972 matches
-
adevărului propriu-zis, cînd el își cunoaște binefăcătorul real. Personajul în chestiune, Magwitch (Provis), e chiar evadatul pe care, cu ani în urmă, Pip îl ajutase în cimitir. Devenit bogat în Australia, fostul infractor vrea să demonstreze principiul concurențial, al Angliei industrializate, că "banii lui sînt la fel de buni ca și banii celorlalți" și îl ia, în consecință, pe micul orfan de la marginea sistemului, pentru a-l "preschimba" într-un gentleman autentic. Acțiunea nu ar fi avut cum să fie dusă la îndeplinire
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a confruntării militare propriu-zise. Aidoma lui "Cunctator", fabienii nu urmăreau o ciocnire politică directă cu inamicii conservatori, consi derînd, invers și, desigur, mult mai adecvat decît Marx, că instituțiile capitaliste nu-și atinseseră încă apogeul dezvol tării în Anglia proaspăt industrializată. Ei mizau, dimpotrivă, pe lupta lentă, de "educare" treptată a maselor. Wells se arată dezamăgit, chiar de la debutul activității lui în organizație, de această politică de "așteptare" a colegilor stîngiști (printre care sînt și figuri celebre, precum G.B. Shaw ori
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
7. Produse derivate - uleiuri volatile, pigmenți și uleiuri comestibile Pigmenți: betacianine (sau betalaine, antociani cu azot din sfeclă); oenocolorant din pielița de struguri după vinificare (tescovina epuizată) Coloranți carotenoidici capsantină (în oleorezina extrasă din paprika); licopină din pielițe de tomate industrializate. Uleiuri volatile (numite și esențiale sau eterice) Busuioc (Ocimum basilicum), cimbru (Satureja hortensis), cimbrișor (Thymus serpyllum), leuștean (Levisticum officinale), maghiran (Majorana hortensis, sinonim Origanum majorana), mărar (Anethum graveolens), morcov (Daucus carota), părunjel (Petroselinium sativum), tarhon (Atemisia dracunculus), țelină (Apium graveolens
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
această teorie "substantivă" în locul teoriei economice predominante, numită "formală". Polanyi ne asigură că viziunea economiei ca domeniu distinct al activității umane, cu "logica" ei proprie, nu datează de prea multă vreme. Credința în existența legilor economice se impune, în țările industrializate europene, în secolul al XIX-lea. El susține că în 1830, în Anglia, abolirea legilor de ajutorare a celor săraci, decizie care instaurează piața muncii, a dus la triumful liberalismului și la perceperea economiei ca realitate autonomă și primordială în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
2. TIPURI DE INFLAȚIE Inflația există de cînd există bani și are un caracter cvasipermanent. Exceptînd diversele sale răbufniri istorice din diferite etape de dezvoltare economică și din diferite zone, după anii '60 ea s-a accelerat în toate țările industrializate (ani de inflație rampantă sau tîrîtoare: 3-4% pe an). Apoi, cele două șocuri petroliere din 1973 și 1979 au favorizat un puternic puseu inflaționist (ani de inflație galopantă: 15% pe an). Politicile economice de austeritate desfășurate în anii '80 au
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
lung, inflația și șomajul evoluează independent, acreditînd ideea unei rate "naturale" a șomajului, pe care nici o politică inflaționistă nu poate să o reducă. Pe parcursul anilor '80, datorită internaționalizării economiilor și constrîngerii exercitate din exterior asupra fiecărei economii naționale, guvernele țărilor industrializate și-au concentrat eforturile în primul rînd asupra inflației, considerîndu-se că aceasta provoacă și șomajul, acționîndu-se prin măsuri cum sînt: * controlul prețurilor și salariilor, cu caracter tranzitoriu; * politică monetară mai strictă; * limitarea deficitului bugetar; * stimularea concurenței; * politică a veniturilor ce
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a fost încă și mai rapid, dar mai ales globalizarea financiară a dat naștere unor mișcări financiare de o amploare considerabilă. Toate aceste tendințe au întărit constrîngerea externă, accentuată pentru țările OECD de șocurile petroliere și de emergența noilor țări industrializate. Mondializarea are trei consecințe principale: 1) în primul rînd, chiar dacă mecanismele keynesiene subzistă, utilizarea lor este mult redusă la cadrul național. Autoritățile pierd nu controlul cererii interne, ci al cererii produselor naționale pe alte piețe. În aceste condiții, politica macroeconomică
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
protecționismului și dezvoltarea liberului schimb. GATT reglementează actualmente comerțul internațional. 70% din schimburile internaționale de mărfuri sînt astăzi supuse regulilor GATT. După 1947, volumul schimburilor mondiale a crescut de zece ori, iar nivelul mediu al tarifelor vamale ale principalelor țări industrializate s-a redus de opt ori. Regula cea mai cunoscută a GATT-ului este cea a "națiunii celei mai favorizate", conform căreia orice avantaj acordat de către o țară membră alteia trebuie automat extins la ansamblul țărilor membre GATT. După crearea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
