5,426 matches
-
drăcie! Iar va trebui să dau jocul meu de șah pe un scandal... Sper măcar să fie un scandal măreț, unul demn de mine și de mama. Doar acelea îmi rămân mie în minte!”, gândi el ironic, însă nebănuind defel ce inconștiente erau gândurile sale și ce urmări de necrezut vor avea ele până la final. Femeia, totuși, fără să rostească nicio vorbuliță, se îndreptă direct către băiat și îi întinse această scrisoare cu o mișcare foarte iute. Luând-o, dânsul citi uimit
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ce nenorocire! Olga asta a ta e un om de nimic, asta a fost toată viața ei. Orice ar fi avut cu noi, fapta ei întrece orice limită a omeniei, e o crimă odioasă. Ne-a pus inimile pe jar, inconștienta, neisprăvita, criminala...! Îți dai seama, Ina!? Ai putut crede vreodată că Mihăiță nu este copilul nostru!? - Ba e al nostru! Noi l-am crescut, l-am educat, îl iubim... Acum nu ne rămâne ceva mai bun de făcut decât să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
o puneam în mișcare. Inventaserăm un joc foarte periculos, ca o spirală a morții, cu toată atenția noastră încordată la maximum și, din fericire, nu s-au întâmplat accidente, dar, abia acum îmi dau seama cât de curajoși și de inconștienți eram. Din primele clase primare am avut parte de o perioadă cu jocuri mai puțin riscante, până când am renunțat la toate pentru sportul rege. Am fost împins de la spate, căci eu nu eram prea băgăcios la dans, de bunica maternă
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
trei al anului întâi, când, la o reuniune școlară organizată de profesorul de franceză Axentoi, considerat zbirul liceului, l-am invitat pe acesta să cinstească împreună cu noi un pahar cu lichior sau cu mastică. Cu toată euforia și bunăvoința noastră inconștientă, băutura a fost confiscată imediat, iar peste noi s-a abătut un val de amenințări care cuprindeau: eliminarea temporară, tunsul părului zero și scăderea notei la purtare până la 7. A doua aventură bahică s-a petrecut în ultimul an, și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
că Etica pornește de la două fapte: a vrea (voință, wollen) a trebui (a avea obligația morală, Sollen) 1. a vrea - Orice vrere este năzuința spre un scop, prin atingerea căruia voința este satisfăcută. La om, voința care tinde În mod inconștient spre scop se ridică la voința rațională conștientă care Își propune scopul: scopul urmărit și activitatea prin care este obținut sunt, cel puțin Într-o oarecare măsură, anticipate În intenție, apreciate și Încuviințate. Se pune Întrebarea: care este scopul final
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dea răspunsurile corecte la infinitele întrebări care ne bântuie mintea și viața. Da ... ! doar sufletul nostru este în măsură să ne dea răspunsuri adevărate. Viața poate fi orice, însă nu orice-ul la care ne am fi așteptat, lăsându-ne inconștienți purtați de val și conditionați de nu știu ce destin, bineînțeles dacă vom recunoaște acest lucru. Vom găsi multe și de toate în acest ceva pe care îl numim viață. Avem zile bune, zile rele, oameni dragi, membri ai familiei pe care
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
și acest fapt exercită un magnetism paralizant și noi devenim prizonierii suferinței, ajungând involuntar să le perpetuăm (emoțiile negative), sabotând propria salvare. Emoțiile sau gândurile negative sunt răul cu care ne-am obișnuit și le întreținem în mod conștient sau inconștient, convinși că așa trebuie să fie și nu este nimic de făcut. Astfel devenim victime sigure, construindu-ne în felul acesta cea mai mare închisoare și anume, lipsa de libertate și responsabilitate pentru propria noastră situație! În fiecare secundă, gândurile
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
de ani visul meu s-a menținut viu, apoi a murit. Amintiri din copilărie! Ale mele sunt destul de triste și eclipsează cumva micile sau marile bucurii copilărești pe care acum la 44 de ani încerc să le caut prin arhivele inconștientului să le recunosc și să încerc să mă bucur că au existat totuși în viața mea, făcând o revizie conștientă a trecutului meu acceptat. Acum, că am trecut de primăvara vieții, vreau să retrăiesc imaginar acele momente pline de entuziasm
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
durere, cum îmi place mie să-i spun. Toate problemele mele de sănătate erau o reacție a corpului la activitatea minții și am învățat că mintea nu este compusă numai din gânduri, ea include emoțiile și tiparele mental-emoțional de reacție inconștientă. Emoția apare acolo unde mintea și corpul se întâlnesc și este o reflectare a minții în corp. Durerea și suferința apar în urma dorinței sau a nevoii arzătoare de altceva sau mereu altceva. Toate dorințele intense sunt încercări ale minții de
