1,469 matches
-
aceasta nu-i poate agrava situația prin înlăturarea incidenței unor împrejurări favorabile acestuia, spre exemplu, prin înlăturarea circumstanțelor acordate prin hotărârea atacată. În același timp însă neagravarea situației în propria cale de atac nu poate aduce atingere legalității sancțiunii și incriminării. Pedeapsa decurge din norma care incriminează fapta. Unitatea dintre incriminare și pedeapsă exclude posibilitatea, în cazul legilor succesive, să se combine incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa dintr-o altă lege. Aceeași unitate împiedică și combinarea dispozițiilor de favoare privitoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263056_a_264385]
-
împrejurări favorabile acestuia, spre exemplu, prin înlăturarea circumstanțelor acordate prin hotărârea atacată. În același timp însă neagravarea situației în propria cale de atac nu poate aduce atingere legalității sancțiunii și incriminării. Pedeapsa decurge din norma care incriminează fapta. Unitatea dintre incriminare și pedeapsă exclude posibilitatea, în cazul legilor succesive, să se combine incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa dintr-o altă lege. Aceeași unitate împiedică și combinarea dispozițiilor de favoare privitoare la circumstanțe agravante și atenuate, acestea participând în egală măsură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263056_a_264385]
-
În același timp însă neagravarea situației în propria cale de atac nu poate aduce atingere legalității sancțiunii și incriminării. Pedeapsa decurge din norma care incriminează fapta. Unitatea dintre incriminare și pedeapsă exclude posibilitatea, în cazul legilor succesive, să se combine incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa dintr-o altă lege. Aceeași unitate împiedică și combinarea dispozițiilor de favoare privitoare la circumstanțe agravante și atenuate, acestea participând în egală măsură la configurarea cadrului legal unitar pe baza căruia se stabilește incriminarea și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263056_a_264385]
-
combine incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa dintr-o altă lege. Aceeași unitate împiedică și combinarea dispozițiilor de favoare privitoare la circumstanțe agravante și atenuate, acestea participând în egală măsură la configurarea cadrului legal unitar pe baza căruia se stabilește incriminarea și se individualizează sancțiunea penală. În același sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite, prin Decizia nr. 8/2008 : În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263056_a_264385]
-
menținute, efectele atenuante ale acestora sunt cele prevăzute de art. 76 din Codul penal anterior sau cele prevăzute de art. 76 din noul Cod penal. Stabilește că, în aplicarea art. 5 din Codul penal, circumstanțele atenuante se apreciază global în funcție de incriminare și sancțiune. În situația intrării în vigoare a unei noi legi, ce aduce modificări atât cu privire la pedepse, cât și cu privire la circumstanțele atenuante, circumstanțele ca parte din instituția sancțiunii unei infracțiuni nu pot fi privite și analizate distinct față de instituția pedepsei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263056_a_264385]
-
De altfel, Codul penal din 1969 prevedea infracțiunea de proxenetism în titlul IX - Infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială", la cap. IV - Alte infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială", în timp ce în noul Cod penal incriminarea faptei de proxenetism a fost adusă în titlul destinat protecției persoanei, care este titlul I - "Infracțiuni contra persoanei", printre infracțiunile care se referă la exploatarea persoanelor vulnerabile, având reglementarea în cap. VII - "Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile". Astfel, pornind de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
săvârșite față de o persoană majoră și una minoră, sunt întrunite elementele constitutive ale unei singure infracțiuni de proxenetism, în varianta agravată prevăzută de art. 213 alin. (1) și (3) din Codul penal. S-a apreciat că, din conținutul normei de incriminare, pluralitatea subiecților pasivi nu determină o pluralitate de infracțiuni. În continuare, s-a arătat că alta ar fi fost situația în cazul în care legiuitorul ar fi folosit în alin. (1) al art. 213 din Codul penal sintagma "de către o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
unui concurs de infracțiuni. În argumentarea acestui punct de vedere s-a susținut că pluralitatea de subiecți pasivi generează o pluralitate de infracțiuni sub forma concursului de infracțiuni, cu excepția infracțiunilor contra persoanei pentru care, prin voința exprimată în norma de incriminare, legiuitorul construiește o unitate de infracțiune în ipoteza pluralității de subiecți pasivi. Deopotrivă, s-a susținut că în dispozițiile art. 213 alin. (3) din Codul penal legiuitorul a reglementat o variantă agravată a infracțiunii de proxenetism, stabilind că, dacă faptele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
