1,112 matches
-
trece dincolo de mine aud ecoul gândurilor într-un colț de redacție mă opresc sun „te doresc - iubita mea în cercul de foc al trupurilor arămii” parcă aud niciodată nu-i prea târziu să trecem peste viața abia șoptită pentru un inegalabil timp în alfabetul dragostei unică literă femeie iubită."("ochii albaștri din viața trăită") LILIA MANOLE Referință Bibliografică: LEGĂMÎNT PRIN DRAGOSTE / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1527, Anul V, 07 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilia
LEGĂMÎNT PRIN DRAGOSTE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350047_a_351376]
-
a oricărui fapt, fenomen, trăire omenească, așa cum cusătura unei carpete poate aduce în odaie o câmpie cu flori. Unul din pleiada de actori ai Teatrului de Revistă „Cnstantin Tănase” din București adună și e în stare să expună cu un inegalabil talent o câmpie cu cele mai diverse și multiple forme transgresate din viață, natură și lume, apoi aranjate cu migala, aservirea și harul actoricesc în roluri. E un actor complex. Tânăr și tocmai de aceea un uimitor actor profesionist - altminteri
NAE ALEXANDRU. REGULA OMULUI DE OMENIE ŞI ARTISTULUI DE VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350091_a_351420]
-
vorbă, iar în urmă cu vreo opt ani ne-a chemat într-o miniexcursie în Portugalia, țară în care a trăit mulți ani și a fost iubit și respectat de multă lume. Și acolo ne-a arătat frumusețile naturii, farmecul inegalabil al micuței, dar primitoarei localități Serpa, am văzut că portughezii sunt oameni deschiși, primitori, și am urmărit și un campionat, dacă nu mă înșel european, de fotbal. L-am simțit foarte aproape și cu acea poftă de viață despre care
ACELAŞI OM, ALT PĂIANJEN de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350198_a_351527]
-
viitor. Cu țesătura maramureșeană m-am întâlnit odată cu venirea noastră în Botiza. Dar cu țesătura în general m-am întâlnit în copilărie, deoarece în familia noastră de țărani mama era cea care pregătea totul pentru îmbrăcăminte. Țesătura maramureșeană este posibilitatea inegalabilă de a reda frumusețea Maramureșului nu numai prin cuvinte, ci și prin artă. De a arăta lumii competența țărăncii din această parte de lume și harul ei de a lăsa tot ce este frumos urmașilor. Pe țoluri sau covoare, cum
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
Tonalitatea senină a sentimentului erotic și chiar dragostea fericită, lipsită parcă de umbre, ideală să-i spunem, există însă și în poeziile scrise mai târziu: „Freamăt de codru”, „Somnoroase păsărele”, „La mijloc de codru des”, la care se pot adăuga inegalabile versuri închinate iubirii și naturii din „Scrisoarea IV” și „Luceafărul”. Iubirea pentru femeie și natură luminează și tulbură, cele două sentimente însumându-se, ajung să aibă o energie cosmică care până la urmă, pare să scape de sub imperiul voinței, ca o
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
Marino, specialitatea casei este un lichior de migdale, celebrul Amaretto. La Capri, Limoncello, un lichior de lămîie foarte bun. Roma mi-a rămas în memorie pentru apă. Nu mă refer la fântânile celebre, cele din Piața Spaniei, Piața Navona și inegalabila Fontana di Trevi, ci la faptul că peste tot găsești cișmele în care curge apa în permanență, o apă rece și gustoasă. Vă dați seama ce înseamnă asta pentru niște turiști veșnic transpirați, care bat orașul pe jos, în luna
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
