1,095 matches
-
de conduită evocate mai sus, sau de personalitate borderline. În acest ultim caz, este uneori dificil să facem diferența între tentativele de suicid și automutilări. Personalitățile borderline, așa după cum au fost descrise de Masterson, trec la act într-un mod impulsiv, pentru a lupta împotriva angoasei și a afectelor depresive care amenință să le copleșească (cf. depresia de abandon, capitolul 1). HOMOSEXUALITATE ȘI TULBURĂRI DE IDENTITATE SEXUALĂ Să ne reamintim mai întâi că termenul de homosexualitate n-ar trebui să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
gen de explicații pare să atragă întotdeauna adepți. În plus, trăsăturile de personalitate subiacente nu permit deloc să ajungem la concluzia existenței unei organizări a personalității sau a unei patologii precise care „ar explica” gestul suicidar, omițând dimensiunea depresivă și impulsivă asociată în mod obișnuit, dar nu constant, unei tentative de suicid. Dacă sinuciderea nu apare mai frecvent în adolescență față de alte etape de viață (în special la persoanele în vârstă), în schimb este incontestabil faptul că tentativa de suicid reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ales în adolescență, întâlnim clivajul, proiecția și trecerea la act, mecanisme pe care le vedem foarte bine acționând în cazul tentativei de suicid. Această tendință spre trecerea la act pune în evidență cealaltă axă psihopatologică proprie tentativei de suicid: dimensiunea impulsivă. Aceasta din urmă demonstrează fragilitatea și relativa ineficiență a funcționării psihice în cazul conflictelor și a noilor exigențe developmentale legate de pubertate și puber ca proces fiziologic și psihic individual pe de o parte, și de adolescență ca proces familial
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cazul conflictelor și a noilor exigențe developmentale legate de pubertate și puber ca proces fiziologic și psihic individual pe de o parte, și de adolescență ca proces familial și social pe de altă parte. Întrepătrunderea acestor două dimensiuni, depresivă și impulsivă, care în ceea ce privește pubertatea, puberul și adolescența trebuie să fie elaborate și depășite, explică motivul pentru care nu regăsim o psihopatologie și mai ales o nosografie specifică tentativei de suicid a adolescentului. Ne propunem deci, în cele ce urmează, să prezentăm
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
SUICID: VULNERABILITATE PSIHICĂ ȘI DETERIORARE A PROCESELOR MENTALE Dacă nu putem vorbi despre un profil de personalitate definit în mod riguros și nici despre o patologie psihiatrică prezentă în mod regulat, exceptând cele două dimensiuni depresivă (vezi capitolul 6) și impulsivă (vezi mai departe), reținem totuși la adolescenții predispuși la sinucidere unele constante pe care numeroși autori le-au semnalat deja (Jeammet și Birot, 1994; Ladame și colab., 1995; Pommereau, 1996). Ne propunem să facem, în cele ce urmează, o sinteză
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care să poată fi, în mod sistematic, pusă în relație cu tentativa de suicid, chiar dacă există în mod incontestabil direcții de tensiune și axe conflictuale comune pentru diferitele tentative de suicid. Ponderea celor două dimensiuni prevalente, respectiv dimensiunea depresivă, dimensiunea impulsivă, explică diversitatea tablourilor semiologice și psihopatologice subiacente însuși „actului suicidar”: adolescenții care comit acest gest suferă de o tulburare a cărei gravitatea este foarte variabilă și nu prezintă în mod necesar o patologie mentală indentificabilă din punct de vedere nosografic
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau mai veche, sau în fața unui subiect care evocă posibilitatea unei treceri la actul suicidar, este indispensabil să identificăm unele manifestări simptomatice sau comportamente asociate (factori de risc). Putem distinge simptoamele de prim rang (dimensiunea anxio-depresivă), de rangul doi (dimensiunea impulsivă și organizarea personalității), de rangul trei (mediu contextual). FACTORII DE PRIM RANG: DIMENSIUNEA ANXIO-DEPRESIVĂ Dimensiunea anxio-depresivă se stabilește prin: - identificarea ideațiilor suicidare, diferențiind pe cât posibil ideile suicidare (a gândi să se omoare), intențiile suicidare (a gândi să se omoare într-
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
energică, de preferință o spitalizare imediată mai degrabă decât o dispensarizare ambulatorie inițială: este vorba de a proteja cu prioritate acest tânăr de amenințarea unei recidive precoce și apoi de a trata această suferință depresivă... FACTORII DE RANGUL DOI: DIMENSIUNEA IMPULSIVĂ ȘI TULBURĂRILE DE PERSONALITATE Evaluarea constă în identificarea: - conduitelor impulsive: vagabondaj, certuri, conduite violente față de obiecte sau de persoane, treceri la act diverse, accidente repetate etc.; - consumului abuziv de substanțe, în special în cadrul unei dimensiuni auto-terapeutice definitorie pentru utilizarea riscantă
