1,071 matches
-
în situația de sub-recompensare, cât și în cea de supra-recompensare, dar în cea de-a doua situație sentimentul de inechitate apare mai greu decât în cazul sub-recompensării (plusul care determină inechitatea trebuie să fie mai mare decât minusul care declanșează inechitatea). Starea de inechitate prezintă mai multe grade de intensitate, punctul maxim fiind atins atunci când atât inputurile cât și rezultatele sunt discrepante. Pornind de la teoria disonanței cognitive, Adams prezintă două postulate ale teoriei sale (Adams, 1963, în Levine (ed.), 1976, pp.
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sub-recompensare, cât și în cea de supra-recompensare, dar în cea de-a doua situație sentimentul de inechitate apare mai greu decât în cazul sub-recompensării (plusul care determină inechitatea trebuie să fie mai mare decât minusul care declanșează inechitatea). Starea de inechitate prezintă mai multe grade de intensitate, punctul maxim fiind atins atunci când atât inputurile cât și rezultatele sunt discrepante. Pornind de la teoria disonanței cognitive, Adams prezintă două postulate ale teoriei sale (Adams, 1963, în Levine (ed.), 1976, pp. 283): 1. Prezența
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
prezintă mai multe grade de intensitate, punctul maxim fiind atins atunci când atât inputurile cât și rezultatele sunt discrepante. Pornind de la teoria disonanței cognitive, Adams prezintă două postulate ale teoriei sale (Adams, 1963, în Levine (ed.), 1976, pp. 283): 1. Prezența inechității creează tensiune, iar această tensiune este proporțională ca și intensitate cu valoarea inechității. 2. Tensiunea creată orientează comportamentul în direcția reducerii acesteia; puterea acestui impuls este proporțională cu tensiunea creată. De asemenea, sunt identificate modalitățile de reducere a inechității: modificarea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cât și rezultatele sunt discrepante. Pornind de la teoria disonanței cognitive, Adams prezintă două postulate ale teoriei sale (Adams, 1963, în Levine (ed.), 1976, pp. 283): 1. Prezența inechității creează tensiune, iar această tensiune este proporțională ca și intensitate cu valoarea inechității. 2. Tensiunea creată orientează comportamentul în direcția reducerii acesteia; puterea acestui impuls este proporțională cu tensiunea creată. De asemenea, sunt identificate modalitățile de reducere a inechității: modificarea inputurilor/rezultatelor, determinarea persoanei/grupului de referință să-și modifice inputul/rezultatul, schimbarea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Prezența inechității creează tensiune, iar această tensiune este proporțională ca și intensitate cu valoarea inechității. 2. Tensiunea creată orientează comportamentul în direcția reducerii acesteia; puterea acestui impuls este proporțională cu tensiunea creată. De asemenea, sunt identificate modalitățile de reducere a inechității: modificarea inputurilor/rezultatelor, determinarea persoanei/grupului de referință să-și modifice inputul/rezultatul, schimbarea persoanei/grupului de referință, distorsiunea cognitivă a relevanței elementelor schimbului, dar și absenteismul, solicitarea schimbării locului de muncă, până la forma cea mai intensă: părăsirea organizației. Dintre
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
constituie pentru celălalt elementul de referință. Autorul susține validitatea postulatelor teoriei sale prin rezultatele experimentelor proprii, a celor realizate în colaborare cu Rosenbaum sau conduse de alți cercetători (Homans). Sunt astfel testate următoarele ipoteze: 1. productivitatea (inputul) crește atunci când există inechitate pozitivă (supra-recompensare); 2. muncitorii supra-recompensați plătiți pe oră au o productivitate mai bună decât cea a grupului de control (recompensat echitabil); muncitorii supra-recompensați plătiți la piesă au o productivitate mai scăzută decât cea a grupului de control, însă cresc calitatea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a grupului de control (recompensat echitabil); muncitorii supra-recompensați plătiți la piesă au o productivitate mai scăzută decât cea a grupului de control, însă cresc calitatea muncii. Atât supra-recompensarea, cât și sub-recompensarea sunt prezentate de Adams drept stări negative, manifestări ale inechității ce trebuie înlăturate din mediul organizațional. 4.1.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei echității Teoria lui Adams subliniază importanța echității din mediul organizațional, furnizând o serie de principii pentru gestiunea și proiectarea echitabilă a proceselor organizaționale. Autorul atrage
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
părți (angajat și angajator) să recunoască aceleași inputuri și să le valorizeze în mod similar. În situația în care organizația nu recunoaște un input valorizat de angajat (de exemplu vârsta, etnia, meticulozitatea în realizarea sarcinilor sau gândirea pozitivă) atunci apare inechitatea. Similar, poate exista un consum inutil de resurse din partea organizației dacă se recompensează o dimensiune nevalorizată de angajat (de exemplu punctualitatea). Recompensa oferită de organizație trebuie să aibă utilitate marginală pentru angajat. Valoarea psihologică a recompensei și modul în care
