767 matches
-
foarte puțin cazuri, sau chiar nici unul, de instituții de securitate care modifică percepțiile Chinei asupra propriilor interese (Johnston și Evans, 1999; Pearson, 1999, p. 229). Chiar și unde există semne limitate ale socializării, acest fapt reflectă lipsa de unitate și incoerența procesului de formulare a politicii externe și incertitudinea generată și nu indică o schimbare cognitivă fundamentală (Gill, 2001; Lampton, 2001; Johnston, 2003). Wang concluzionează că afirmației potrivit căreia China se socializează în sensul normelor instituțiilor multilaterale prin politicile sale de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
rându-i, să ceară puterilor occidentale să-și dezvolte politici de implicare mai coerente decât cele existente deocamdată. Criza rachetelor din Strâmtoarea Taiwan din 1996 reprezintă un exemplu potrivit. Există motive întemeiate pentru a crede că în spatele acestui incident stă incoerența politicilor SUA, și nu caracterul asertiv al Chinei. Politicile SUA privind China au fost incoerente și au trimis semnale ambigue despre intențiile americane (Shinn, 1996, p. 14; Lampton, 1997, p. 1102). În consecință, SUA și-au clarificat politicile prin publicarea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
6.1 Tipare generale ale activității instituționalizate Țară Restructurarea activității instituționalizate Germania Trecerea de la rolul de policy taker la cel de policy maker în cadrul NATO și UE (mai ales orientarea către recursul la forță în afara granițelor în sprijinul NATO). Japonia Incoerența Doctrinei Yoshida; presiuni în creștere pentru a contribui independent la principalele regimuri economice și de securitate. China Implicarea Chinei pe baza egalității în creștere între statutul ei și cel al SUA și al Japoniei. Totuși, tiparul general al activității instituționalizate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pentru reducerea semnificativă, și nu creșterea capacităților de apărare ale Japoniei, indicând intenția de a se baza în continuare pe protecția americană pentru securitate. Cu toate acestea, caracterul reactiv al dezvoltării atitudinilor Japoniei față de recursul la forță în afara granițelor indică incoerența poziției sale. Există un consens tot mai larg, potrivit căruia structura actuală a relațiilor de securitate SUA-Japonia nu poate fi susținută. Protejarea Japoniei sub umbrela de securitate a Americii o descurajează de la a contribui mai mult la menținerea securității internaționale
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în perioada modernă dominată de un relativism cultural transformat într-un relativism al logicii elementare. Poate că unii dintre acești analiști vor înțelege că pragmatismul invocat de cei care critică "fundamentalismul" principiilor nu reprezintă de fapt decât o scuză pentru incoerența internă a pseudosoluțiilor care nu sunt fundamentate pe principii. Ziariștii se vor putea inspira din claritatea și logica argumentării de care publicistul Bastiat a dat dovadă în toate scrierile sale Juriștii vor descoperi în Frédéric Bastiat un adept al dreptului
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu pot prelua cadrele neoclasice de analiză se datorează unor probleme conceptuale, care provin din aceea că disciplina relațiilor internaționale nu a reușit să dezvolte un sistem de schimb comparabil cu cel din economie - și nu din încetineala intelectuală sau incoerența cercetătorilor din acest domeniu. Un argument similar se poate aduce și în problema fungibilității limitate a puterii: spre deosebire de bani, resursele de putere nu pot fi convertite cu ușurință dintr-un sector al sistemului în altul. În consecință, este dificil de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
decât de a vedea realitatea unei municipalități plină de schimbări incoerente care au constituit rezultatul reformelor de descentralizare.37 Cu alte cuvinte, ar putea masca ceea ce unii analiști francezi au descris ca fiind "criza administrației publice franceze", caracterizată printr-o incoerență și fragmentare crescândă.38 Decât să interpretăm schimbările administrative din Franța ca o reformă de tip "big bang" a statului, ar trebui mai degrabă să le vedem desfășurându-se într-o manieră profitabilă și graduală, care duce, la un moment
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
intime și să pornească În cucerirea realității. Ce l-a determinat să o facă? Ceea ce Îl determină pe copil să treacă de la o certitudine personală la una intersubiectivă nu poate fi logica, pentru că logica infantilă e mult prea slabă pentru ca incoerențele să-l Îngrijoreze. Impulsul pleacă din nevoia de a intra În legătură cu ceilalți. Dorința de a trăi Împreună cu alte persoane Îl conduce pe copil către un mod de inteligență interpersonală. Nevoile vitale impun o adaptare la realitate, o comunicare cu alte
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
schizofrenului în ședința de investigare psihologică este o atitudine modificată, care stă sub semnul bolii sale, de la dificultatea intrării în relație, pîna la cooperarea minimă, de la apelul nonverbal la sprijinul examinatorului, până la comentariile, întreruperile, reluările și referințele personale, frizând incoerența și plasând pacientul înafara realității și a situației. În ședința de investigare se vor observa atent comportamentul schizofrenului, modificările acestui comportament și, mai ales, măsura participării, acestea fiind o expresie a distorsiunilor generate de boală. 2.1. Investigarea inteligenței sau
