt o etică optimistă care să completeze preceptele morale, în mod curent exprimate sub formă negativă, cu imperative etice în formă pozitivă, fără să le înlocuiască absolut deloc. Totuși îmi părea exagerat a reinventa roata roata eticii. Mă interesa mai curând să reîmprospătez minții acele norme etice care făceau parte din moștenirea spirituală milenară a umanității așa cum le
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
nașterea lui Cristos, în Confucius: "Ceea ce vrei să nu îți fie făcut ție nu face altora". O întâlnim exprimată, în variante foarte asemănătoare, în toate marile tradiții religioase și etice ale umanității. Am găsit forma sa așa-zis seculară în imperativul categoric al lui Immanuel Kant. Una dintre cele trei formulări ale sale spune: "Acționează astfel încât să consideri umanitatea, atât în persoana ta, cât și în a celuilalt, totdeauna și în același timp ca scop și niciodată ca un simplu mijloc
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
conversație animată cu specialiști ai tradițiilor hinduiste, budiste, chineze, musulmane și creștine ce mă determinase să decid pentru o a treia posibilitate, asupra căreia meditasem îndelung. Scurtul meu sondaj la masă avusese ca rezultat un consens empiric fundamental: sunt patru imperative etice, care nu se regăsesc doar în Cele Zece Porunci ale Bibliei ebraice, confirmate în Noul Testament și Coran, ci și în Patanjali, fondatorul yoga, în canonul budist și în tradiția chineză: "Să nu ucizi, să nu furi, să nu minți
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
De aceea în legătură cu această criză se vorbește peste tot de o întoarcere la morală, de necesitatea eticii în economie, politică, știință și îndeosebi în sport, un mediu tulburat de numeroase scandaluri. Dar nu este suficient că filozofii vorbesc numai de imperativul categoric, teologii doar în sens abstract de conștiință, iar politicienii, liderii economici, oamenii de știință, directorii și funcționarii sportivi de necesitatea încrederii, de conștiința propriei responsabilități și conștiinciozități. Trebuie mai degrabă să fim concreți și practici, să avem curajul de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în propunerea unei Declarații universale a responsabilităților omului prezentată de către InterAction Council foștilor șefi de Stat și de guvern în 1997, sub președinția fostului cancelar german Helmut Schmidt 8. Însă pentru a evita unele neînțelegeri, este bine să subliniem că imperativele etice nu sunt legi care mai întâi vin decise de o anumită comisie. Ele sunt date încă de la început și sunt orientate către angajamentul voluntar. Dar ar putea și ar trebui în mod absolut să fie confirmate de o comisie
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a arătat chipul său în Isus din Nazaret. Și deoarece inima mea este legată unicului Dumezeu infinit, eu sunt și rămân liber față de toate valorile, bunurile, puterile și autoritățile ce sunt relative și finite. În Predica de pe munte, ce cuprinde imperativele etice ale lui Isus în cuvinte simple, Isus cheamă omul la ascultarea lui Dumnezeu pentru a deveni liber față de aproapele său. Deasupra tuturor poruncilor, a oricărui comportament bun sau rău, se află totdeauna Dumnezeul cel bun și milostiv. Iar pentru
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
piață eco-sociale care, ca cerință necesară presupune o etică globală. Poziția mea se bazează în mod esențial pe două delimitări. În primul rând, delimitarea față de etica principiilor antieconomice, precum cea susținută până azi de către oamenii Bisericii și sindicate: cine impune imperative morale lipsite de raționalitate economică, fără a ține cont de legile economiei, nu vorbește despre morală, ci de moralism. A doua delimitare privește atitudinea opusă, adică etica succesului lipsită de principii morale, susținută mai ales de manageri obsedați de succes
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
