844 matches
-
lor proaspete de eroism îl supărau. Conversațiile care nu aveau alt subiect îl puteau atrage în cursa unor detalii asupra propriei lui petreceri. Șefilor însă știa să le fie iar folositor. Trimis din nou cu misiuni de aprovizionare și cuarteruire, indulgența acelor vremuri de binefacere și destindere îl ferea de suspiciuni. Era totodată în plină lumină și la adăpost, cum bine socotise. La cea clintii alarmă, nici vorbă, ar fi fugit. Era un sentiment ce nu suferea analiză. Lică nu putea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
tot jazz-ul pe care-1 poartă oamenii în mușchii șalelor și, astfel, melodia le da, complezent, înapoi ceea ce anume împrumutase de la ei. La auzul lui Oyral quartetul Schmidt fusese cuprins de o veselie frenetică. Singură, imună, doamna Schmidt privea cu indulgență cum acești oameni serioși erau deodată cam "șui", cum ar fi zis Lina în moldoveneasca ei singuratică. Acces trecător, de altfel, cum bine credea doamna Schmidt. Și iată că, după atâta timp, când quartetul Schmidt era de mult dizolvat, Oyral
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
plecarea lui, cu gândul să-și păstreze, de nevoie cel puțin, locul la Rimi. Nu știa încă ce va face. Sta tupilată în ea însăși. Buna Lina o credea însă pocăită și, cum Lică fusese sever, se simți dispusă spre indulgență. Avea înduioșări: Biata fată! Srescută prin străini! Lică făcuse tot ce putuse, dar el avea acum alte obligații.. . Noroc că Rim era de zahăr, și Sia se putea fără grijă ocroti la ei! ... Cine știe cum vine timpul! Poate găsește s-o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Se temea acum ca nu cumva nebuna de fată să-i afle adresa și să-i cadă plocon într-o zi. Ar fi dat-o de-a dura pe scară, dar prefera să nu fie nevoie. Sia îi cunoștea și indulgența și cravașa. De s-ar fi agățat de el, ar fi trebuit s-o bruscheze, și nu vroia. Să-i scrie îi era lene. Slova îi era încă nesuferită și suspectă. Nu-i plăceau documentele. Se bizuia pe împrejurări. Lică
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
deopotrivă și pe Lică și pe Rim. ITra pe toată lumea. Drept exprimare acelor simțiri fruste, la discursul călduros al lui Rim, îi răspunsese numai: - Marș! Rim se retrăsese cu demnitate și cu speranță. Avea un surâs enigmatic de maliție și indulgență. Sia, cam îngrijată că a ocărit Pe cel de care avea nevoie, nu avusese totuși nici un cuvânt de 242 243 revenire. "Fecioară tare!" suspinase Rim, dar cu încredere în viitor. Se simțea înțelept ca un Solomon-rege, pe care l-ar
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
vina pe Sia. Se gândea la măritișul fetei cu unul din gemeni, deși proiectul era numai în închipuirea ei ,.O mai vrea acum să o ia? Bine credeam eu s-o mărit mai iute." In același timp, un fel de indulgență de fată greșită, care a trecut pe acolo, se unea cu ciuda ei conjugală și amândouă se încurcau iarăși de noțiunea maternității. Atunci buna Lina nu mai știa ce vrea: "Numai să nu plîngă!" își zicea la urmă cu o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Deși Lina auzise vorbele lui clare și bine conturate, nu o izbi înțelesul lor provocator, o izbi surâsul... își bătea joc de ea ... râdea... Și el ca și Lică! Fu operația inversă a tuturor intențiilor cu care venise: gravitate, pocăință, indulgență, precauție, bunătate, lașitate, toate se întorceau pe dos. In demersul ei era, pesemne, cuprins și ceea ce avea să se petreacă între ei. Lucruri serioase și triste: mustrări, iertare, împăcare . . . poate chiar și înduioșare, acum că Lică o umilise și era
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
s-a întîmplat mereu în exagerările mele, nu cunoșteam limite, la care s-ar fi cuvenit să mă opresc. Făceam eforturi ca să par un "dur", ascunzîndu-mi cu grijă complexele. Din acea perioadă, am la activ câteva bravade pe care, cu indulgență, le-aș socoti puerile. Cineva mi-a arătat cum poți să spargi un pahar în dinți și pe urmă să pisezi sticla în măsele până ce devine faină, ca să poți s-o înghiți. "Numărul" mi s-a părut grozav, de mare
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
citite deseori în mod formal, pentru a fi adaptate foarte ușor. Acolo unde există o interdicție, se vede un sfat, transformând un imperativ în condițional. Se dă unui cuvânt un sens pe care niciun dicționar nu-l reproduce. Confuzia dintre indulgență și permisiune este frecventă: puținele mărturii de indulgență ale Bisericii primare față de divorțații recăsătoriți sunt înțelese ca o acceptare pozitivă a noii căsătorii, în vreme ce textul nu o spune sau precizează chiar contrariul deseori. Sau o frază aparținând limbajului vorbit, redactată