213 alin. (1) din Codul penal, constituie infracțiunea de proxenetism determinarea sau înlesnirea practicării prostituției ori obținerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către una sau mai multe persoane. O primă observație care se impune a fi făcută sub aspectul incriminării faptei de proxenetism în noul Cod penal este legată de locul în care se află aceasta, respectiv în titlul I al părții speciale, în cap. VII - Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile. În Codul penal din 1969, această faptă era incriminată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
faptă era incriminată (într-o variantă modificată) în art. 329, situat în titlul IX - Infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială, cap. IV - Alte infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială. În doctrină, este considerată firească incriminarea în titlul destinat protecției persoanei, printre infracțiunile care se referă la exploatarea persoanelor vulnerabile, libertatea persoanei fiind principala valoare protejată prin aceasta (V. Cioclei în Codul penal - Comentarii pe articole, Ed. C.H. Beck, București, 2014, p. 446). A doua observație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
nr. 187/2012 ), este necesar a se stabili care este obiectul juridic, respectiv valoarea socială ocrotită, și, drept urmare, titularul acesteia. În acest demers, se consideră că trebuie avută în vedere, pe lângă considerațiile privitoare la capitolul în care se află această incriminare, și Decizia nr. XVI din 19 martie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, cu privire la raportul dintre infracțiunea de proxenetism prevăzută în art. 329 din Codul penal și infracțiunea de trafic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
respectiv, art. 13 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și cea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. 1 din Codul penal (din 1969) este dată de obiectul juridic generic diferit al celor două incriminări, respectiv de valoarea socială diferită, protejată de legiuitor prin textele incriminatorii ale celor două legi: în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, aceasta este apărarea dreptului la libertatea de voință și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
trafic de persoane (art. 210 din Codul penal), respectiv trafic de minori (art. 211 din Codul penal). Așadar, reținând și considerentele expuse mai sus, dar și pe cele din decizia amintită, se poate trage concluzia că valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei de proxenetism conform art. 213 din Codul penal este libertatea persoanei, iar titularul acesteia este chiar persoana "exploatată", care devine astfel subiect pasiv al infracțiunii. În sprijinul acestei opinii este și Decizia nr. 874 din 15 decembrie 2015 pronunțată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
Însă, conform art. 213 alin. (1) din Codul penal, constituie infracțiunea de proxenetism, așa cum s-a arătat, determinarea sau înlesnirea practicării prostituției ori obținerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către una sau mai multe persoane. Astfel că, față de vechea incriminare a proxenetismului (art. 329 din Codul penal din 1969), în Codul penal actual se prevede că determinarea sau înlesnirea practicării prostituției ori obținerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției poate avea ca subiect pasiv una sau mai multe persoane care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
35 alin. (2) din Codul penal care prevăd că infracțiunea este complexă când în conținutul său intră, ca element constitutiv sau ca element circumstanțial agravant, o acțiune sau inacțiune care constituie prin ea însăși o faptă prevăzută de legea penală. Incriminări similare există și în alte dispoziții ale Codului penal [de exemplu, art. 189 alin. (1) lit. f) sau art. 192 alin. (3)] și au existat și în cele ale Codului penal din 1969 [de exemplu, art. 176 lit. b) sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277081_a_278410]
-
I - Infracțiuni de genocid și contra umanității art. 438-439 Capitolul II - Infracțiuni de război art. 440-445 Titlul XIII - Dispoziții finale art. 446 Partea GENERALĂ Titlul I Legea penală și limitele ei de aplicare Capitolul I Principii generale Articolul 1 Legalitatea incriminării (1) Legea penală prevede faptele care constituie infracțiuni. (2) Nicio persoană nu poate fi sancționată penal pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală la data când a fost săvârșită. ... Articolul 2 Legalitatea sancțiunilor de drept penal (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279275_a_280604]
-
