1,115 matches
-
sa și a manifestat tendințe liberaliste, indiferență față de conținutul ideologic al operelor literare, subapreciind rolul îndrumării principiale. În cuvântul său, Traian ȘELMARU subliniază însemnătatea definiției pe care tovarășul Malencov a dat-o tipicului (...). În poeziile Ninei Cassian se manifestă poziții individualiste, care vin în contradicție cu ideile înaintate din versurile valoroase ale poetei, se manifestă ruptura ei de viața poporului. Vorbitorul a combătut în mod just încercarea nereușită a lui Cicerone Theodorescu, făcută în cadrul dezbaterilor, de a folosi steagul lui Maiakovski
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Deosebit de caracteristică este manifestarea ideologiei burgheze în cazul poetei Nina Cassian. Tov. Nina Cassian, după ce a obținut succese în creația ei, a prezentat recent revistei Viața românească un ciclu de poezii cu conținut de idei înapoiate, scrise de pe o poziție individualistă, străină oamenilor muncii. Poeziile acestea trădează încă o atitudine boierească față de popor, privit de Nina Cassian de la înălțimea «turnului de fildeș» pe care poeta nu l-a părăsit încă definitiv (...). O manifestare fățișă a descompuselor concepții burgheze a fost poziția
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
devotate a poporului, poate fi realizată o literatură demnă de măreața noastră epocă (...). După unele succese în creație - succese pe care le-a dobândit tocmai pe linia combaterii rămășițelor propriilor concepții formaliste - tov. Nina Cassian a scris recent niște versuri individualiste. Aceste versuri exprimă un punct de vedere aristocratic, de «superioritate» a poetului față de oamenii simpli (...). La C. Theodorescu, ca și la criticul I. Vitner și într-o măsură la Nina Cassian s-a manifestat tendința înapoiată de a respinge criticile
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se retragă în turnul de fildeș, departe de frământările sociale, dospind propriile sale himere, preferând trista singurătate. Critica presei noastre de partid a combătut înrâurirea concepției burgheze în unele versuri ale poeților Maria Banuș, Mihu Dragomir sau Nina Cassian, caracterul individualist, tendința de izolare de realitate, vizibilă în unele poezii (...). Acest fel de a înțelege prezența personală a poetului nu este nici astăzi străin ciclurilor de versuri publicate de Baconsky în Almanahul literar din Cluj, după cum nu este străin nici altor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poetul Eugen Frunză a alunecat în cel mai desăvârșit schematism, purtând nu mai puțin aceeași «viză de trecere», dar în direcție opusă. Așa se face că «viza» care în cazul poetei Nina Cassian - de pildă - avea menirea să acopere izbucnirile individualiste și cochetarea poetei cu formalismul, este chemată în împrejurarea de față să aștearnă un văl de naturalețe și spontaneitate peste goalele abstracțiuni ale «cântecelor»”. *** Petre DRAGOȘ 62, într-o scrisoare trimisă la Contemporanul: „Tovarăși, mă surprind anumite concepții, tonul și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Sadoveanu, cristalizată în drumul parcurs de la Șoimii la capodopera care este Nicoară Potcoavă, e de un interes extraordinar. Poetul A. Toma și-a continuat îndelunga și rodnica trudă literară. Drumul lui Camil Petrescu, de la dramaturgia sa puternică, originală, dar adesea individualistă și psihologistă, până la drama Bălcescu, sau de la romane ca Patul lui Procust la romanul Un om între oameni, merită o analiză atentă și adâncă și o reliefare a dezvoltării creatorului pe linia prozei realiste. E nevoie de un comentariu atent
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
confuzii. Nu este vorba de o apologetică a Bisericii sau a confesiunii predominante În Occident, catolicismul, ci de „caracterul universal, catolic, al creștinismului”. Pe de o parte, De Lubac Își propune să spulbere unele neînțelegeri legate de natura așa-zisă „individualistă” a credinței creștine. Pe de altă parte, recurgând abundent la mărturiile Părinților, el Încearcă să le amintească tocmai membrilor Bisericii anumite adevăruri esențiale, căzute În uitare. În Introducere, el vorbește de o „uitare a dogmei”, ce riscă să provoace deviații
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
la mărturiile Părinților, el Încearcă să le amintească tocmai membrilor Bisericii anumite adevăruri esențiale, căzute În uitare. În Introducere, el vorbește de o „uitare a dogmei”, ce riscă să provoace deviații catastrofale În rândul credincioșilor. „Ni se reproșează că suntem individualiști Împotriva voinței noastre (malgré nous), prin logica Însăși a credinței noastre, când, În realitate, catolicismul este esențialmente social. Social, În sensul cel mai adânc al termenului: nu numai prin aplicațiile sale În domeniul instituțiilor naturale, ci Întâi de toate, În