paharul” etc. Suntem, intru bucuria și binele nostru, contemporanii unei artiste de valoarea acelora pe care un veac nu le dăruie cu generozitate ci cu grijă univeral valabilă că bogățiile să nu fie împrăștiate, ci agonisite și păzite! Ea este inegalabila Tita Bărbulescu, artista înstelata că cerul, cu lumina pe sufletul profund și frumos precum cosmosul! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografica: Tita Bărbulescu. Artista înstelata că cerul / Aurel V. Zgheran : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1634
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
meu râu de vise, iar din brațele mele aripi de îngeri, ca să pot cutreiera nepătrunsele taine ale vieții! Amin!” Și... Dumnezeu i-a ascultat ruga, iar prin scânteia divină ce-a așezat-o în el, ne-a lăsat o operă inegalabilă. Și parcă tot de un vis ține și chemarea, din 24 mai 2011, la El, acolo în cer, ca să aprindă împreună lumina din stele. I-am simțit spiritul acolo azi, cum întindea mătasea amintirilor peste ferestrele luminate de soarele său
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
ale cristologiei moderne, privite comparativ, atât din perspectivele istoriei, ale ortodoxiei naționale, cât și ale Bisericii creștine universale. Până în prezent, pe Plaiurile mioritice nu a apărut o carte mai bună și mai explicită despre Hristos! Așa cum România a dat lumii inegalabila lirică eminesciană, rapsodiile enesciene, siluetele savante ale sculpturilor brâncușiene ori invențiile tehnice epocale, fără de care nu ne-am putea imagina o viață civilizată - avionul cu reacție, stiloul, sonicitatea, insulina ș.a., unul dintre cele mai complexe și mai profunde studii asupra
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
noi ca pe o comoară''. Hărnicia și chibzuința sunt coordonate ale muncii omului din popor și sunt opuse lenei: Sârguința/Țese pânza/Iară lenea/Pierde vremea''. Bunătatea și demnitatea sunt exprimate în termenii cei mai simpli, dar au valențe metaforice inegalabile: Cuvântul bun unge și cel rău împunge''. Cine bate la poarta altuia, o să bată și altul la poarta lui'', ,,Decât să întingi în unt/ Cu ochii în pământ/Mai bine să întingi în sare/ Cu ochii la soare'' Câtă frumusețe
TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364932_a_366261]
-
toți Piața Endependenți”. Lăsați-mă în pace!” În fiecare cuvânt al lui Caragiale, în fiecare replică, se poate observa o lacrimă, de râs sau de durere, fericirea și nefericirea, pentru că ele alcătuiesc viața și aceasta a fost ilustrată prin diamantul inegalabilului său talent. Când spunem Caragiale, spunea Ceahlăul, străjerul Moldovei, spunem uriaș care străjuiește granițele literaturii române. Maestrul s-a cununat cu Nemurirea. Să-l sărbătorim, popor român! Lăsați-i pe Tipătești, Trahanachi, Farfurizi, Cațavenci, pe Zoițicile, Mițele, Zițele, pe Leonizi
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
decembrie 1933, comemorarea scriitorului Ion Creangă, și, ca de obicei, a reunit manifestări specifice mai multor arte: literatură, teatru, muzică, pictură. Serata a început în acordurile muzicii clasice interpretate la chitară de profesorul Bogdan Găzdac. Nelu Stan, cu talentu-i actoricesc inegalabil, ne-a introdus în atmosfera invernală a lunii decembrie recitând poezia „Decembre” de George Bacovia, fiind acompaniat la chitară de Bogdan Găzdac. Nașterea Mântuitorului a fost sărbătorită prin interpretarea de colinde de către Iulia Dragomir, poetă, profesor de limba română la
SERATA LITERARĂ „ATITUDINI”, PLOIEŞTI, DECEMBRIE 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366349_a_367678]
-
Publicat în: Ediția nr. 946 din 03 august 2013 Toate Articolele Autorului N E V E D E M L A P A R I S Dramă într-un act și trei tablouri În amintirea marei Doamne a cântecului popular, inegalabila Maria Tănase pe care am cunoscut-o în anul 1956 până în ziua când Măiastra s-a înălțat la ceruri devend nemuritoare. O dragoste cu năbădăii dintre Maria Tănase și Constantin Brâncuși Drama "NE VEDEM LA TÂRGU JIU" se poate urmari