ieftină. În anii 1970-1980, firmele europene și japoneze se internaționalizează la rîndul lor, pentru a-și depăși limita propriilor piețe interioare, și se implantează pe piațe mai vaste (SUA, Europa) sau în țări aflate pe cale de industrializare rapidă (noile țări industrializate) spre a-și mări producția și a-și diminua costurile salariale. Alan Rugman (1988) demonstrase că cele mai mari 500 de multinaționale dețineau 20% din PIB-ul global și jumătate din fluxurile comerciale mondiale. După 1990, poate fi marcată o
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
un schimb intern al firmelor internaționale (comerț "captiv"), el scapă legilor pieții. b) efecte asupra diviziunii internaționale a muncii. Se asistă la valuri de delocalizări ce au bulversat diviziunea internațională tradițională a muncii, precum și ierarhia dintre țările internaționalizate. Noile țări industrializate au avansat pe poziții fruntașe în anumite industrii tradiționale (textile, siderurgie, construcții navale etc.), iar Japonia a devenit o putere economică. c) efecte asupra politicilor economice. Au existat destabilizări ale politicilor economice ce au rămas naționale, adică ancorate pe un
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pe care "susținătorii" unei idei trebuie să o promoveze. 2.2.2.3. Modernitatea radicalizată și auto-clarificată Anthony Giddens, la rândul său, aduce o serie de obiecții postmodernității, rămânând la convingerea că în întreaga lume, dar mai ales în societățile industrializate, ne aflăm într-o etapă a modernității târzii. Chiar dacă acceptă că un număr important de transformări sunt sesizabile astfel încât acestea ar putea legitima ideea unei transformări radicale (disoluția metanarațiunilor fondatoare, ruptura cu viziunea providențială asupra istoriei, îndepărtarea de un sistem
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
presupune că fiecare țară se va specializa În producerea și exportul acelor mărfuri pe care le fabrică cu cheltuieli relativ mai mici și va importa mărfurile pe care le produce cu cheltuieli relativ mai mari22. De fapt, actualmente țările Înalt industrializate pe larg aplică această teorie, plasînd centre de producere (a automobilelor, tehnicilor de uz casnic, aparatelor electronice ) pe teritoriul țărilor În curs de dezvoltare, folosind la maximum toate avantajele de localizare oferite de țara-gazdă În scopul micșorării cheltuielilor de produccție
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
precum și tehnicile de producție. Ea a creat un segment distinct de cerere, aceea pentru noile pe atunci surse energetice și materiale industriale, a contribuit la ridicarea standardului de viață, permițând, totodată, intensificarea cererii pentru acele produse alimentare pe care țările industrializate nu le puteau obține ele Însele, În mod eficient. Mai mult, ea a impus forme de transport noi și mai eficiente, determinând reducerea semnificativă a costurilor comunicațiilor interși intra-firmă, după cum tot ea a impus modificări ale diverselor reglementări referitoare
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
și europene) dețineau cel puțin 95% din capital. Activitatea investițională direcționatâ spre exploatarea surselor de materii prime a fost mai intensă În țările În curs de dezvoltare, În timp ce investițiile În sectoarele secundar și terțiar au vizat, În primul rând, țările industrializate dezvoltate. Creșterea rapidă a producției industriale imediat după cel de-al doilea război mondial și necesitatea intensificării activității economice În vederea refacerii postbelice au stimulat o cerere nemaiîntâlnită de materii prime, ceea ce a determinat țările industrializate să caute noi surse de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
vizat, În primul rând, țările industrializate dezvoltate. Creșterea rapidă a producției industriale imediat după cel de-al doilea război mondial și necesitatea intensificării activității economice În vederea refacerii postbelice au stimulat o cerere nemaiîntâlnită de materii prime, ceea ce a determinat țările industrializate să caute noi surse de aprovizionare. Câteva evenimente au influențat dimensiunea și componența organizațională a activităților economice din acea perioadă. Ca urmare a faptului că SUA au ieșit din război mai fortificate decât celelalte țări foste beligerante, ele au dominat
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de produse care Înglobează un grad Înalt de tehnologizare, spre produse a căror cerere este dinamică În comerțul mondial: produsele electronice, aparatele, mașinile Exporturile țărilor În dezvoltare de produse intensive În tehnologie crește, În prezent, mai repede decât exportul țărilor industrializate. Aceasta ne sugerează Însă că În țările În dezvoltare se derulează mai degrabă operațiunile relativ simple de asamblare, intensive În forță de muncă ieftină, decât operațiuni de producție complexă sau de cercetare și dezvoltare. Dar sunt câteva excepții notabile de la
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