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de exemplu abonament la sala de fitness) generează insatisfacție. Echitatea schimbului cu organizația are la bază percepția angajatului asupra raportului dintre inputuri și rezultate. Procesul este unul determinat cultural și istoric, "relația (n.m. dintre inputuri și rezultate) necesară pentru existența inechității este psihologică, nu logică" (Adams, 1963, în Levine (ed.), 1976, p. 278). Percepția angajaților asupra schimbului cu organizația nu trebuie evaluată prin prisma a ceea ce este "obiectiv" și "real", deoarece angajații acționează conform schemei profețiilor de autorealizare. Astfel, dacă ei
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
trebuie evaluată prin prisma a ceea ce este "obiectiv" și "real", deoarece angajații acționează conform schemei profețiilor de autorealizare. Astfel, dacă ei percep ca inechitabil schimbul cu firma, atunci vor dezvolta un comportament care va duce la confirmarea "în realitate" a inechității. Reacția predictibilă a angajaților atunci când resimt inechitatea este diminuarea efortului. Supra-recompensarea generează o creștere a inputurilor și în special a efortului, concretizat în creșterea productivității sau a calității muncii. Cu toate acestea, supra-recompensarea nu este o soluție pentru organizație, în
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
obiectiv" și "real", deoarece angajații acționează conform schemei profețiilor de autorealizare. Astfel, dacă ei percep ca inechitabil schimbul cu firma, atunci vor dezvolta un comportament care va duce la confirmarea "în realitate" a inechității. Reacția predictibilă a angajaților atunci când resimt inechitatea este diminuarea efortului. Supra-recompensarea generează o creștere a inputurilor și în special a efortului, concretizat în creșterea productivității sau a calității muncii. Cu toate acestea, supra-recompensarea nu este o soluție pentru organizație, în primul rând datorită faptului că generează inechitate
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
inechitatea este diminuarea efortului. Supra-recompensarea generează o creștere a inputurilor și în special a efortului, concretizat în creșterea productivității sau a calității muncii. Cu toate acestea, supra-recompensarea nu este o soluție pentru organizație, în primul rând datorită faptului că generează inechitate și atrage astfel după sine comportamente consumatoare de resurse pentru reducerea ei. 4.1.2. Limite, critici, dezvoltări teoria echității Prin implicațiile sale directe în mediul organizațional abordarea lui Adams a stat la baza unui număr impresionant de studii, peste
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
teoriei la spațiul cultural american. Kilbourne și O'Learly-Kelly (1994) fac o analiză din perspectivă interculturală și constată diferențe determinate de specificul cultural la nivelul tuturor dimensiunilor teoriei: inputuri, rezultate, grup de referință, strategie de restabilire a echității, toleranța la inechitate. Ceea ce este perceput de angajații americani ca și contribuție este diferit de ceea consideră input japonezii, olandezii, germanii, englezii, indienii sau zairezii. Similar, rezultatele și așteptările angajaților variază de la o arie culturală la alta. Și în ceea ce privește grupul/persoana de referință
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
referință, după Goodman (1974) și Summers și DeNisi (1990) IPOTEZE Goodman (1974) Summers și DeNisi (1990) 1. Absența echilibrului dintre contribuții și rezultate, în comparație cu oricare dintre cele trei dimensiuni de referință (altul, sinele, sistemul) conduce la insatisfacție. acceptată acceptată 2. Inechitatea percepută ca urmare a comparării cu grupurile de referință este un predictor mai bun pentru insatisfacție decât celelalte elemente corelate în mod tradițional cu insatisfacția (nivelul salariului). acceptată acceptată 3. Cu cât crește nivelul de profesionalizare (nivelul de educație), cu
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
salariu tind să nu se compare cu propria persoană în ipostaza trecută, iar cei cu salarii mici nu se compară cu ei aflați în situații trecute. parțial acceptată respinsă 6. Persoanele care nu valorizează banii ca recompensă, resimt mai puțină inechitate. respinsă acceptată Studiul lui Summers și DeNisi exclude dimensiunea de comparare "sistem", dar suplimentar măsoară gradul de inechitate resimțit de subiecți. Chiar dacă metodologia folosită în cele două studii a fost diferită, Summers și DeNisi pun în discuție necesitatea investigării unităților
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
se compară cu ei aflați în situații trecute. parțial acceptată respinsă 6. Persoanele care nu valorizează banii ca recompensă, resimt mai puțină inechitate. respinsă acceptată Studiul lui Summers și DeNisi exclude dimensiunea de comparare "sistem", dar suplimentar măsoară gradul de inechitate resimțit de subiecți. Chiar dacă metodologia folosită în cele două studii a fost diferită, Summers și DeNisi pun în discuție necesitatea investigării unităților de referință și a mecanismelor prin care angajatul își alege aceste unități (grup/persoană). O altă cercetare asupra
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