CENTENAR MARIA TĂNASE 81913-20139 de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366527_a_367856]
-
tot ce e legat de hăituirea bovinelor trezește reacții contradictorii, de la entuziasm până la respingerea totală, într-un amestec de fascinație și consternare. Explicația supraviețuirii acestei tradiții de-a lungul veacurilor, în ciuda numeroaselor încercări de a-i pune capăt, constă în inegalabila forță de atracție pe care o exercită acele momente de răvășire emoțională exacerbată. Sentimentul atingerii morții, presimțirea neantului și efemerității existenței, norocul de a scăpa de sub pericolul iminent, a doua șansă, încununată mai apoi de o renaștere aparent miraculoasă sunt
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
mod eronat americanul Richard Ford. Nu uciderea taurului joacă rolul decisiv, ci momentul care precede moartea, secunda de dinainte de final. Țelul spectacolului nu este să contempli luarea în coarne a unui mozo, ci să te abandonezi admirației pentru talentul său inegalabil de se apropia de bestie până la limita supremei atingeri, rămânând, ca prin minune, nevătămat. Așa paradoxal cum sună, motivul pentru care spaniolii caută pericolul și apropierea de moarte rezidă tocmai în pofta lor nestăvilită de viață. Nu e obligatoriu să
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
Ilene își relevă măiestria lor neîntrecută, conturează cu sârg și temeinicie în fir de borangic roșu, albastru, galben, motive florale, antropomorfe și zoomorfe pecetluite în creații de artă populară neasemuite: ii și fote, tulnici și dulmane, chimire și pieptare înflorate inegalabil, toate admițând echilibrul preocupărilor țărăncii din Muscel. Se numesc cusătorese, și-atât. A încercat cineva să le zică altfel și au zâmbit. Binevoitor sau nedumerit. Măiestria lor a fost mărturisită și încercată -în creații de artă plastică folosindu-le drept
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
însă, împotriva voinței multora, o singură mândrie de necontestat: aceea de a fi fost contemporani cu acest astru care va face în literatura română o minunată pereche EMINESCU - PĂUNESCU. Lîngă poeți de Stelian Platon MOTTO: Cu sufletul răvășit de durere Inegalabilului și Nemuritorului nostru poet național ADRIAN PĂUNESCU. Azi-noapte te-am visat dezamăgit, Și lacrimi picurau din stele, Se tînguia în beznă un cîine adormit, Se pregăteau de nuntă ursitoare rele. Acum te desfrunzești în plină toamnă, Nu știe nimeni cînd
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
însă, împotriva voinței multora, o singură mândrie de necontestat: aceea de a fi fost contemporani cu acest astru care va face în literatura română o minunată pereche EMINESCU - PĂUNESCU. Lîngă poeți de Stelian Platon MOTTO: Cu sufletul răvășit de durere Inegalabilului și Nemuritorului nostru poet național ADRIAN PĂUNESCU. Azi-noapte te-am visat dezamăgit, Și lacrimi picurau din stele, Se tînguia în beznă un cîine adormit, Se pregăteau de nuntă ursitoare rele. Acum te desfrunzești în plină toamnă, Nu știe nimeni cînd
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
simțiri ce curg prelung, din ulciorul înclinat al infinitului călătorind prin spațiul multidimensional, în mărginirea acestuia în sinele stăpânitor individual al efemerului prezent, se zbat neîncetat a învinge absurdul neacceptării ce își face loc sfidând absolutul, a cărui supremație e inegalabilă, invincibilă în fața a tot ce este ca natură a entității sub egalul puterii supraomenești!... Certitudinea conștientizată pe deplin a predominării relativului in plan multilateral existențial, ca semn central în jurul căruia se învârt toate elementele vieții, formând un cumul continuu de