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
lui, care este întreținut și ghidat de forța interioară, de energia comensurabilă, numită Dumnezeu. Noi aici am pierdut cu viața, am pierdut legătura cu forța noastră interioară, am pierdut legătura cu noi înșine. În realitate toți o folosim în mod inconștient dar la un nivel scăzut, cine folosește forța interioară la maxim face o diferență clară în viața lui și a altora. Cum spuneam mai devreme, banii i-am terminat, sănătatea nu o recuperasem așa că am plecat din nou în Italia
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
Oamenii nu vor accepta acest fapt pentru că este mai comod să dai vina pe alții de ceea ce ți se întâmplă. Dar oamenii nu știu că acest fenomen este PROIEC} IA și este un transfer involuntar asupra altora al comportamentului nostru inconștient, astfel încât ni se pare că anumite caracteristici există cu adevărat în ceilalți oameni. Prin urmare proiectăm asupra altor oameni tot ceea ce nu ne asumăm în ceea ce ne privește. Întrucât ne mințim pe noi înșine în privința propriilor noastre sentimente interioare, singura
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
toate nivelele. Când spui nu, la ceva de care habar nu ai, dar crezi că știi totul, este o totală lipsă de respect sau și mai grav ignoranță. Aceasta este greșeala pe care mulți o fac în mod conștient sau inconștient. Cât vorbeam cu Adina, s-a apropiat de noi o femeie, cam de vârsta mea care arăta superb, cu o ținută elegantă și cu un zâmbet care îți încălzea inima. S-a prezentat Maria Parascan, Manager, am salutat-o respectuos
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
care le ducem cu noi este relevat de oftaturile, crizele și minciunile din viața noastră, aceste bagaje psihice la care mă refer, mai include și toate atașamentele noastre neverosimile, judecățile noastre, temerile, disconfortul, manevrele de izolare si agendele necinstite sau inconștiente pe care le târâm după noi de-a lungul călătoriei noastre. Împachetarea și târârea acestor bagaje psihice inutile oriunde ne-am duce nu face decât să ne împovăreze, să ne încetinească și să ne priveze de conștiința momentului prezent, ele
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
chinurile alegerii. Când imaginația Îmi alerga ca o herghelie de mânji sălbatici, amenințând să calce totul În picioare, fără să ajungă nicăieri, un deget venit din ceruri mi-a ciocănit În frunte: „Alo! Ce faci?“ Să fi fost conștiința sau inconștientul? Era vrerea divină sau apăsarea spovedaniei strămoșești fără de preot? Greu de spus. Cert e că vocea aceea mi-a pus În vedere că, dacă tot aveam să cad pradă demonului trupesc, unica femeie pe care o voi recrea nu putea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Am făcut toată această buclă preliminară pentru a feri recentul roman al lui Iulian Ciocan - Înainte să moară Brejnev - de o eventuală lectură prea politic-empatică. De o ipotetică retroversiune grăbită - exagerez, desigur - care l-ar putea preschimba într-o autohtonă, inconștientă, priveghere ceaușistă sau dejistă. Cu atât mai mult cu cât în corpul cărții, în povestea ei secționată nuvelistic, Brejnev însuși e prezent parcă doar - iertați-mi discretul cinism - ca să moară. El nu este propriu vorbind un personaj, ci o atmosferă
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
cursurilor nu-i aparține la propriu, vina e mai generală și face parte din recuzita academică; universitățile medievale o și promovau parțial ca procedură. Pe plan spiritual mai larg, este vorba de un fel de manipulare automată, de un reflex inconștient, frecvent răspândit în cultura intelectuală a indivizilor: mulți cred că vorbesc inocent în numele lor înșiși, fără să-și dea seama că reproduc formule, opinii și chiar pasage întregi din texte auzite sau din autori pe care memoria lor le-a
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
noastre. Pentru autor, scopul psihoterapiei este unul hedonic, deoarece aceasta nu este o lucrare vindecătoare în sens strict medical, ci "o relație emoțională între doi indivizi", "o aventură intelectuală", "un transfer pozitiv" și o "interpretare", plăcerea procurată și relația cu inconștientul ("rădăcina existenței") fiind zone de suprapunere a psihanalizei cu literatura: "plăcerea psihanalizei este paralelă cu cea produsă de literatură. Este o formă de literatură orală, în care opera se țese în relația pacient-analist" (p. 84), în condițiile în care "în