dacă asocierile merg pe linia Afrodita - stil de viață dionisiac și corespunzător prostituatei, ca ipostază feminină - și, în mod complementar, Demeter - stil de zeiță apolinic, având ca model existențial mama. Într-o manieră esențialistă, au fost deosebite tipurile matern - tributar imperativelor naturale și supus cerințelor speciei (sub aspectul de femelă), iar de aici împlinirea de sine este doar funcțională - și de iubită, care se apropie de autenticitatea feminină, prin detașarea față de biologic și prin transcendență. Revenind la accepțiunile inițiale date termenului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pentru femeile părinți singuri poate însemna măsuri stimulative de participare la viața socială, pe piața muncii, în cultură. O analiză a contextului sociopolitic actual arată o preocupare consistentă și în România pentru promovarea egalității de șanse, care trasează, pe linia imperativelor impuse de aderarea României la UE, stabilirea coordonatelor legislative și instituționale. În România sunt semnificative, din perspectiva egalității de șanse, următoarele legi: • Legea nr. 48, din 16 ianuarie 2002 (care reia Ordonanța de Urgență nr. 137, din 31 august 2000
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
disciplină în epoca Luminilor. Ea a pornit la drum cu neîncredere față de absolutism și cu credința într-o ordine naturală spontană. La fiziocrați, aceasta se concretizează prin faimoasa formulă "laissez faire, laissez passer, le monde va de lui même". Acest imperativ se adresează Statului, care nu trebuie să dispară, ci să-și reducă doar cîmpul de intervenție. Odată cu clasicii englezi, în special Adam Smith și David Ricardo, voința de a circumscrie Statul se fondează pe teoria valorii. Fără a fi total
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
o creștere a ponderii activităților și finanțărilor private, inclusiv în țările foste socialiste. Contururile sectorului public sunt extrem de fluctuante. El este "un rezultat al proceselor istorice și compromisurilor politice, o instituție în evoluție, care s-a schimbat ca răspuns la imperativele siguranței naționale și la modificarea așteptărilor sociale privitoare la statul bunăstării"17. Nici între noțiunile de piață privată și piață publică distincția nu este clară. De aceea nici definițiile, încadrările categoriale nu sunt foarte precise. În ciuda punctelor slabe din teorie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de fapt, trei strategii în materie de amenajare a teritoriului par posibile: o întoarcere la o intervenție a Statului central pentru a corecta dezechilibrele teritoriale; o activare a actorilor locali, a regiunilor sau județelor, cu scopul preluării în sarcină a imperativelor coeziunii teritoriale și solidarității naționale; o intervenție mixtă, bazată pe contract între Stat și regiuni, incluzînd și dezvoltarea unui amplu parteneriat public-privat. Prima strategie pare, în condițiile crizei, să nu se mai bucure de o adeziune masivă a elitelor politice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
să fi limpezit cât de cât un anume cadru tipologic sub care evoluează, vrând-nevrând, toate comentariile întemeiate pe scrisul parcimonios al acestui - după inspirata formulare aparținându-i lui Ion Barbu - prim și ultim Caragiale. Fiindcă, încadrân-du-se perfect în cerințele acestor imperative exegetice, cartea lui Ion Vianu aduce, în fiecare dintre cazurile puse sub lupă, măcar câte o ipoteză convingătoare. Calculate pe degetele ambelor mâini, cele nouă subcapitole reprezintă tot atâtea deducții absolut coerente ce pornesc de la faptele "psihologic semnificative" - și, aș
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
Revista burgheză din 1934 șochează inventarierea acidă a sferelor de influență pe care poetul francez le-a generat tacit, în Revista Fun-da-țiilor Regale din 1945, tonul se schimbă radical. Și nu sub presiunea contextului funest, Steinhardt având oroare de clișeul imperativelor conjuncturale, din familia politicosului "despre morți, numai de bine." Iată, deci, cine îl admiră pe Valéry: "Cei ce nu l-au citit. 1. Cei care admiră pe orice membru al Academiei Franceze; 2. Dușmanii Academiei Franceze, ca să dovedească imparțialitatea lor
Metrologia lecturii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8067_a_9392]