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dispensarizare ambulatorie inițială: este vorba de a proteja cu prioritate acest tânăr de amenințarea unei recidive precoce și apoi de a trata această suferință depresivă... FACTORII DE RANGUL DOI: DIMENSIUNEA IMPULSIVĂ ȘI TULBURĂRILE DE PERSONALITATE Evaluarea constă în identificarea: - conduitelor impulsive: vagabondaj, certuri, conduite violente față de obiecte sau de persoane, treceri la act diverse, accidente repetate etc.; - consumului abuziv de substanțe, în special în cadrul unei dimensiuni auto-terapeutice definitorie pentru utilizarea riscantă sau utilizarea nocivă (tutun, alcool, hașiș, medicament auto-administrate: Gould și
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
colegi pentru a formaliza pe scurt propunerile subiacente. În mod evident, parametrii care intervin în stabilirea criteriilor pentru indicarea supravegherii medicale și privind evoluția subiecților cu tentativă de suicid sunt foarte numeroși. Vom enunța trei dintre aceștia: - dimensiunea depresivă; - dimensiunea impulsivă; - reacția familiei față de gestul suicidar. În realitatea clinică, în cea mai mare parte a timpului aceste dimensiuni, mai ales primele două, se întrepătrund, dar se întâmplă adesea ca acestea să fie și destul de bine diferențiate. Din dorința de claritate le
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
imediată a unei supravegheri medicale. Dacă această dimensiune depresivă și suferința care o însoțește pot fi recunoscute și acceptate de către adolescentul însuși și de către anturajul său, „îngrijirea” acestei depresii structurează supravegherea medicală. Recomandăm cititorului revederea capitolului consacrat acestui subiect. DIMENSIUNEA IMPULSIVĂ Această dimesiune ridică cu totul alte probleme în momentul în care ea domină puternic tabloul clinic, a fortiori atunci când prezența sa este exclusivă. Dacă în acest context nu este cazul să ne temem de o recidivă imediată (deoarece trecerea la
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
antrenat o relaxare și o diminuare sensibilă a excitației interne), în schimb putem vorbi despre un risc serios în ceea ce privește o recidivă pe termen mediu și lung cu posibilitatea de a se ajunge până la tentative de suicid repetate. „Îngrijirea” acestei dimensiuni impulsive este deosebit de delicată, în special datorită faptului că adolescentul elimină prin trecerea la act surplusul de excitație ce nu poate fi controlat datorită funcționării psihice defectuoase (defectuoasă cel puțin în momentul confruntărilor cu o excitație debordantă). Pentru acești adolescenți, „a
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Efectul Caragiale (2002). Personalitatea lui I. L. Caragiale e investigată plecând de la contrastele multiple care o compun (arhetipurile Ianus bifrons și Proteus). Se acordă credit nu „dizolvantului”, ci constructivului, nu „antipatriotului”, ci patriotului, nu „ateului”, ci omului profund religios, nu zeflemistului impulsiv și arbitrar, ci spiritului creator prin excelență, cu o filosofie bine articulată. Pe de altă parte, „efectul Caragiale” e considerat nu numai uriaș, ci și benefic în toate planurile, dar mai ales în sfera literaturii. T. s-a remarcat și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
unui vechi și foarte cunoscut clișeu de factură etnopsihologică, britanicii sînt pragmatici (potrivit teoriei acțiunii), flegmatici (temperamental) și calmi (comportamental). Churchill nu intră în această schemă rigidă. Era într-adevăr un pragmatic, dar era în același timp coleric, irascibil și impulsiv. Dacă ar fi fost un tip calm și reflexiv, erorile repetate de lansare în acțiuni precipitate de anvergură, insuficient gîndite și pregătite, cu consecințe militare și politice negative, ar fi fost evitate. Pentru a da doar un singur exemplu, în timpul
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
reacționat, preferînd să pozeze în victimă, ceea ce la scrutin i-a adus voturi în plus. Unii istorici, precum controversatul istoric de stînga A. J. P. Taylor, au apreciat că Winston Churchill a comis o serie de erori grave (cauzate de impulsive irresponsability) și multe erori mai mici, dar că, dat fiind imensul stress în care lucra și imensa responsabilitate pe care o purta, este de mirare că nu a comis mai multe. Avea însă cu certitudine toate calitățile unui lider de
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
este motivat intrinsec, direct ο este motivat extrinsec (determinare din afară) ο are o motivație cognitivă - nevoia de a ști, curiozitate pentru nou ο are o motivație afectivă - dorește aprobarea și dragostea celor din jur ¾ Afectivitatea • are manifestări afective primare impulsive: ο frică, ο mânie, ο spaimă • manifestă dispoziții afective: ο vesel, optimist ο deprimat, trist 24 • manifestă emoții curente: ο cu derulare calmă ο cu derulare tumultuoasă • trăsături emoționale: ο dispune de echilibru emoțional, manifestă stabilitate ο manifestă timiditate excesivă
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