material al laturii obiective a infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane, în textul incriminator regăsindu-se termenul "persoane". Așadar, din interpretarea gramaticală a normei de incriminare a infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice rezultă că pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea este îndreptată împotriva mai multor persoane. Când legiuitorul a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
sine stătătoare, fără a exista între ele cerința reglementată de art. 38 alin. (2) din Codul penal privind concursul formal de infracțiuni. Aceasta cu atât mai mult cu cât persoana agresată fizic sau verbal este ocrotită de legea penală prin incriminarea ca infracțiuni a faptelor de lovire sau alte violențe și amenințare. S-a arătat că un aspect deopotrivă important, ce poate să decurgă din modalitatea de soluționare a chestiunii de drept, îl constituie posibilitatea recurgerii la principiul oficialității urmăririi penale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
pe care ulterior a retras-o. Instanța care a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu chestiunea de drept supusă dezbaterii a arătat că, potrivit noului Cod penal, activitatea materială circumscrisă laturii obiective a infracțiunii a fost defalcată prin incriminarea distinctă cu denumire marginală proprie în două infracțiuni de sine stătătoare, respectiv "tulburarea ordinii și liniștii publice" reglementată de art. 371 din Codul penal și "ultrajul contra bunelor moravuri" prevăzută de art. 375 din Codul penal, în speță fiind aplicabil
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice reglementată de art. 321 din Codul penal anterior făcea parte din același capitol cu infracțiunile care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială. S-a menționat, de asemenea, că incriminarea infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal dă expresie preocupării legiuitorului pentru asigurarea unui climat de conviețuire pașnică și demnă, întemeiat pe respect și considerație reciprocă între membrii colectivității, obiectul juridic special constituindu-l relațiile sociale de conviețuire a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
Modalitățile normative ale infracțiunii sunt reflectate în modurile în care poate fi realizat elementul material: violențe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor. S-a mai susținut că, interpretând gramatical conținutul normei de incriminare a infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal, pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea incriminatoare este îndreptată împotriva mai multor persoane, pluralitatea pasivă fiind necesară pentru existența
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
legiuitorul a vrut să prevadă un număr minim de persoane vătămate, a prevăzut în mod expres acest lucru în modalitatea formei simple sau a formei agravante (art. 192 sau art. 196 din Codul penal). Ceea ce se protejează în principal prin incriminarea acestei infracțiuni este liniștea publică, atribut al vieții sociale. Or, atâta timp cât violențele sau amenințările comise de inculpat, în public, sunt de natură a tulbura această liniște, de a provoca indignarea și revolta publicului, nu are importanță dacă sunt îndreptate împotriva
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
de tulburare a ordinii și liniștii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane, în textul incriminator regăsindu-se termenul "persoane" folosit la plural, nu la singular. Așadar, din interpretarea gramaticală a normei de incriminare rezultă că pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea este îndreptată împotriva mai multor persoane, pentru existența infracțiunii fiind necesară pluralitate de subiecți pasivi. Când legiuitorul a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
se răsfrânge asupra tuturor persoanelor și nu operează dezincriminarea. Curtea de Apel Pitești, Tribunalul Brașov, Tribunalul Dolj, Judecătoria Luduș, Judecătoria Rupea, Judecătoria Târgu Secuiesc, Judecătoria Sfântu Gheorghe, Judecătoria Satu Mare, Judecătoria Carei, Judecătoria Moreni, Judecătoria Segarcea, interpretând gramatical conținutul normei de incriminare a infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal, au apreciat că pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea incriminatoare este îndreptată împotriva mai multor persoane, pluritatea pasivă fiind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]
-
penală s-a solicitat opinia unor specialiști cu privire la problema de drept supusă dezlegării. În punctul de vedere transmis de Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Drept și Științe Administrative, s-a arătat că obiectul juridic protejat prin norma de incriminare sunt relațiile sociale privind ordinea și liniștea publică, ca specie a relațiilor de conviețuire socială. Ordinea publică este dată de respectarea ordinii de drept care asigură tuturor cetățenilor simțământul siguranței și al liniștii, asigură existența pașnică a indivizilor și a bunurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271665_a_272994]