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
adaptate foarte ușor. Acolo unde există o interdicție, se vede un sfat, transformând un imperativ în condițional. Se dă unui cuvânt un sens pe care niciun dicționar nu-l reproduce. Confuzia dintre indulgență și permisiune este frecventă: puținele mărturii de indulgență ale Bisericii primare față de divorțații recăsătoriți sunt înțelese ca o acceptare pozitivă a noii căsătorii, în vreme ce textul nu o spune sau precizează chiar contrariul deseori. Sau o frază aparținând limbajului vorbit, redactată fără nicio grijă din partea episcopilor lipsiți de educație
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
o antiteză. Primul punct: nu ni se pare posibil să vedem Biserica acceptând noua căsătorie în mod explicit. Al doilea punct: ar fi de dorit o evoluție practică a Bisericii, adică cea de a mărturisi față de divorțații recăsătoriți o anumită indulgență, în loc de a-i ține pentru totdeauna în afara sacramentelor. În mod ciudat, acest al doilea punct a scăpat celor care mă contrazic pe mine. Cititorul va binevoi să meargă la ultimele pagini ale cărții mele și va judeca de la sine, pentru
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
său adversar - din cauza violenței este dificil să se dea încredere tuturor imputațiilor acestuia - privește în mod esențial iertarea păcatelor: autorul operei Elenchos pretinde că există păcate de neiertat, definite ca păcate „care conduc la moarte”, după 1In 5,16. Și indulgența papei Calixt este prezentată cu perfidie ca o complăcere vinovată pentru plăcerile oamenilor. În ceea ce ne privește, observăm că termenul adulter, fie că este 111111111fie fffffff, nu mai este prezent în text. Dacă este necesar să legăm păcatul „care conduce
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
să aibă vreo certitudine a morții lui, este indicată ca cea care comite adulter (mmmmmmmm). Canonul 36: este vorba de soțiile militarilor care s-au căsătorit (aici este folosit termenul iiiiiiiii) după dispariția soțului; acestea trebuie tratate cu mai multă indulgență, deoarece probabilitatea decesului soțului este mai mare; probabil acesta este motivul folosirii termenului . Canonul 46: este vorba de o femeie care s-a recăsătorit (........) cu un bărbat abandonat pentru o vreme de soția lui, ignorând că acesta era deja căsătorit
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
altul este un lucru durabil. Și nu se poate spune, din cauza acestei ambiguități persistente, că ceea ce a expus Cereti arată că Biserica admitea în mod ordinar pe divorțații recăsătoriți la Sf. Împărtășanie, fără să le impună, în ciuda unor mărturii de indulgență, o separare preventivă. O altă ambiguitate constă în a lăsa să se creadă că, dacă majoritatea păcatelor puteau să nu fie supuse judecății Bisericii și să fie ispășite în mod privat, așa cum arată Omilia la Levitic II, 4 a lui
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
minuni pe care vrei să mi le arăți, Henry? Scoase o cutie mică de bijuterii, ținând-o în palma mâinii drepte. —O, Henry, nu ai de gând să mă ceri de nevastă, nu? Aici? Henry dădu ochii peste cap cu indulgență, apoi deschise cutia, dând la iveală o frumoasă pereche de cercei din aur, fiecare fiind format dintr-o singură foiță. Extragerea lor din brățările fermecate și reasamblarea lor au necesitat mișcări delicate, dar nu au fost foarte dificile. Din fericire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Ce altceva poți face cu o diplomă în drept. ă Ai putea fi un magistrat. Magistrat investigator. ă În acel caz voi îndeplini funcția contrară. Incriminarea nevinovaților. ă Îmi retrag vorbele. La urma urmei ești un cinic, zâmbi Porfiri cu indulgență. ă Sunt prea mari. Virginski își băgă demonstrativ un picior în cizmă. ă Poți foarte bine să porți o pereche de șosete în plus. ă și mai aveți încă o pereche de șosete? ă Bineînțeles că nu. Cu siguranță dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
cinci copeici în fața ochilor săi uimiți. Îndepărtă protestele celorlalți copii cu dosul mâinii. ă Dar nu-i acasă, spuse Vera simplu. Porfiri tresări la inocența sa încrezătoare. ă Va să zică nu e nimeni acasă? ă Mama-i acasă! rostit Vera cu indulgența jovială pe care copii o rezervă prostiei adulților. Porfiri încuviință gânditor și îi dădu moneda. Ceilalți copii începură să se îndepărteze. ă Mama-i acasă? Foarte bine. Pe mama ta o cheamă Lilia, fetițo? Fetița aprobă cu energie. ă Haide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