al calității, dar made in dispare, pentru că piesele se produc Înainte de asamblare În zeci de locuri aparținând rețelei globale. Procesul realocării , dislocării industriei la scară internațională a ridicat noi probleme teoretice și practice. De exemplu, o serie de state nou industrializate s-au transformat În scurt timp În investitori. Pe de altă parte, majoritatea investițiilor străine nu se mai Îndreaptă acum spre statele aflate În curs de dezvoltare, ci spre țările cu un Înalt nivel de dezvoltare. Teoretic, aceasta Înseamnă apariția
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
deși astfel de argumente au o oarecare forță, orice politici care se axează pe autosatisfacere sau pe izolare implică costuri atât de mari Încât nu pot fi justificate prin rațiuni economice. Acest fapt a fost demult recunoscut de țări mici industrializate sau În curs de industrializare, precur Belgia, Elveția sau Singapore, Într-o tot mai mare măsură fiind recunoscut și de state mari precum SUA, sau cu puternice tradiții naționaliste, cum ar fi India sau China, acceptînd că , mai ales când
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
are ca efect creșterea valorii adăugate a producției naționale. Cu cât sectorul industrial ocupă o pondere mai mare În economia națională, cu atât țara este mai atractivă pentru investitorul străin, riscurile economice fiind mai reduse În acest caz. O economie industrializată este mai stabilă și mai puțin expusă la crize economice profunde. 7. Ponderea sectorului public În P.I.B. (P/P.I.B.). Acest indicator are În vedere poziționarea sectorului public În raport cu dimensiunea economiei naționale. Sectorul public nu produce În economia reală, el doar
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de idei, Împărtășim viziunea lui Dunning precum că orice politică care se axează pe autosatisfacere sau pe izolare implică costuri atît de mari Încît nu pot fi justificate prin rațiuni economice. Acest fapt a fost demult recunoscut de țările mici industrializate sau În curs de industrializare, cum sunt Belgia, Elveția sau Singapore, Într-o tot mai mare măsură fiind recunoscute de state mari precum și SUA, sau cu puternice tradiții naționaliste, cum ar fi India sau China, acceptînd că nici o țară nu
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
câștigat din punct de vedere economic, atât în țările în curs de dez voltare, cât și în cele dezvoltate, există sufi cie nte dovezi că mulți au avut de pierdut. Uneori, regulile jocului au fost im pus e de țările industrializate avansate - și, în special, de anumite grupuri de interese di n țările respective și nu s a încercat crearea unui ansamblu de reguli echi tab ile, cu atât mai puțin a unor reguli care să faciliteze bunăstarea populațiilor din ță
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și servicii. Dacă, în trecut, tranzacțiile fi nanciare erau, în bună parte, co relate și determinate de schimburile comerciale , î n prezent, între cele două tipuri de fluxuri, s a produs o decuplare. Liberalizarea piețelor financiare în unele țări nou industrializate (din Asia de Sud-Est în special) a fost stimulată de mai mulți factori, între care ceea ce unii autori numesc fundamentalism de pi ață : „este mai bine ca alocarea resurselor să fie lăsată pe seama mecanismelor de piață, deoarece orice interferență cu aceste mecanisme
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
interesul instituțiilor financiare de a va lorifica noi oportunități. Acest ultim interes a căpătat și o anumită conotație pol itică, având vehicul și po ziția unor țări ca S.U.A., Marea Britanie, Germ ani a etc., care le-au cerut țărilor nou industrializate să și deschidă piețele financiare în cadrul unor n ego cieri bilaterale sau multilaterale. Totodată, se poat e a precia că inovațiile tehnolo gice în domeniul comunicării și liberalizarea f ina nciară au condus la globali zarea industriei serviciilor financiare în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Acest proces de liberalizare a f ost determinat, la rândul său, precum și de interesul marilor conglomerate fin anc iare occidentale de a valorifica noi oportunități de investiții. Unele țări, ca S.U.A., Marea Britanie, Germ ania etc., le-au cerut țărilor nou industrializate să-și deschidă piețele financiare în cadrul unor negocieri bilaterale sau multilaterale. Liberalizarea a produs numeroase modificări în strategia și dimensi unile agenților pieței financiare. Astfel, ca u rmare a reducerii veniturilor din comisioane, intermediarii de pe piețele fin anc iare au
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
volatile și au pregătit te renul pentru colapsul sistemului cu rate fixe d e s chimb. Globalizarea financiară s-a încetinit semnificativ în perioada Bretton Woods (1945 - 1971), proces care s a menținut doar pentru un număr mic de economii industrializate. Putem sublinia că ace astă perioadă a fost una a globa ării lente și limitate, astfel încât acordul de la Bretton Woods nu s-a dovedit a fi viabil pentru ordinea economică gl oba lă. liz Globalizarea financiară - proces ireversibil globale. Economiile
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]