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Ion Gheorghe (Balada a III-a). Proza este reprezentată de Anton Balotă, care semnează o povestire istorică (Împărtășania), iar cronica literară e susținută, sporadic, de Horia Stamatu, care își exprimă în câteva articole propria concepție despre poezie (Eliberarea poeziei, Poezia individualistă, Un veac de poezie românească). Notabile sunt, însă, textele cu subiecte teatrale ale lui Haig Acterian, eseul Națiunea martiră al lui Dan Botta și articolul Pentru arhitecți, sculptori și pictori al lui Nae Ionescu. Olga Caba traduce din poetul spaniol
AXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
s-a sinucis după doi ani. B. a debutat cu versuri în 1932, la revista „Orientări” (Moinești), continuând să colaboreze la „Viața Basarabiei”, „Lumea”, „Bugeacul”, „Însemnări” ș.a. În 1940, și-a adunat poeziile în volumul Invitație la melancolie. Un lirism individualist animă strofele lui B., înseninate numai de amintirea locurilor copilăriei, de „nălucirile visării”, melancolia sa fiind ușor intelectualizată, provocată și întreținută de aluzii și iluzii livrești. „Întoarcerea în amintire” este unicul mijloc rodnic de spiritualizare a unei poezii care nu
BAIDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285546_a_286875]
-
Vergilius, iar lui Messala nu i-a mai rămas decât anemicul Tibullus. — Am crezut în el... Ce actor desăvârșit, se strâmbă Nero. Ovidius Naso a făcut greșeala să nu înțeleagă că Noua Literatură trebuie să fie civică, mai degrabă decât individualistă, folositoare, nu doar ornamentală. Glasul împăratului răsună cu duritate: — Ovidiii sunt o ramură reputabilă a familiei Paeligni. Un neam viril și rezistent. Sărmanul Ovidius! îl căinează fără să vrea Tiberius Nero. Se crispează imediat. Nu are de ce să se înduioșeze
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
modestie undeva. Adevărul este că foarte multe lucruri numai el le poate face așa cum trebuie. De abia în 1940 - după aproape 13 ani - a renunțat la ministeriatul Finanțelor. Dar la Ministerul de Externe nu poate renunța... Noua Constituție lichidează liberalismul individualist. Cea mai mare problemă politică a erei noastre, spune Salazar într-o importantă cuvântare (9 decembrie 1934), era: organizarea națiunii în planul său natural, adică organizarea corporativă. "Sunt convins că în douăzeci de ani, în afară de cazul unei regresiuni în evoluția
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
-l motivăm în a trăi mai bine, pentru a ajuta pe alții a trăi mai bine! Să nu-i lăsăm pe copii să crească, să se maturizeze prea repede! Să anulăm barierele creativității legate de contextul sociocultural, temerilor endemice, atitudinii individualiste și pe cel referitoare la relația de grup, conflictul de valori și lipsa cadrelor de referință, condiționarea, prejudecățile, diferențele culturale, frica de confruntare, agresivitatea, competiția, rezistența la schimbare, lipsa de încredere în sine, comportamentele egocentrice, necunoașterea de sine, sentimentul de
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
mare "realist", un scriitor pe care burghezo-moșierimea, după ce în timpul vieții l-a "constrîns" să-și petreacă ultimii opt ani din viață la Berlin (iar el n-a înțeles că această plecare însemna o însuficientă încredere în clasa muncitoare, o izolare individualistă!), i-a deformat apoi opera, aruncînd-o în domeniul "comicului pur", încercînd astfel să acopere o trăsătura ei de bază: satira. Interpretând abuziv anumite articole ale sale, a creat despre el imaginea scriitorului sceptic, "care a râs de toate și n-
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
privește eficacitatea echipei. Lucrurile tind să se repete identic în contexte organizaționale: când „mergem” la construirea echipei ( apud, Jons, G., 1998) ne jucăm și ne comportăm că o echipă, iar când ne întoarcem la lucru revenim la comportamentul competitiv și individualist. Totuși, nu trebuie să uităm că pentru a fi eficienți, oamenii trebuie să își cumuleze eforturile pentru a atinge anumite obiective, astfel încât am putea spune ca construirea echipei este un proces gândit să îmbunătățească relațiile dintre membrii unei echipe pentru
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
funcționează într-o armonie perfectă pentru atingerea unui obiectiv precis”(www.resurseumane.net ). Consultantul american, Peter Grazier, face câteva observații interesante asupra tem- building-ului și muncii în echipe. El remarcă faptul că școala ne-a condiționat să fim competitivi și individualiști, recompensând performanțele individuale și sancționând muncă în echipă, catalogând drept trișare sau copiere. La scoala funcționăm că o echipă doar pe terenul de joacă, la orele de sport. Concluzia: am învățat că atunci când este vorba de joacă putem să colaborăm
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
Mao își pițigăie vocea ca un personaj de operă. Mao! Ești cel mai îngrozitor individualist pe care l-am întâlnit vreodată. Ești fascinat de tine însuți! Dar cu restul cum rămâne? Cum rămâne cu dreptul lor de a fi la fel de individualiști ca tine? Marii gânditori, jurnaliști, romancieri, artiști, poeți și actori? Tovarășă Fairlynn, ai fost otrăvită. Mao râde, sigur de el. Occidentalii cred că autorii și artiștii sunt supraoameni, dar ei nu sunt decât oameni cu intincte animalice. Cei mai buni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
