1,896 matches
-
țări. La Bruxelles am vorbit în condiții și mai sumare, la un aparat instalat într-o casă particulară, unde lumea forfotea ca la bâlci, cerându-mi-se să reduc la jumătate comunicarea scrisă, ce fu mai mult vorbită decât cetită. Improvizație peste tot. Din fericire, în odaia în care vorbeam fiind și câțiva ascultători vorbirea liberă nu m-a stânjenit. După cele arătate de pe aiurea, nu pot încheia aceste amintiri decât cu laudele cuvenite instalațiunilor noastre. Cu plăcere constat că ne
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
cele 36 ale textului polonez; Psalmul 3 are 34 de versuri la Dosoftei față de 20 în varianta poloneză; Psalmul 9 ajunge, sub pana Mitropolitului, la 120 de versuri față de 84 ale precursorului). Poetul polonez urmărește sensul teologal și fuge de improvizație. Fără îndoială că specificul celor două limbi, româna și polona, atît de diferite una de alta, a comandat modelul prozodic profund. Kochanowski s-a atașat versului amplu de 13 silabe, un fel de alexandrin polonez cu rimă obligatoriu feminină: îl
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
pentru asta are nevoie de o filosofie menită a-i argumenta gustul. Drama criticilor literari stă în neputința unei filosofii proprii din interiorul căreia să-și poată formula verdictele estetice. Neavînd orizont speculativ, judecățile lor stau în aer, ca niște improvizații care caută să se muleze pe conturul operei comentate. Și fiindcă nu au punct de sprijin în afara literaturii, care în ea însăși nu poate ține loc de viziune filosofică, criticii nu-și pot domina scriitorii și nici nu-și pot
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]
-
lumii noastre, din când în când imortalizată și într-o fotografie, care la ce altă operă literară mai potrivită putea face la un moment dat trimitere decât la Medeea. Tot acest zbucium nu este lăsat însă nici o clipă în seama improvizației, căci ar da naștere unor accidente. Nu numai ideile, dar și forma pe care o iau sunt amănunțit gândite pentru fiecare fragment în parte. Ceea ce rezultă este o compoziție de certă valoare, încărcată de agresivitate și de adevăr. Posibil - întrucât
eXplore dance festival (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4211_a_5536]
-
a transcenderii înfiorate. De aceea, poetul, extrem de versatil, mixează permanent registrele. Autorul „Blank”-ului e, poate, și poetul cu cel mai mare ambitus stilistic al tinerei genereții, de vreme ce poate alterna cu dexteritate de DJ stilul grav cu cele mai expresive improvizații lirice. Luată în întregime, poezia lui seamănă cu un jam-session în care gravitatea (riscantă și la case mai mari) e mereu minată de un spirit improvizatoric ieșit din comun. Vlad Moldovan nu se ferește de instrumentarul tradițional al poeziei, cu
Licențiozități metafizice by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4290_a_5615]
-
supradimensionării unor detalii (măști uriașe, ochi imenși), aceasta nu era doar o componentă a viziunii expresioniste, ci necesitatea de a conferi "stabilitate" iluziei, de a-i da un contur real care să amplifice concretețea vieții. Spontaneitatea se bazează pe calcul, improvizația pe regie. În același mod, vom observa că aproape toate poeziile lui Emil Botta sunt construite cu o anume știință a regiei. Se pot urmări intrările în scenă, perorațiile, gesturile auctoriale etc. Știut este că un actor nu poate renunța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
amorului”, femeia fiind o bolnavă de mari febre, o martiră ce se consumă pe un nemilos destin interior; realism de mare clasă, care ucide toate convențiile, toate falsele pudicități, smulgând misterul. Primele cărți ale Hortensiei Papadat Bengescu se compun din improvizații lirice pe teme variate ĂApe adânci 1925). Textele acestea sunt introspecții ale sufletului feminin deschis cu o mare foame senzorială către lume. Autoarea își ascultă atentă trupul, îi pândește reacțiile, îi trăiește cu intensitate satisfacțiile. Din asemenea atitudini de dăruire
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
mult mai mult la japonezi). Cercetarea, consultanța, preocuparea pentru selecția și motivarea resurselor umane interne sunt elemente care pătrund greu sau deloc în viața organizațiilor publice și private de la noi. Deciziile se iau adesea subiectiv, sub presiune și sub imperiile improvizației și mediocrității. Calitatea multor produse lasă de dorit chiar atunci când prețul este acceptabil. Corupția și comportamentele neetice sunt „la ele acasă”. Desigur, există și excepții notabile și, mai ales, există o situație mult diferită în bine la multe dintre companiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
intrigant și - ca român - umilitor. Știm cu toții că noi, românii, avem toate calitățile posibile. Știm că suntem buni, generoși, inventivi, plini de umor, viteji, harnici. Că învățăm ușor limbi străine, că ne adaptăm oricărui mediu, că avem un spirit al improvizației unic. Și multe, multe altele. La capitolul onoare, însă, oricât m-aș strădui, nu prea găsesc exemple și contexte. Aș spune, mai degrabă, că de fiecare dată când am avut de ales între onoare și dezonoare nu am ezitat să