Literatură și psihanaliză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9214_a_10539]
-
omului care caută pur și simplu să se apropie de esențele arhetipale, este a asigura contactul cu izvoarele înnoitoare ale subconștientului, un acces la descoperirea-de-sine și la originalitate" (p. 28). Acest mod de abordare trimite la disputa dintre conștient și inconștient și amintește de mitocritica lui Eliade (ori de mitanaliza lui Culianu), și Ion Vianu făcând parte dintre aceia care sunt convinși, ca și Claude Riviere, că viața obișnuită se scaldă în mysterium, fascinans și tremendum. Ni se relevă astfel ca
Literatură și psihanaliză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9214_a_10539]
-
una amenințată într-o societate în care omul lăuntric este uitat, iar disprețul față de subiectivitate este o trăsătură definitorie, terapeutul și scriitorul fiind niște specii deosebite de hipnotizatori ce se află la granița dintre interior și exterior, dintre conștient și inconștient. Eseurile sunt dense, cu putere de iradiație și relevanță axiologică, atât timp cât literatura și psihanaliza ni se dezvăluie exclusiv în punctele lor tangențiale, fiind ignorate deosebirile care țin de "obiectul" investigării, de procedeele adoptate, de expresivitate și, nu în ultimul rând
Literatură și psihanaliză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9214_a_10539]
-
lui Bauer Îi era dor de bicicleta lui și se gândea la o soluție pentru a obține lucrul la care ținea cel mai tare: ejacularea În mișcare. Câțiva ani mai târziu, mama sa de 72 de ani a fost găsită inconștientă, cu picioarele depărtate Într-o manieră ieșită din comun. Când autoritățile l-au dus pe fiul de patruzeci de ani la secție, au descoperit cum Își rezolvase problema. Stând lângă mașinărie, Karp explică: — Aceste fâșii din piele erau Înfășurate În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
deget. Și nici o parte nu se trezea la viață de unul singur Într-un timp atât de scurt, În mai puțin de doisprezece ani. Mâinile, picioarele, nasul, urechile sau gura erau simple extensii ale creierului. Îi executau comenzile, conștient sau inconștient, dar niciodată n-au explorat lumea simțurilor pe cont propriu. Singurul organ care făcea acest lucru, deși putea sta degeaba, ca și când n-ar fi existat, Începând să se agite abia spre noapte, Întărindu-se Încet, dar sigur, dornic de atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
lucrușorul meu“, ei bine, șlongul lui îmi amintește de furtunurile de incendiu strânse colac în hidranții de pe coridoarele școlii. Șlong: cuvântul, într-un fel, surprinde exact animalitatea, carnalitatea pe care o admir eu atât de mult, bălăngăneala absolut nepăsătoare, masivă, inconștientă a acestui furtun însuflețit, prin care pompează jeturi de apă groase și tari ca odgoanele, pe când eu elimin firicele gălbui, eufemistic botezate de mama „pișu“. Pișu, îmi zic eu, e ceea ce, fără doar și poate, o fi făcând și soră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
confuzia mea, oricât de profundă ar părea neliniștea din sufletul meu privită retrospectiv, nu-mi amintesc să fi fost un copil din aceia care-și doreau să locuiască într-o altă casă, înconjurați de alți oameni, indiferent de năzuințele mele inconștiente în această privință. La urma urmei, unde aș mai fi găsit niște spectatori ca părinții mei atunci când dădeam adevărate spectacole de mimă? La ora mesei nu se mai săturau să mă privească - o dată, maică-mea s-a scăpat pe ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
-și pună întrebarea, dacă iubitul ei sunt eu, atunci el cine este, șmeghegiul 1 ăla cu care trăiește ea? Nu, nu trebuie să faci cine știe ce săpături ca să-ți dai seama care-i treaba cu indivizii ăștia - își poartă bătrânul lor inconștient pe mâneci! Parcă o văd pe doamna Nimkin plângând la noi în bucătărie: — De ce? De ce? De ce ne-a făcut una ca asta? Auzi, dom’le! Nu ce i-om fi făcut noi lui, aș nici vorbă - de ce ne-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Am și eu poftele mele - numai că sunt inepuizabile! Iar asta, asta s-ar putea să nu fie tocmai un motiv de bucurie, dac-ar fi să privim lucrurile, pentru o clipă, din perspectiva psihanalizei... Dar, după cum ne spune Freud, inconștientul nu știe decât să tânjească. Și să tânjească! Și să TÂNJEASCĂ! Ah, Freud, cât de bine știu totul! Asta are un cur mișto, dar e prea vorbăreață. Astălaltă, pe de altă parte, nu vorbește deloc, în nici un caz cu noimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]