KorAP: Find »[drukola/base=imperialist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...13 14 15 ...51 >

1,274 matches

Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

au stat În calea obținerii unor și mai mari rezultate și să traseze sarcinile de viitor ale intelectualilor din R.P.R. (Ă). Campania pentru congres să fie o campanie de activizare a creației pe toate tărâmurile, de combatere activă a ideologiei imperialiste, războinice, de noi succese În câmpul științei, tehnicii, literaturii și artei”. Tot În avanpremiera congresului, Scânteia 15 informează despre „meetingurile intelectualilor În Întâmpinarea congresului”, din orașe ca Galați, Craiova, Cluj, Iași, ș.a. Și tot aici se dau indicații concrete despre

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
În Sângele popoarelor), Aurel Baranga (În Vocea Americii), Veronica Porumbacu, Adrian Rogoz, George Dan, A.E. Baconsky și foarte mulți alții au aflat un izvor fertil de inspirație În lupta lagărului antiimperialist și democratic În frunte cu Uniunea Sovietică Împotriva imperialiștilor anglo-americani neguțători de războaie. (Ă) «Pacea lumii e-aicea: e În normele frânte, În izbânzile muncii, Înflorite din plin. E-n făclia chezașe de lumini nefrânte În fereastra de veghe din tăcutul Kremlin!». (Dan DEȘLIU. - Scrisoare pentru Irozii de astăzi

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
nouă critică literară. Raportorul ședinței, tov. Ion Vitner, a subliniat o serie de fenomene pozitive În acest domeniu, accentuând În special asupra rolului conducător al partidului În combaterea concepțiilor reacționare În literatură și artă, Împotriva „criziștilor” și a influenței ideologiei imperialiste. Tov. I. Vitner a insistat asupra diferitelor luări de poziție critice În presa noastră În special asupra studiului lui Sorin Toma Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei În care analizându-se În spirit marxist-leninist opera lui Tudor Arghezi se demască poziția

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
el apreciază just importanța operei sale și Își dă seama de legătura care există Între munca și uriașul efort pe care Îl face Întreg poporul nostru muncitor. (Ă). Popularizarea crescândă a Negurei, cartea care demască fărădelegile fascismului și originea războaielor imperialiste, cartea care Înfățișează suferințele masselor În război și trezește ura Împotriva celor ce ațâță azi la un nou război - efectul ei mobilizator arată ce armă puternică este ea pentru poporul muncitor În lupta pentru pace, Împotriva pregătitorilor anglo-americani ai unui

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Aceste pagini, multe răspunzând bine scopului, au dat un deosebit ajutor poporului În luptă sa de izolare și distrugere a elementelor burgheze. (Ă) Azi, și În țara noastră poeții ridică glasul pentru pace. Interpreți ai popoarelor, ei neagă dreptul reacțiunii imperialiste de a Încerca să-și prelungească agonia, Întrerupând Încă o dată prin măcel, activitatea constructivă a maselor constructoare ale socialismului. Biroul informativ al partidelor comuniste și muncitorești, Întrunit lunile trecute la Praga, a dat un comunicat În care se reamintește că

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
tonă de cărbuni mai mult! Și nici pentru ca zâmbetele copiilor să devină «roz», cum zice alt poet de-al nostru. Pacea este un lucru concret, exprimat În triumful stilului de viață socialist, la adăpost de posibilitatea oricărui atac din partea burgheziei imperialiste În plină și rapidă descompunere. Cazul Însă tinde să devie din ce În ce mai puțin numeros. Poeții au Început să capete o tot mai serioasă dragoste de lucrurile concrete, ei preferă să viseze deasupra documentelor vii și visul lor incită la acțiune, e

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
poeziei noastre, care nu sunt deloc delicate, se făuresc și se călesc Într-adevăr În foc, În focul luptei clasei muncitoare, care sub conducerea partidului ei, construiește socialismul; În focul luptei popoarelor Împotriva ațâțătorilor și organizatorilor unor noi războaie, Împotriva imperialiștilor anglo-americani, prin participarea activă a poeților la această luptă. De aceea poezia noastră «e combativă și mobilizatorică cu excese» spre marea deziluzie a d-lui Petrescu. Că R. Petrescu reproșează poeziei noastre faptul că e combativă și mobilizatoare, nu ne

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
D-sa, de altfel, se situează pe o poziție de defensivă În fața dușmanului de clasă, a dușmanilor păcii. «Pacea» - spunea el - «este un lucru concret, exprimat În triumful stilului de viață socialist, la adăpost de posibilitatea oricărui atac din partea burgheziei imperialiste». D-sa se vrea la «adăpost» și atât. Pe d-sa nu-l interesează stârpirea cauzei războaielor. D-sa vorbește de «posibilitatea de a ne vedea În liniște de treburile noastre, scutiți de o nedreaptă și putredă Întocmire socială, departe