Arta de a admira literatura by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7216_a_8541]
-
simțeam mirosul de mătase încinsă cu fierul de călcat. Din casele acestea noi (deja vechi, de fapt) ies oameni bătrâni. Pe lângă ele s-a adunat un morman de obiecte inutile, colecționate în ideea că oricând e necesară o depanare, o improvizație. Vestimentația e scăpată de sub control, se poartă second-handurile de familie, hainele de lucru de pe șantier, hainele fistichii trimise de copiii de la oraș, fostul costum de mire, fosta uniformă de milițian. Dacă satul acela nu mai există, copilăria cum să mai
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
domolitul intervievat Geo Bogza. Avangarda, așa cum o știm astăzi, e în mai mare măsură produsul unor carismatici agenți infiltrați decât al exegeților cuprinși de morbul teritoriilor neexplorate. Inexistentă în afara unei mitologii a gesturilor extreme - mă gândesc la manifestele futuriste, la improvizațiile Dada, la închisorile scandalosului autor al Poemului invectivă, la sinuciderea incredibil ratată a lui Pană, la geamănul pulmonar al lui Claude Sernet ș.a.m.d. - avangarda pare a avea o interfață critică exclusiv narativă. Din ea se conservă nu atât
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
goluri în Fonoteca de aur. Liviu Grăsoiu deplânge nu o dată starea de sărăcie a scriitorilor, faptul că munca lor nu e răsplătită corespunzător, de asemeni, prețul prohibitiv al cărții. Nemulțumirile lui privesc unele din efectele tranziției, diletantismul, amatorismul, spiritul de improvizație, goana după câștig material, cu orice preț. Un exemplu izbitor îl constituie manualele de Literatura Română, alcătuite la întâmplare, autorii neavând cunoștințe elementare de metrică și prozodie, conduși de idei care frizează absurdul. Unul dintre ei, de pildă, concepe capitole
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
dipsomanul, ratatul - ține capul de afiș. Singurul care mișcă lucrurile în amorțeala generalizată, Nori îi schimbă numele și destinul Anei-Maria. Pentru el și numai pentru el, nostalgica fată întoarsă din Statele Unite, devine, pentru ani și ani, Polonia. Pasajul explicativ al improvizației onomastice este - fără dubiu - o reușită eufemistică: "A apăsat un buton în dreptul radioului și am așteptat amândoi să iasă niște sunete din cutia neagră, dar n-a ieșit nici unul până când Nori n-a dat un pumn zdravăn peste bord și-
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
am înțeles bine: High Contrast, iar grafica colecției "Laur" este asigurată de Atelierul de grafică (nu știm dacă al editurii sau dinafara editurii). Merită reținut acest detaliu de profesionalism, cu atât mai mult cu cât foarte multe edituri apelează la improvizații (de cele mai multe ori lamentabile) în domeniul graficii de carte. Organizarea pe colecții este foarte clară, în principiu, și bine susținută în declarațiile de intenții. Pe site-ul editurii, denumirile sunt justificate prin referințe de prestigiu: "Am dat celor mai multe colecții nume
Salut unei noi edituri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8864_a_10189]
-
sfera jazz-ului ca să nu fim nevoiți să-l părăsim". în anii '60, genul încă își mai aștepta poetul. Până atunci, jazz-ul românesc dăduse naștere unei literaturi mai mult entuziaste decât constructive. Reprezentațiile live, înregistrările (realizate de Casa Electrecord), improvizațiile individuale sau colective din jam-ssesion-urile trupelor la modă urmau o linie de mijloc, între Biblia scrisă de muzicienii de culoare și discursul electoral al prozeliților euro-americani. Aproape niciodată problema nu era abordată din punct de vedere strict conceptual. Superlativele înlocuiau
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
Variationen '71, Antiphonien, Cvartetul de coarde, cohorta de piese de muzică ușoară o demonstrează din plin. Dar mai presus de toate Oschanitzky a fost un mare pianist. Fie că restituia Bach, Beethoven sau Bartok, fie că-și exercita dreptul la improvizație, tușeul său era impecabil, agilitatea sa - desăvârșită. Le etalează cu elocvență însăși înregistrările depozitate în memoria dublului CD ce i-a fost dedicat și care conține câteva giuvaere jazzistice: Neurasia, Sprain, Blue Brasil, The Procession, Don't Be Sad, Barlovento
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
Pavel Șușară Din expoziția pe care Max Dumitraș a deschis-o recent la galeria Lima din Timișoara, se observă limpede că avem de-a face cu un personaj atipic. Într-o lume a improvizației locvace și a mimetismelor de tot felul, care creează iluzia confortabilă a unei existențe pline de vitalitate și ale cărei proiecte sînt mai mult enunțuri decît finalități, el a optat pentru construcția solidă, pentru reveria aplicată și pentru lucrul dus
