639 matches
-
în mod evident soluționarea modelului atașat problemei date. Procedurile de simulare stocastică sunt deosebit de utile în rezolvarea acestui tip de probleme. Mediul stocastic al sistemului poate fi simulat prin intermediul inputurilor, dar în majoritatea cazurilor datele insuficiente, ca de altfel și imprecizia modelelor, nu argumentează în mod favorabil o analiză probabilistică „precisă”. Valorile așteptate ale inputurilor din mediu nu pot fi folosite în justificarea unei analize probabilistice precise. Viitorul poate fi perceput numai într-un mediu probabilist, care afectează toate elementele problemei
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
onirică a unor imagini, introducerea frecventă a visului În spațiul asociativ Îl situează pe autorul Brățării nopților În aceeași arie de rezonanță. Cu toate acestea, scrisul lui Voronca nu atinge decît rareori, În modul de construcție al imaginii, gradul de imprecizie și de stranietate pe care suprarealismul autentic Îl realizează (destul de rar, ce-i drept, chiar la promotorii săi francezi cei mai Înflăcărați!). Similaritatea (metaforei) și contiguitatea (metonimică) funcționează la el nu atît (sau aproape deloc) În sensul revelării unor obscure
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
existenței surzilor și a muților. Astfel, Victor de l’Aveyron, descoperirea în pădure, pe timpul lui Napoleon, a unui tânăr care nu vorbea punea probleme filosofice savanților și filosofilor din epocă. Începând cu ultimii ani ai secolului al XIX-lea, această imprecizie a semnificației termenului inteligență a determinat oamenii de știință să se orienteze spre piste de cercetare uneori foarte divergente. Rezumând un secol de cercetări, putem spune în prezent că inteligența are pentru cercetători trei sensuri principale. Cel mai uzual sens
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
mai degrabă fertilă), însă nu de puține ori s-a ocultat o fațetă sau alta a realității investigate, în funcție de direcția poetică pe care autorii teoriilor încercau să o legitimeze. Un alt neajuns - doar în aparență minor - rezidă într-o anumită imprecizie terminologică, pe care nu o ocolesc nici studiile de referință. Din aceste considerente (deși discuția de față are în vedere, în principiu, nu atât o terminologie, cât mai cu seamă o problematică), ne vom vedea nevoiți, la rândul nostru, ca
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
era echivalentă cu semnificația, iar denotația cu referința, în timp ce pentru Bloomfield ambele reprezentau fenomene ale semnificației, denotația fiind sinonimă cu sensul de bază al cuvântului, iar conotația presupunând asocierea stabilă a unui sens derivat cu semnificația primă), însă o oarecare imprecizie persistă, în primul rând pentru că povestea „vicisitudinilor denotării”199 este mult mai lungă decât s-ar putea crede și decât lasă autorul să se înțeleagă. Și chiar dacă admitem că acesta s-ar fi oprit doar asupra accepțiunilor strict necesare în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
199 este mult mai lungă decât s-ar putea crede și decât lasă autorul să se înțeleagă. Și chiar dacă admitem că acesta s-ar fi oprit doar asupra accepțiunilor strict necesare în economia demonstrației sale, vom constata că o anume imprecizie se menține. În plus, atunci când deconstruiește (parțial) opozițiile dintre diferitele limbaje pornind de la constatarea că toate sunt deopotrivă spații ale denotației și ale conotației („Denotația și conotația caracterizează deopotrivă vorbirea cotidiană, proza, poezia, limbajul științific”200), criticul selectează mai cu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
rigoare). De aceea, înainte de a încheia, trebuie să mai precizăm câteva lucruri cu privire la acest raport. Există mai multe motive care m-au determinat să utilizez destul de rar (și cu anumite rezerve) conceptul de postmodernism. Și aceasta mai cu seamă din pricina impreciziei terminologice pe care el o presupune. E adevărat că postmodernismul poate fi etichetat - după cum știm prea bine - drept un fel de concept umbrelă, bon à tout faire, prea încăpător pentru a fi cu adevărat relevant, putând fi aplicat unor fenomene
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cu mai bine de un secol și jumătate în urmă, „savoir pour prévoir, prévoir pour pouvoir” continuă să fie un deziderat pentru sociologi - însă nu ușor de atins. Situația se datorează faptului că teoriile slabe stau sub semnul vaguității, al impreciziei. Tocmai pentru că sunt atât de vagi și flexibile, ele se potrivesc concretului real, dar fără a spune mare lucru despre el: e clar că oamenii interacționează prinsimboluri, e clar că ei urmăresc satisfacerea nevoilor și intereselor (între care câștigarea celor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