banilor în restabilirea echității (Greenberg și Ornstein, 1983); i) cu cât crește intensitatea credinței că salariul este unul corect, cu atât crește satisfacția față de câștigul salarial (Berkowitz, Fraser, Treasure și Cochran, 1987); j) deși toți angajații, indiferent de sex resimt inechitatea când sunt sub-recompensați, femeile tind să resimtă în astfel de situații mai puțină insatisfacție decât bărbații și să accepte plata inechitabilă (Brockner și Adsit, 1986). Konovsky (2000) prezintă implicațiile practice ale studiilor justiției procedurale desfășurate în perioada 1990-2000: a) dacă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
determinate de tipul nevoii dominante: nevoia de realizare, nevoia de putere și nevoia de afiliere. Teoria echității implică identificarea contribuțiilor, a rezultatelor și a grupului de referință pentru măsurarea percepției asupra relației cu organizația: relație de schimb echitabil sau inechitabil (inechitate pozitivă prin supra-recompensare sau inechitate negativă, prin subrecompensare). În subcapitolul aferent metodologiei de evaluare a motivației managerilor brașoveni este prezentat detaliat fiecare model teoretic. Fig. 11. Un model de operaționalizare pentru evaluarea motivației munci 6.3. Prezentarea aplicației practice. Resursa
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
nevoia de realizare, nevoia de putere și nevoia de afiliere. Teoria echității implică identificarea contribuțiilor, a rezultatelor și a grupului de referință pentru măsurarea percepției asupra relației cu organizația: relație de schimb echitabil sau inechitabil (inechitate pozitivă prin supra-recompensare sau inechitate negativă, prin subrecompensare). În subcapitolul aferent metodologiei de evaluare a motivației managerilor brașoveni este prezentat detaliat fiecare model teoretic. Fig. 11. Un model de operaționalizare pentru evaluarea motivației munci 6.3. Prezentarea aplicației practice. Resursa umană evaluată În perioada 2002-2008
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în vedere cele trei situații tipice ce pot apărea în evaluarea raportului dintre contribuții (input) și recompense (outcomes). 1. schimb echitabil: salariatul primește cât consideră că este corect să primească și interpretează raporturile cu firma ca fiind echitabile; 2. sub-recompensare (inechitate negativă): salariatul primește mai puțin decât consideră că este corect și interpretează schimburile cu firma ca inechitabile; 3. supra-recompensare (inechitate pozitivă): salariatul primește mai mult decât consideră că este corect și evaluează raportul cu firma ca inechitabil. Pentru elaborarea rapoartelor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
echitabil: salariatul primește cât consideră că este corect să primească și interpretează raporturile cu firma ca fiind echitabile; 2. sub-recompensare (inechitate negativă): salariatul primește mai puțin decât consideră că este corect și interpretează schimburile cu firma ca inechitabile; 3. supra-recompensare (inechitate pozitivă): salariatul primește mai mult decât consideră că este corect și evaluează raportul cu firma ca inechitabil. Pentru elaborarea rapoartelor individuale de evaluare s-au aplicat următoarele principii: 1. situația de schimb echitabil generează satisfacție și este de așteptat ca
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
mai mult în evidență gândurile clerului. Jeanne d’Arc nu era o persoană oarecare, ci un deținut politic, căruia trebuia să i se distrugă orice urmă de popularitate printr-un răsunător proces religios. „Acest proces a fost un moment de inechitate și de minciună” - au apreciat ulterior specialiștii care au studiat cazul. Numai că încrâncenatul prelat avea cu totul alte păreri. El știa una și bună: pentru a-și satisface propriile orgolii și pentru a face pe dorința englezilor, condamnarea trebuia
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
de pensii de mizerie, din care se mai fac și riguroase și îndreptățite? rețineri, pe când unii cetățeni - un alt fel de oameni, beneficiază de pensii de 250 milioane. Când și cât au contribuit la fondul de pensii? E o flagrantă inechitate! Marți, 1 decembrie 2009. E ziua națională a României Mari realizată ca urmare a participării noastre la război alături de Antantă. La TV se dau aspecte de manifestări la București, Alba Iulia și în alte multe centre ale României. E ziua
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
esențiale, iar speranța de viață este mai ridicată acum decât oricând altădată. Dar trăim într-o lume divizată în multe privințe. Globalizarea, o forță a civilizației moderne ar putea să contracareze problemele și barierele care creează aceste diviziuni, conflicte și inechități. Această nouă integrare a comerțului, inovațiilor și progresului ar putea incita atingerea unei mai mari democrații și libertăți sau ar putea nedumeri și complica o lume sceptică, suspicioasă în fața riscurilor globalizării și lipsită de conștiința potențialului său. Globalizarea este încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
fi, mai devreme sau mai târziu, corectată. Pornind de la estimarea că naționalizarea a reprezentat un act ilegal, în raport cu un principiu universal abstract al dreptului la proprietate, a fost susținută retrocedarea proprietății, fără a acorda vreo atenție efectelor social-economice negative și inechităților pe care le-ar putea crea, după o perioadă de timp atât de îndelungată. În discursul occidental, temele restaurative rareori pot fi găsite într-un mod explicit, dar presiuni prin diferite canale au fost continuu exercitate. Nu cred că rațiunile
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]