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
noi: femeia (Dan Deșliu, Maria Banuș, Nina Cassian), armata (N. Tăutu) și dragostea (Veronica Porumbacu, Cicerorone Theodorescu, Gavril Mihai) cât și prin neîncetata creștere a măiestriei artistice» În exprimarea unor teme de rezonanță: 23 August și realitățile sovietice, autohtone șiă imperialiste În care s-au remarcat/ poeți ca: Virgil Teodorescu, Virgil Iancu, Solo Juster, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Victor Felea, Tiberiu Utan și iarăși Dan Deșliu, Maria Banuș, A. E. Baconsky, Eugen Frunză, dar și mai tinerii poeți: Vasile Iosif, Ion

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
care stârnește indignarea aceluiași E. CAMPUS 77 de la Viața românească: „La sfârșitul unei lecții de teoria literaturii, (Ă), una dintre elevele clasei a VIII-a a unui liceu din Capitală și-a exprimat astfel nedumerirea: «Tovarășă profesoară, dar cu literatura imperialistă ce-i? Citim mereu În gazeteă» Într-adevăr, după ce parcurgi manualul de clasa a VIII-a Îți pui În mod firesc aceeași Întrebare: a dispărut literatura imperialistă? Nu mai avem dușmani ? De ce nu se vorbește nimic despre lupta - din trecut

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
liceu din Capitală și-a exprimat astfel nedumerirea: «Tovarășă profesoară, dar cu literatura imperialistă ce-i? Citim mereu În gazeteă» Într-adevăr, după ce parcurgi manualul de clasa a VIII-a Îți pui În mod firesc aceeași Întrebare: a dispărut literatura imperialistă? Nu mai avem dușmani ? De ce nu se vorbește nimic despre lupta - din trecut și de astăzi - Între realism și antirealism, expresie, pe plan literar, a luptei de clasă Între exploatați și exploatatori? Spiritul colectivist În care sunt tratate problemele Întunecă

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
care să facă posibilă rezolvarea acestei probleme” - redarea vederii - n.n. Concluziile Raportului sunt: „Revista de Oftalmologie este o imagine tipică a spiritului de ploconire slugarnică față de știința burgheză decadentă din Apus. Ea stă pe pozițiile cosmopolitismului, care slujește interesele trusturilor imperialiste din America, Anglia. Dr. N. Blatt, directorul revistei, a dovedit prin activitatea sa că nu este demn să educe pe tinerii care vor forma cadrele noastre științifice de mâine”. Și, pentru ca problema să fie și mai convingătoare, Contemporanul 80 publică

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Analizând poeziile cuprinse În volum putem sublinia că lipsesc o serie de teme de actualitate, care ar fi dat culegerii mai multă combativitate. Numeroase sectoare ale construcției noastre socialiste (industria, gospodăriile colective, viața tineretului În școli și facultăți) lupta Împotriva imperialiștilor americani, dușmanii păcii și fericirii popoarelor, dragostea față de Uniunea Sovietică, etc, toate acestea Însemnează un bogat material de viață esențial, care nu pătrunde aproape deloc În această culegere. (Ă). În primul rând, problema alegerii tinerilor poeți, care să fie reprezentativă

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359

apropie, de fapt, ideologia extremei drepte de mesajul marxism-leninismului și al altor ideologii „revoluționare”. Același Nae Ionescu sublinia că o națiune nu va putea supraviețui și nu se va putea afirma decât în confruntare cu altele: „Caracterul națiunii: ofensiv și imperialist prin excelență, adică un organism care nu poate trăi decât în expansiune, viață, dinamism... Prin urmare, cel care vrea să-l realizeze pe Dumnezeu nu o va face decât cucerind în afară, strângând de gât pe altul, deci națiunea este

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
care nu poate trăi decât în expansiune, viață, dinamism... Prin urmare, cel care vrea să-l realizeze pe Dumnezeu nu o va face decât cucerind în afară, strângând de gât pe altul, deci națiunea este dinamică, este viață ofensivă și imperialistă” (Fenomenul legionar, p. 53). Iată doar un singur episod edificator. Predând studenților, la începutul anilor ’50, un distins fizician român a făcut în treacăt observația că orice cercetător se poate înșela. Unul dintre studenții de față a întrebat atunci dacă

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443

le vorbea de „asasinarea” (sic!) bălților Dunării ori de industria „sirurgică”2 (sic!), după cum amintește un supraviețuitor. Burada era și el persiflat, îndeosebi pentru încheierile discursurilor sale: „Anglo-nord-americanii vor un nou război! Tovarăși, acum sunt două șlagăre (sic!): socialist și imperialist, dar șlagărul socialist va învinge șlagărul imperialist!”, după care dădea tonul la cântece, pe care nu le intona nimeni. Când îi întreba pe copii de ce nu cântă, era din nou luat peste picior: „N-am voce... A rămas la securitate

Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
ori de industria „sirurgică”2 (sic!), după cum amintește un supraviețuitor. Burada era și el persiflat, îndeosebi pentru încheierile discursurilor sale: „Anglo-nord-americanii vor un nou război! Tovarăși, acum sunt două șlagăre (sic!): socialist și imperialist, dar șlagărul socialist va învinge șlagărul imperialist!”, după care dădea tonul la cântece, pe care nu le intona nimeni. Când îi întreba pe copii de ce nu cântă, era din nou luat peste picior: „N-am voce... A rămas la securitate”, „Suntem răgușiți... am răcit”, „Nu știm cântecul

Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
de noi cadre informative care să conducă acțiunea în alte penitenciare (legionarii care se eliberau ar fi urmat să culeagă informații din cadrul aparatului de stat), încadrarea în Legiune a unor deținuți din alte grupări politice, dar și acreditarea în „țările imperialiste” a ideii că se urmărește exterminarea și maltratarea deținuților în pușcăriile comuniste, pentru a compromite regimul și guvernul român. Concomitent, activitatea unității productive de pe lângă penitenciarul Gherla ar fi fost sabotată prin rapoarte false de producție, mărirea timpului de lucru și

Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

întreaga țară. În ziua de 1 septembrie 1940, declarată zi de doliu național, un număr mare de femei din București, Cluj, Brașov, Sibiu, Timișoara, Constanța, Bacău, Iași, Arad și din alte orașe, se aflau printre miile de manifestanți împotriva „dictatului imperialist”, pentru apărarea independenței naționale și a libertăților cetățenești 1. Într-o atmosferă politică tensionată, când România părea că va fi zdrobită între Germania și Rusia sovietică, regimul carlist compromis a fost înlocuit cu regimul dictatorial al lui Ion Antonescu (14

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
rândurile sale1. Eugenia Rădăceanu a condamnat susținerea de către femeile social-democrate de dreapta din țările occidentale a orientării potrivnice alianței cu comuniștii, „rupând astfel unitatea de acțiune a clasei muncitoare” și slăbind rezistența „frontului comun al forțelor păcii” contra amenințării puterilor imperialiste. Descoperim aici trăsăturile noului discurs politic feminin, reprezentativ pentru populismul autorităților comuniste. Aceleași caracteristici le regăsim și în statutul și programul U.F.D.R. votate la Conferință. Potrivit acestora, noua organizație urma să devină „unul din factorii principali pe care guvernul

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
desființarea Cominternului, 1943) asupra unor importante organizații internaționale, în primul rând asupra sindicatelor, organizațiilor internaționale de tineret, de femei etc. Congresele, conferințele, demonstrațiile acestora au fost intens folosite de sovietici ca instrumente politice de compromitere a democrațiilor occidentale, etichetate drept imperialiste, „ațâțătoare” la un nou război mondial. Astfel se explică și faptul că numeroase discursuri rostite la acest Congres, printre care și cel al Anei Pauker, erau marcate de dogmele propagandei sovietice. Fosta militantă a Cominternului, exponenta grupării promoscovite a P.C.R.

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
care îl duc în Grecia și China”. La marile festivități organizate în întreprinderile și instituțiile țării, pe 8 martie 1948, fruntașele U.F.D.R. au cerut femeilor, folosind același limbaj de lemn, să răspundă la apelul F.I.D.F. și să condamne „uneltirile imperialiștilor occidentali”, împreună cu „acoliții lor interni” (șefii partidelor istorice), punând astfel în pericol „cuceririle democratice” și „pacea lumii”1. De aici mai departe, până în 1989, cu toată atenuarea reală a dogmatismului agresiv din anii de început ai războiului rece, mișcarea de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Se creează noi ministere pentru armament și muniții. Banii cetățenilor se duc pe cuirasate, tunuri, tancuri, avioane, fabrici de muniții și de gaze otrăvitoare. Războiul bântuie în China, America de Sud și Maroc. Un val deșănțat de șovinism se rostogolește peste țările imperialiste mari și mici. Se votează legi pentru educația preregimentară a tineretului, care n-au alt scop decât ca prin infiltrarea de timpuriu a prejudecăților șovine, să se furnizeze viitorului război o excelentă carne de tun. Japonia, Germania și Anglia sunt

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
pregătire a noului măcel. Mussolini, mentorul recunoscut al fascismului, se plânge că pacea e deprimantă și proclamă că numai războiul e dătător de viață și de noi energii. Femei intelectuale, muncitoare, văduve și orfane de război! Stăpânitorilor țărilor fasciste și imperialiste le e sete de energiile, de sângele copiilor, fraților, soților și părinților noștri! Dar femeile sunt lovite și direct de către reacțiunea fascistă prin înlăturarea lor din toate ramurile de producție, prin ținerea lor într-o stare de inferioritate. Unite, alături de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Internațională a Femeilor Democrate care a apreciat cu drept cuvânt că „înfăptuirea unității organizatorice pe scară națională este condiția unității de luptă a mișcării feminine internaționale” și își aduc aportul lor la marea luptă care se dă între tabăra reacțiunii imperialiste și Frontul păcii și libertății, în frunte cu U.R.S.S. Uniunea femeilor muncitoare (U.F.M.), deși organizație de clasă și prin aceasta organizație politică de avantgardă, care se va încadra odată cu Partidul Social-Democrat în Partidul Unic-Muncitoresc aderă cu entuziasm la

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]