observă și el că „satele se compun la rîndul lor din gospodării, nu din indivizi”. Nu trebuie să fii marxist pentru a-ți imagina că obiceiul proprietății și muncii „la comun” nu are cum să genereze din sine o practică individualistă în adevăratul sens al cuvîntului. În această privință, imaginarul nostru public combină două mari confuzii, a asocierii cu colectivismul și a individualismului cu egoismul. Țăranul român nu este individualist, cum se spune adesea, ci firesc egoist și puțin invidios ca
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
tip american (cultura adecvării și a ordinii). Shamir (1990, 1991) face o critică a teoriilor motivației din perspectivă psihosocială. Acestea sunt considerate hedoniste, de tip numeric (calculative) întemeiate pe calcule și alegeri raționale și limitate la cultura vestică de tip individualist. Născute din paradigma neoclasică, teoriile motivației au în centru individul care este văzut ca o ființă rațională ce își maximizează câștigul. Dacă teoriile centrate pe nevoi afirmă "individualismul expresiv", cele de proces se întemeiază pe un "individualism utilitar", însă ambele
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cele patru teorii au o slabă prezență în literatura de specialitate. Cauzele pot fi localizate la nivelul complexității instrumentelor proiective, dar pot rezulta și din caracterul de teorie de domeniu (așa cum o definește Miner), care nu se înscrie în tradiția individualistă și micro-comportamentală a cercetărilor privind motivația în mediul organizațional. În ceea ce privește direcția de dezvoltare a teoriei, aceasta este ferm afirmată chiar de autor: "umplerea golurilor dintre cele patru teorii paralele și dezvoltarea unui model comprehensiv, de tip integrat." (Miner, 1993, p.
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de ceea consideră input japonezii, olandezii, germanii, englezii, indienii sau zairezii. Similar, rezultatele și așteptările angajaților variază de la o arie culturală la alta. Și în ceea ce privește grupul/persoana de referință există diferențe între culturile de tip colectivist și cele de tip individualist. Kilbourne și O'Leary-Kelly pun în discuție și faptul că teoria echității este nejustificat asociată conceptului de recompensare în funcție de merit, fiind excluse alte principii precum recompensarea în funcție de nevoi, egalitate sau reciprocitate. Se afirmă astfel eliminarea sinonimiei dintre "recompensarea echitabilă" și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
preponderent reparatoriu, centrat pe eliminarea surselor de insatisfacție. Pe termen scurt aplicarea de către șefii direcți a recomandărilor rezultate din evaluarea motivației subalternilor a reprezentat o soluție pentru organizațiile beneficiare, dar aceste cercetări nu au putut depăși viziunea hedonistă, limitată și individualistă asupra angajatului. Intervenția individuală și reactivă este o soluție puțin satisfăcătoare atât pentru manageri cât și pentru efortul de cercetare depus în acest domeniu în ultimul secol. Cel de-al doilea set de probleme asociat demersului de dezvoltare a tehnicilor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
avut multiple versiuni, toate foarte difuzate, toate aclamate de un public numeros care cere mereu altele. În fiecare dintre aceste cazuri, jocuri de noroc, jocuri video, ca și pentru toate manifestările ludicului, ceea ce este în discuție nu mai este Istoria individualistă și rațională în esența ei, ci mai degrabă destinul în aceea că el fondează comunitatea care utilizează în acest scop emoțiile împărtășite. Comunitate de destin. Reafirmare tribală. Iată deci ce fondează înlocuirea unei Morale universale prin etici sau deontologii particulare
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
închise și mai conservatoare, au fost forțate să accepte, în organizațiile private, toate categoriile posibile de marginalizați. Personal cred și sunt alături de asemenea politici, numai că ele s-ar putea să intre în recul. Iată ce spune Fukuyama: afirmarea egalitarismului individualist a "transformat statul în dușman al multor instituții comunale. Aproape toate comunitățile și-au văzut autoritatea diminuându-se: orașele nu mai reușesc să controleze răspândirea pornografiei; autorităților din domeniul locuințelor publice li s-a interzis să refuze închirierea de apartamente
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
acum de necazurile lui Wakefield. Wakefield trage cablul brusc afară din priză și Își continuă periplul, aruncînd semenului său o căutătură de deochi. Te-ai aștepta ca nevoia noastră Împărtășită să iște compasiune, dar simpatia nu se lipește de fiarele individualiste și flămînde ale epocii computerului. Nu ne Împărțim sevele. În cele din urmă, lîngă o poartă goală, periculos de departe de zborul lui, reușește să se hrănească. În momentul În care se conectează poate simți fluidul aducător de viață inundîndu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]