orice problemă poate fi abordată pe o asemenea cale și că, în restul condițiilor egale, ancheta în scris produce mai multe erori generate de chestionar decât cea orală. g. La ancheta în scris nu avem nici o șansă să eliminăm ambiguitatea, imprecizia,inconsistența sau caracterul lacunar al unor răspunsuri. Altfel spus, cercetătorul este în întregime la mâna subiectului și nu mai poate interveni, ca în cazul discuției prin viu grai, pentru a completa și clarifica răspunsurile primite. În sinteză, în tabelul de la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a ajunge la valorile individuale. Într-adevăr, aici nu vom mai lua în considerare restricțiile pomenite în legătură cu valorile coeficienților de corelație, pentru că itemii nu sunt priviți ca expresii ale unui același factor latent, eventualele diferențe dintre ei datorându-se doar „impreciziei”acestei exprimări. Apoi, pentru a îngloba în unul și același indice valori ce vizează aspecte foarte îndepărtate, a căror importanță în rezultatul final e greu de evaluat a priori, sunt necesare proceduri de ponderare mult mai sofisticate (uneori acestea fiind
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și la grade diferite, și la Maiorescu și Eminescu. La Ienăchiță Văcărescu ezitarea ia forme teribile, pentru că poetul are impresia că-i lipsește pînă și instrumentul care să exprime această nehotărîre. Conștiința scrisului Începe, la el, printr-o conștiință a impreciziei limbajului. „Muză - zice el În celebra Gramatică - putere dă, mă rog, la graiurile mele / Zi-mi, cum să-ncep? ’n ce fel s-arăt gîndirea mea prin ele?” Speranțele lui se leagă, acum, de gramatică, aceea ce arată „alcătuire” și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
rolurile prevăzute pentru practicieni și clienți, definiția problemelor, domenii semnificative de interes, metodele specifice de intervenție, concordanța cu etica și valorile asistenței sociale și eficiența aplicativă, demonstrată prin cercetare 3. Așadar, teoria îl ajută să reducă cât mai mult posibil imprecizia, starea de nesiguranță și, prin aceasta, dependența în raport cu ceilalți factori sociali. Numai cu ajutorul teoriei faptele, fenomenele, diferitele situații sociale devin inteligibile, iar noi trăim sentimentul că știm unde ne aflăm și că lucrurile par mai puțin încurcate. 1.2. Etape
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
umane. 4.1.6.1. Tulburările de claritate ale conștiinței Nivele de tulburare a dimensiunii conștiinței: 1) Obtuzia: reprezintă creșterea pragurilor senzoriale (aude greu, imprecis, vede greu), ceea ce are ca rezultat o scădere a penetrabilității psihice, fiind asociată concomitent cu imprecizie, inadecvare, inclusiv în gândire și înțelegere. Bolnavul apare ca un om ce răspunde somnoros, dintr-o depărtare psihică, dar aflat totuși într-o relație de continuitate cu realitatea. 2) Hebetitudinea: bolnavul se află în realitate instabil și intermitent, el pare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ar participa la un fel de conspirație sau cel puțin la o nesăbuială colectivă care tinde să pună responsabilitatea pentru violență numai pe seama indivizilor, uitând condițiile sociale, economice și politice în care se produce ea. Pe urmă, îndoiala este epistemologică: imprecizia cu care se folosește termenul "violență" ar face cercetarea aproximativă, cercetare care ar putea contribui la crearea fenomenului numai prin faptul că vorbește despre el. Criticile acestea serioase și se cuvine să le analizăm îndeaproape. Pe scurt, ceea ce este un
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unor "experți ai școlii", care ar contribui la mascarea realităților sociale aflate la originea acestei violențe, și exagerându-i importanța. Dintr-un punct de vedere epistemologic, complementar acestor critici socio-politice și care va face obiectul unei părți din capitolul următor, imprecizia termenului "violența" ar face imposibilă construcția ei ca obiect științific. Această imprecizie ar împinge, din nou, spre incriminarea unor comportamente obișnuite, făcând din ele semnele unor crime mai grave. Vom prezenta mai întâi cazul Braziliei și al rolului deosebit pe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la originea acestei violențe, și exagerându-i importanța. Dintr-un punct de vedere epistemologic, complementar acestor critici socio-politice și care va face obiectul unei părți din capitolul următor, imprecizia termenului "violența" ar face imposibilă construcția ei ca obiect științific. Această imprecizie ar împinge, din nou, spre incriminarea unor comportamente obișnuite, făcând din ele semnele unor crime mai grave. Vom prezenta mai întâi cazul Braziliei și al rolului deosebit pe care l-au jucat acolo anumite instituții și cercetători în construirea obiectului
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mediu. 3. Intricări patologice în schizofrenie. Observații privind asocierea schizofreniei cu alte boli psihice s-au fundamentat, în timp, atât din rațiuni practice, de tratament, dar și din rațiuni teoretice, privind etiopatogeneza. 1. Asocierea cu oligofrenia. Rămâne încă controversată, din cauza impreciziei momentului instalării deficitului psihic (cu excepția debuturilor clare, după pubertate). 2. Asocierea cu tulburările psihice cu substrat organic (epilepsia, traumatismele craniocerebrale, infecțiile cerebrale, intoxicațiile, alcoolismul etc.). Asemănările clinice ale acestor tulburări organice cu schizofrenia au fost demult sesizate, dar fără a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