dependent de ajutorul celor din jur ο lucrează după tipar, se conformează modelului, preferă rutina, obișnuitul, se sperie de nou ο acumulează goluri în cunoștințe, nu finalizează activitățile, are dificultăți în învățare 25 VII. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE Temperament ο Coleric: impulsiv, iritabil, agresiv și autoritar exteriorizat, inegal, cu inițiativă, vioi, impetuos, agitat, are tendință de surescitare și epuizare, neliniștit, nerăbdător, face risipă de energie, este înclinat spre acțiune ο Sangvinic: vesel, bine dispus, echilibrat, ușor adaptabil, calm, răbdător, sigur pe sine
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
cu credință, nici chiar vechilor împărați ai romanilor” . Pentru aceeași perioadă a secolului al X-lea, însă din perspectiva unui mileniu scurs peste Romania Orientală, D. Drăghicescu îi vede pe români „ăcruzi și violenți. Având o voință de fier, încăpățânată, impulsivă, adesea străină de sine, adesea neînfrânată, nestatornică, schimbătoare, ei au trebuit să fie îndrăzneți peste măsură, curajoși, nepăsători de moarte și 120 însuflețiți de spiritul de libertate și de neatârnare, care cel mai adesea și dezbina, arareori le îngăduia să
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
interpretare. Pretinde că este la curent cu o serie de abuzuri pe care se crede dator să le denunțe și susține că a fost internat, persecutat, arestat ilegal și că nu i-au fost respectate drepturile de cetățean. Este din ce În ce mai impulsiv, iar instinctul său de autoapărare este exagerat. Personalitatea sa actuală este incoerentă, iritabilă, impulsivă și rigidă. Concluzii: 1. ștefan Țoia prezintă un caz de paranoia psihopatică (paranoia reactivă). 2. El nu mai este responsabil de faptele sale. 3. Comisia este
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
crede dator să le denunțe și susține că a fost internat, persecutat, arestat ilegal și că nu i-au fost respectate drepturile de cetățean. Este din ce În ce mai impulsiv, iar instinctul său de autoapărare este exagerat. Personalitatea sa actuală este incoerentă, iritabilă, impulsivă și rigidă. Concluzii: 1. ștefan Țoia prezintă un caz de paranoia psihopatică (paranoia reactivă). 2. El nu mai este responsabil de faptele sale. 3. Comisia este de părere că pacientul ar trebui ținut În izolare. 4. Considerând că activitatea antisocială
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fi soluționat exemplar, În stil comunist, gestul de revoltă al muncitorilor brașoveni. Aceste atitudini ajung și la urechile celor vizați, mărind presiunea psihică În care au trăit acele zile. Mai mult decât atât, teama le era sporită și de ieșirile impulsive ale unor superiori sau reprezentanți ai partidului care Încercau să-i intimideze: „Mă, criminalule, tu meriți să te Împuște! Lasă, o să vedeți voiă”4, „Eu v-aș Împușca cu mâna mea dacă aș avea armă”5. Toți cei care au
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
17,26. Dai dovadă de multă perseverență, fără a fi însă agresivă. Este foarte probabil că-l vei căuta vreme îndelungată pe bărbatul visurilor tale. Ești compatibilă cu: bujorul, macul, floarea-soarelui. Trandafirul - născută în: 9,18,27. Ești temperamentală și impulsivă. Îți place mult să faci dragoste și te dăruiești fără rețineri, așteptând să ți se răspundă la fel. Ești compatibilă cu: macul, papucul - doamnei. Zodiac cu multe încrengături... Chiparosul - 26iulie-4august; 25 ianuraie-3 februarie Stejarul. Ești sănătoasă și ai mult noroc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ei definitive - pare a spune Cațavencu -, onorabilă și cu atât mai puțin venerabilă; e doar stimabilă. Amantul ei e amabil („amabilul prefect”). Dar el nu e chemat la negocieri pentru simplul motiv că e becher. Și e cam iute - adică impulsiv, după cum constată nenea Zaharia: „E iute! N-are cumpăt. Aminteri bun băiat, deștept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect.” (s.n.). Catindatul primește și el o scrisoare, dar nu de amor; tradus În dragoste, pare să se
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
închisă greșit), factorii de modelare a performanței ce influențează probabilitatea de apariție a erorii (ex. munca sub presiunea timpului sau la o instalație cu o interfață ne-ergonomică) și mecanismele psihologice ce au condus la apariția erorii (ex. lapsusuri, acțiuni impulsive etc.). Alte cercetări, precum cea realizată de Feyer, Williamson și Cairns (1997) au identificat asocieri semnificative între tipul de erori întâlnite și practica muncii. Astfel, cele mai multe accidente de muncă comise prin încălcarea regulilor vizau lipsa echipamentelor de protecție, iar mai
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
numiții copii cu “probleme”. Aceste probleme sunt diferite de la caz la caz: * Unii nu pot fi atenți, nu se pot concentra; * Alții nu înțeleg ceea ce li se explică sau nu îi interesează; Unii sunt timizi și se izolează; * Alții sunt impulsivi, agresivi cu cei din jur; * Unii sunt instabili din punct de vedere motric; * Alții incapabili să comunice, să relaționeze etc. Importanța cunoașterii acestor probleme are un rol determinant în proiectarea strategiilor didactice și, ca un corolar, în asigurarea succesului școlar
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]