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
a fost un concert al retragerii, ci unul al doritelor continuități, al unor energii pornite cu decenii în urmă. A făcut-o cu un elan rostuit al dăruirilor adresate publicului, adresate muzicii. Eleganța ținutei o regăsești în muzica sa, în improvizația pe care o stăpânește cu suverană distincție. A fost un concert al unei aniversări pe care ne-am dori-o cu toții. În urmă cu patru decenii, în mijlocul anilor '60, Körössy iniția o muncă de pionierat în ce privește informarea tinerilor muzicieni, a
Jancy Körössy, sărbătorit la Ateneu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9973_a_11298]
-
vigilent (ce poate fi uneori suplinită de autor) și absența unui redactor specialist în domeniu (care să facă observațiile și îndreptările cuvenite). A treia versiune, în loc să fie una definitivă, ireproșabilă ca acuratețe a textului, apare sub imperiul grabei și al improvizației tipografice. Din păcate, citind-o, nu poți scăpa de sâcâiala pe care ți-o dă un text mutilat de neglijențe redacționale, datorate în primul rând editurii. Criteriile primordiale, pe lângă calitatea scriiturii critice în sine, după care se poate caracteriza sumar
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
zîmbet de adolescent care știe cum se poartă un costum fără să îl stingherească și pe Mihai Șora vorbind despre ludicul și totodată gravul său prieten, cu o tinerească și veselă complicitate, nu poți să nu regreți că scînteietoarea lor improvizație n-a fost preluată de nici una dintre televiziunile ai căror redactori și cameramani s-au plimbat prin tîrg, ca tăunele cu paiul, ca să citez un clasic. Acești doi înțelepți care n-au renunțat la tinerețea lor interioară și care, dacă
Peripeții tinerești la Târgul de Carte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9042_a_10367]
-
și cheia spectacolului: ludicul și plăcerea atingerii lui. Implicînd o deschidere totală a actorilor. Povestea lui Creangă pare că se face acum, sub ochii noștri. Cu pofta jocului în simțiri. Există teme sau fraze care provoacă mici ateliere de lucru, improvizații săltărețe, valuri de soluții, care mai de care mai spumoase. Și toate cu ouă, în jurul lor, despre ele. Despre cocoș și găină, despre începutul oricărui lucru, despre înțelesurile trebșoarelor, despre neînțelesul lor, despre mirare, despre minune, despre normalitate, despre forțarea
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
nu e cine știe ce. Iar cei doi actori sînt desăvârșiți. Fiecare gest își are rostul limpede definit. Corpul are, și el, o anumită dinamică. O permanentă legătură cu iuțeala sau cu lentoarea cuvîntului. Pare un calcul matematic întins pe toată scena. Improvizațiile sînt elaborate, sînt mici nuclee dintr-un discurs profund despre actorie. Despre meseria asta și relația cu jocul, cu pofta de joc, despre relația directă cu scena, cu spectatorii. Despre open mind și prospețime. Despre rigoare și finețe. Un moment
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
am putut vedea, până în prezent, în întreaga arie a dansului contemporan din Europa. E drept, ea a studiat și în America. Dansatoarea își folosește corpul integral, ca mișcare de dans, foarte specială, ca expresie facială și ca voce, compoziția și improvizația - aceasta din urmă desfășurată într-un cadru bine conturat însă - asamblându-se ingenios. În prima piesă pe care a interpretat-o, un Lucru misterios, a spus e.e.cummings, a evocat arta și personalitatea celebrei dansatoare de cabaret, Joséphine Baker
Trei universuri coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9039_a_10364]
-
și deschis cutia Pandorei pe acest subiect: este sau nu avortul o soluție, o opțiune? Majoritatea criticilor nu au reținut și contextul românesc, - care nu este deloc un accident, ci starea de asediu din ultimii ani de comunisto-ceaușism - începînd cu improvizația grotescă a unui act sanitar, medical, pe jumătate viol, și terminînd cu lepădarea fetusului pe toboganul cu gunoi menajer, după o cursă disperată în întuneric, cu fetusul înfășurat într-un prosop și îndesat în geantă, într-un cartier în care
O lume minunată în care veți găsi...: 4,3,2 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9258_a_10583]
-
partituri egal cu recurența cifrei 21, adică 12 compozitori. Myriam Marbe, de pildă, (în Tristan Tzara XIV pentru tenor, clopote și pian) e la fel de lapidară și de ludică precum în ópusurile Ciclu, Vocabular, Incantatio, sortite a iniția interpreții în tainele improvizației colective (Freies Zusammenspiel); Aurel Stroe (Valse-Métamorphose pentru voce și pian) e mai aproape de Derrida prin destructurarea la care este supus materialul sonor, deconstrucție ce aduce cu un suprarealism de sens contrar; Octavian Nemescu (Je dis comme pentru voce și pian
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]