isteric, supunerea În fața Legii și, pe de altă parte, În directă opoziție activă, „iconoclaștii”. De la Camus, cel care, În Mitul lui Sisif, consideră sinuciderea drept singura problemă veritabilă a filozofiei, până la Jankélévitch și ale sale marginalii În care nostalgia, ireversibilul, imprecizia „nu-știu-ce”-ului se amalgamează insesizabil, s-a deschis un evantai policrom. Pozițiile acestea, deși contrare, reușesc să evite extremismele: În procesul analizei, nuanțările alterează inevitabil rigiditatea ipotezelor. Însuși faptul că această chestiune e discutată, interpretată, supusă - măcar din rațiuni de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
devenind o „temă” a filozofiei, „estetica” ei conotează mai degrabă patologicul. Sinuciderile spectaculoase, „frumoase” ca execuție și, mai ales, ca efect, trădează un lucru mai adânc. Și anume, așa cum arăta Landsberg, părăsind pentru o clipă domeniul statisticii, pentru a Îmbrățișa imprecizia fecundă a psihologiei, că sinuciderea există ca „ispită” și că omul poate accepta - nu numai ca principiu metafizic - ideea morții 21. Scoasă din conul de umbră al oprobriului public și moral, sinuciderea se metamorfozează, dobândind forța de expresivitate a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sticlă al prea timpuriei ratări. Al treilea certc "Al treilea cer" Sinonimii Intim, intimitate, intimism: cuvinte misterioase, trăind În amăgirea, În aproximația și În iluzia propriei lor adâncimi. A proteja, a ascunde, a tăinui, a camufla. Sinonime ale unei aceleiași imprecizii semantice. A nu depăși superficiul Întâmplărilor, a nu fora În adâncimea lor. A nu agresa intimitatea. A nu coborî prea adânc spre rădăcina lucrurilor. A ignora atât semnificantul, cât și semnificatul. Adică adânca lui Înrădăcinare socială. Printr-o bizară suită
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
puternică impersonalizare a subiectivității. Din nefericire, toate aceste atuuri ale jurnalului intim se transformă În contrarul lor. Capcane mentale, ele Îl Înarmează pe autor cu credința că nu poate greși. Prin urmare, orgoliul de primă instanță devine o sursă a impreciziei, a inexactității și chiar a falsului - malefice În planul practicii textuale, dar benefice pentru identificarea unor surse de literaritate ale textului ca atare. Mai complicate sunt lucrurile când confesiunea nu e spontană, când ea crește firesc din trunchiul fragmentat al
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
este supus, prin urmare, unei duble presiuni: mai Întâi, o presiune a ceea ce-și imaginează că trebuie să fie un autoportret (și aici el se lovește de două baraje succesive: de preluarea unor clișee, În primă instanță și de imprecizia terminologică și psihologică a autoportretului-ca-entitate-literară); pe de altă parte, scriitorul este supus presiunii scrisului ca atare, precum și instinctivei tendințe a acestuia de a se obiectiva. Autoportretul scriitorului de jurnale intime va fi, așadar, marcat Întotdeauna de Îndoita realitate a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
astăzi o surpriză. Nu reprezintă nici măcar o noutate. Poate doar nuanța introdusă odată cu noțiunile de intimitate și subiectivitate să fie contribuția vremurilor noi. La rândul lor, aceste necesare concepte s-au constituit pentru a Înlătura ambiguitatea: pentru a desface omonimia, imprecizia provocată de sensurile cuvântului jurnal: dar și pentru a spori confuzia bicefalei embleme. Jurnalul intim, ca nume al unui gen literar, pare o farsă a onomatextualității. Faptul că marea majoritate a jurnalelor intime sunt... literare confirmă ironia unei dogme ce
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a scrisului, cuprinde jurnalele ameliorate, Îmbunătățite prin rescriere, dar și, totodată, mutilate. Dacă În jurnalul ce se mulțumește să fie o dare de seamă asupra vieții autorului se pierde mult din plăcerea lecturii, nefiind, prin forța Împrejurărilor, scutit de repetiții, imprecizii de exprimare și stângăcii stilistice, a doua categorie așază o armură de falsitate Între viață și literatură. Oricum ar sta lucrurile, data rămâne, În egală măsură cu eul, substanța jurnalului. Ea asigură scrisului continuitate și progresie, opunându-se lecturii, digresivă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
poate, casetele Înregistrate ale viitorului și pagina savant compusă a unui Gide sau Claude Mauriac aproape că nu există nici o Înrudire. Și totuși, factorii unificatori - timpul și persoana, dublați de semnificația subiectivității: temporală, pe de o parte și decurgând din impreciziile persoanei Întâi, pe de alta - le așază În aceeași categorie. La urma urmelor, strategia jurnalului intim vizează dorința de comunicare. Or, paradisul comunicării se poate foarte bine realiza și printr-o simplă notație fugară, și rescriind aceeași scenă, aceeași secvență
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]