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
funcționând ca și cea de asociație liberă cu stimul dat; la proba de vocabular, definițiile pot fi elaborate paradoxal, marcate de neologisme și de erori bizare în conținut. Cuvântul capătă, la schizofren, semnificații particulare: caracteristice vocabularului schizofrenului sunt perseverația, redundanța, incoerența în expresie (corespunzătoare incoerenței în ideație). Proba de inteligență Raven, care vizează capacitățile de analiză, sinteză, generalizare și abstractizare, este în general bine rezolvată de schizofrenii aflați la debut, deși se remarcă o creștere a timpului de rezolvare. Ca probă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de asociație liberă cu stimul dat; la proba de vocabular, definițiile pot fi elaborate paradoxal, marcate de neologisme și de erori bizare în conținut. Cuvântul capătă, la schizofren, semnificații particulare: caracteristice vocabularului schizofrenului sunt perseverația, redundanța, incoerența în expresie (corespunzătoare incoerenței în ideație). Proba de inteligență Raven, care vizează capacitățile de analiză, sinteză, generalizare și abstractizare, este în general bine rezolvată de schizofrenii aflați la debut, deși se remarcă o creștere a timpului de rezolvare. Ca probă non-verbală de inteligență, Raven
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
folați, frecvent asociate alcoolismului, pot produce simptome ce pot preta la o confuzie cu cele din schizofrenie. Diagnosticul este dificil de realizat atâta timp cât există tulburări de conștiință. O stare delirantă subacută este greu de evaluat ca semnificație. Totuși, incoerența pe care bolnavul o are, diferă de disociația schizofrenică, nu este expresia unor modificări structurale ale modului de a gândi. Gândirea este numai greșită, nu și paralogică; dincolo de tulburările în cursivitatea gândirii, la bolnavul organic nu se vor găsi niciodată
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
agitație psihomotorie, extrovertire, fugă de idei. Bolnavul are o instabilitate emoțională este iritabil și apragmatic. Agitația sa este dezvoltată și alternează cu stări de inerție. După Ey secvența: fuga de idei exaltare - expansivitate, caracteristice psihozei afective este înlocuită de seria: incoerență ideativă - negativism - agresivitate, caracteristice schizofreniei. Caracterele atipice ale etapelor de excitație maniacală care marchează o evoluție spre schizofrenie sunt: elemente de discordanță, fenomene catatonice, propoziții abstracte, introvertire. Diagnosticul este și în acest caz dificil, neștiindu-se evoluția ulterioară a bolnavului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
aflată uneori în corespondență cu conținutul halucinațiilor auditive percepute de pacient), după cum tot halucinațiile par a fi la acești bolnavi cauza gesticii bizare sau a stuporii, stereotipiilor sau excitației hiperkinetice. Această hiperkinezie care poate înlocui sau întretăia starea catatonică traduce incoerența gîndirii și lipsa de sens și finalitate a ideației fiind în ultimă instanță expresia unui comportament halucinator 11. Refuzul alimentar (generat de sindromul catatonic) duce la deshidratare și perturbări hidroelectrolitice. Bolnavul refuză să vorbească, să se alimenteze și, deseori prezintă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
paranoici și dintre schizofreni (61% dintre cei admiși), reunind un polimorfism particular al periculozității lor. în mod clasic, delincvența schizofrenilor pare centrată de rolul impulsurilor necontrolate și hebefreno-catatonie. De regulă, actul antisocial al schizofrenului se caracterizează prin bruschețe, imprevizibilitate, iraționalitate, incoerență, discordanță și ininteligibilitate aparentă, iar atunci când este vorba de o agresivitate fizică, prin violența sa deosebită și înverșunarea particulară asupra victimei. Aceste date, deja "clasice", trebuiesc relativizate într-o mare măsură, căci ele rămân aplicabile în principal doar la câteva
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și vor face ultimele retușuri la proiect. Locul va fi ca o adevărată Mecca pentru basarabeni, toată lumea - de la președinte la ultimul cerșetor - trebuind să urce pe jos până la „Casa lui Badea Mior”, pentru a săvârși ritualul purificării. Făcând abstracție de incoerența discursului și de numeroasele greșeli de exprimare (inscripția „Scriitor al poporului”, care apărea pe ecran, sublinia o dată în plus impostura personajului), acesta a fost mesajul rezumat al lui Ion Druță. L-am urmărit cu atenție și răbdare până la capăt, încercând
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