ascums, însă tânjește după confesiune. Cu panică în ochii se uita la fiica ei, apoi, după o vreme, confirmându-i așteptările, începu să deschidă ușa. Micuța Vera fugi printre picioarele lui și intră înăuntru, iar lui Porfiri nu-i scăpă indulgență din ochii iubitori ai mamei. Porfiri păși înăuntru, cu ushanka în mâini, oftând din greu la vederea a sute de lumânări ardeau peste tot, de toate culorile și mărimile, unele în candelabre de aur și suporturi de bijuterii, altele puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
repetă de câteva ori: Noutăți. Da, noutăți. Aici la Spitalul Obukhovski, noutăți! Generalul maior Volokonski și consilierul de stat Iepancin erau din nou prezenți în calitate de martori oficiali și se încruntau dezaprobator la exuberanța lui Pervoiedov, în timp ce Porfiri Petrovici zâmbea cu indulgență. ă Am fost foarte suprins când l-am auzit pe prokuror folosind cuvântul 'imediat', iar tonul său m-a uimit. Avea ceva urgent în el. Am făcut tot posibilul ca să nu fiu reținut în altă parte și să tărăgănăm treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
să pun aceste triste lucruri la începutul cronicii de-acum sfârșite, și nu la urmă, unde ar trebui să stea în respectul cronologiei, încât cititorul să judece întâmplările vieții regelui Rotari și ale vieții mele cu milă creștinească și cu indulgență. Amintindu-și că, mai devreme sau mai târziu, se va afla și el în fața lui Abbatôn cel înspăimântător. Lui Abbatôn, pe când era un înger purtând numele de Muriel și nu păcătuise încă prin trufie, Creatorul i-a cerut să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Lui îi vom fi dați ca să ne prefacă din nou mădularele, măruntaiele și oasele în pământ. În clipa aceea, când se va judeca dacă sufletul nostru nemuritor merită beatitudinea sau chinul, el ne va fi cântărit cu aceeași milă și indulgență pe care noi le vom fi arătat față de ceilalți. CARTEA ÎNTÂI I Primele două cuvinte din Geneză încep cu litera Beth. Bereshith Bara, așa e scris. De aceea, această literă ebraică simbolizează Începutul. Dacă eu ar trebui să rânduiesc Beth-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Existența se creează în momentul subiectiv prin excelență. Căci nimic nu este în afară de năvălirile inimii. Omul suferă de o neputință de vacanță a neliniștii. El n-a reușit să lărgească orizontul rațiunii decât prin groază. Setea de un paradis al indulgenței, clădit pe un zâmbet de destrăbălări cerești... Nevroza e o stare de hamletism automat. Ea acordă celui atins atribute de geniu, fără suportul talentului. Nehotărârea între pământ și cer te transformă într-un sfânt negativ. Pe piscuri de Alpi și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
În creștinism nu există iubire, ci numai concesivitate. Iar pe acela care s-a crezut mântuitorul lumii, dacă l-ar fi luat de pe cruce înainte de a intra definitiv în nimic, el n-ar mai fi avut nici măcar această concesivitate, această indulgență, care este mai mult o aluzie la iubire decât iubire. Iubire din suferință? Ea poate fi nemărginit de mare, dar florile acestei iubiri nu se înrădăcinează mai puțin în otravă. Totul este posibil și nimic nu e posibil; totul e
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
aflăm cum și de ce puterea conducătorilor o limitează și o înlocuiește chiar. Acesta ar fi planul cărții noastre: să ajungem cît mai aproape de inima unei științe care a privit această epocă fără urmă de amabilitate vană, a tratat fără nici o indulgență dominarea omului de către om, descoperind rețetele exercițiului puterii într-o societate de masă. În ceea ce mă privește, îi refuz viziunea asupra Istoriei, mă îndoiesc de adevărul său, dar îi accept datele. Iată care-ar fi demersul nostru. În prima parte
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
drumul mare, mafiilor criminale sau oricăror alte asociații de răufăcători, lipsite de conștiință morală și de responsabilitate legală. O societate solid instalată în realitatea și în drepturile ei este relativ tolerantă față de mișcări deviante sau nonconforme legii. Aproape că manifestă indulgență față de cei care și-au pierdut uzul rațiunii și au încălcat legea; iar dacă uneori îi sancționează, nu-și pune și întrebări teoretice în privința lor. Caracterul asocial, anomaliile lor nu amenință ordinea stabilită. Sînt considerați inofensivi sau pur și simplu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]