listele pe masă - a fost ratată atunci când accesul la dosarele securității părea deschis. N-a insistat însă nimeni. „Democrații” aleși în Parlament, unii din ei cu „biografii de disidenți” credibile la acea oră, au mușamalizat subiectul prin indecizie și prin incoerența demersului lor, atunci când acesta a fost totuși făcut. Iar după o scurtă perioadă de derută a „specialiștilor” represiunii, aceștia au reușit să se regrupeze, instalând în fruntea comisiei parlamentare de control asupra securității (devenită între timp națională) un om de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cu fund dublu, tensiunea acumulată a zilei Își creează un spațiu al refugiului din care va trimite spre exterior semnale derutante. Expresivitatea involuntară a intimității deturnează dorința inițială de ordine Într-un factor perturbator și Într-un agent al dezordinii. Incoerențe și miopii Fără Îndoială, ar trebui urmărite mutațiile petrecute În decursul scurtei evoluții Între negarea realului și recolonizarea lui cu fantasme extrase dintr-o neștiută biografie „de interior”. Discernem aici și o experiență a neantului, care a fost experimentată Încă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Ciocârlie, devine chiar materia de bază a unui Întreg jurnal intim În travesti 9. Vidul, inexistența, indiferența, Într-un cuvânt, contra-realul sunt materia primă a ceea ce, În lipsa unui concept mai precis, se numește intimitate. S-a vorbit adeseori despre o „incoerență a intimului”10, care l-ar obliga pe individ, asemeni unei forțe supratextuale, să se replieze asupra propriului sine. Prin urmare, intimitatea e o stare ce exclude participarea elementelor exteriorității, trăgându-și seva din pura subiectivitate și din izolarea artificială
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
participare. Dar, pe de altă parte, învățarea prin repetiție dezvoltă insesizabile distorsiuni, ajungându-se, pe nesimțite, la un alt mesaj decât cel inițial. Reiterarea celor deja știute 45 fortifică certitudini minimale și facile, lăsând totodată suficient spațiu pentru speculații, vulgarizări, incoerențe. Deși învățarea școlărească nu pare suficientă pentru a construi apartenențe, ea poate susține, indirect, memoria identitară, individuală sau colectivă. Trecerea de la memorizare la memorie este condiționată de implicarea personală, afectivă și practică, capabilă să determine convertirea unui tip de experiență
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
decât o tranziție parțială, mai mult figurativă, spre altceva decât ceea ce au fost textele din anii '80. Spiritul analitic sau deschiderea spre interpretări divergente, multiple, nu și-au găsit locul, iar textul nu s-a putut desprinde de narațiunea singulară. Incoerențele nu țin loc de pluralitate. Exercițiul reflexiv, problematizarea și "învățarea prin descoperire" au rămas, în mare parte, simple deziderate, în ciuda noului discurs educațional, centrat pe valorile democratice și participative. Narațiunile de uz școlar ar putea fi totuși considerabil îmbunătățite prin
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
avut un război de după Marele Război. Neavând răgazul să detalieze în toate consecințele sale această afirmație, s-a mulțumit să îl considere un "fals război"90. Dar nu luptele în sine, ci prezentarea lor ulterioară par să fie cauza atâtor incoerențe și omisiuni discursive, la limita falsului. De altfel, cultura istorică românească nici nu l-a plasat întru totul după noiembrie 1918 cât, mai curând, în afara Primului Război Mondial și a reprezentărilor sale ideologice. Recursul la înțelegerea situațiilor similare, din vecini, ar putea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
doar prilej de haz" (Monica Lovinescu, Jurnal. 1981-1984, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2003, p. 87). 74 Confuziile terminologice și investigațiile sumare au provocat însă reacții adverse. Încă din 1985, Monica Lovinescu sesizase la istoricii din exil o incoerență conceptuală dăunătoare, dublată uneori de atitudini excesiv pasionale, care aveau să se perpetueze și după căderea regimului Ceaușescu: "nu miturile sunt aici în discuție, ci mistificările, falsurile, legendele [sic!] istorice. Intervențiile interesante, deși Mihnea [Berindei] e prea pătimaș filoturc, punând
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sunt dominate de o mentalitate specifică unei violențe sângeroase; neînțelegând ideea fraternității specifice creștinilor, lumea transpiră mutuo sanguine. Pentru episcopul cartaginez, contradicția eticii păgâne se manifestă prin absurditatea de a voi să distingă o morală publică de cea privată. Această incoerență, descrisă deja de Seneca (4 a.Chr. - 65 p.Chr.), este reluată acum într-un alt context. Dacă în filozoful păgân se putea vorbi despre o anumită resemnare, pe lângă viziunea stoică a omului, în teologul creștin, alături de observația detașată a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Un sistem nu este neapărat transparent. De multe ori, trebuie dedus din comportamente și acțiuni. Mai mult, valorile aceluiași actor pot fi în contradicție, împingându-l către scopuri incompatibile. Tensiunea poate fi ascunsă dacă actorul nu este conștient de această incoerență, dar în chestiuni cruciale contradicția descoperită poate provoca pro-bleme de conștiință, o criză, anomia. O altă formă de contradicție survine atunci când acțiunile și comportamentele dezmint valorile. Criminalii subscriu unui mare număr de principii și priorități similare celor ale oamenilor obișnuiți
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]