URCÂND PE TREPTE ÎNALTE ALE EXISTENŢEI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366258_a_367587]
-
e Doina. Doina de pe Olt sau de pe Jiu. (Revista „Gândirea”, Anul XVII, nr. 4, Aprilie 1938) Și cine a doinit atât de cutremurător și de neînțeles de sensibil, fiind suflet în sufletul Neamului său, altcineva decât Maria Tănase?! Genialul și inegalabilul poet Radu Gyr a tors din ființa sa fascinantă și prigonită, din ființa sa poetică și mărturisitoare, din ființa plină de iubire și suferință și un șirag de nestemate Balade. O parte închinate României, Loviștei, Bucegilor, Maramureșului, Basarabiei, Dobrogei, Dacului
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
viitoru-n ei răsfrânt/ Și-n iureșul eternei goane/ Cum sunt ce-am fost voi fi ce sînt.// (Nichifor Crainic- Eu) Maria, cea care renăscea și pe marile scene ale lumii dar și în pridvorul țăranului strămutat în mahala, a trăit inegalabil și total aceeași metaforă a poetului: „Tresaltă-n mine milioane/ Cu viitoru-n ei răsfrânt/ Și-n iureșul eternei goane/ Cum sunt ce-am fost voi fi ce sînt.” Sunt mulți „cutezători calici”, astăzi, ca și ieri, unii zice-se chiar
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
recunoștința și credința pe care o merită Regele, așa cum rămân abătuți de la ideea de prețuire pe care o merită toate valorile umane naționale. O neschimbată provocare persistă de sus, fără obosire, în România, în vreme ce Majestatea Sa este jubilat drept o inegalabilă personalitate mondială, adeseori în Marea Britanie, dar și pretutindeni pe glob. Consecventă în efectul sufletesc echivalent iubirii, pe potriva superbelor regine ale României, Elisabeta, Maria, Elena, Ana, Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta continuă identic fermitatea Majestății Sale Regelui Mihai, prin a nu
TIMP, DESTIN, VOCAŢIE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361631_a_362960]
-
viață și-i petrece în localitatea Călățele, acolo unde Apusenii își pleacă frunțile spre Depresiunea Huedinului, într-o dulce îmbrățișare cu dealurile ce mărginesc poalele Vlădesei, masivul care străjuiește cu Pietrele lui Albe și Cetățile Ponorului poarta de intrare spre inegalabila Țară a Moților. Este crescută de bunicii din partea mamei, “măicuța” și “tătuțu”, pentru care cei doi nepoței, frații Diana și Paul (mai mare cu patru ani decât surioara lui), înseamnă totul, constituie universul în jurul căruia se învârte viața celor doi
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
a lui Constantin Marafet. Marin Ifrim l-a prezentat: poetul Ion Nicolescu. „Bătrânul” a pășit în mijlocul sălii, conștient de efectul prezenței sale, ca un senator în amfiteatrul roman, ca un Socrate în Agora. A început să recite. Avea un timbru inegalabil „se repară Curtea Veche/ cu trufașele ei grote...”. "Te cunosc pe tine, mi-a spus, după evenimentul cultural, la o cafea eu, o apă, dânsul. Îl cunosc și pe unchiul tău, am fost colegi de liceu la Hașdeu". De atunci
TIMPUL S-A OPRIT ÎN LOC PENTRU POET, AMINTIRILE DESPRE EL, NU! de TEO CABEL în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351932_a_353261]
-
din Ciohorăni (care-i dărui lui Mihail o soră, pe Florica), nepoata (de frate) a tatălui lui Victor, căci neamul său pe linie paternă avea ramuri genealogice și în acest sat de lângă Hanu Ancuței, locul de popas consacrat literar de inegalabilul prozator. Iată-i pe cei doi concitadini chiar...veri. În ce privește această ipostază a biografiei lor comune, ea e sugerată de scriitor în unele din scrierile sale, cele care istorisesc întâmplări (cu „oameni și locuri”) preluate din acest sat aflat o
MIHAIL SADOVEANU ŞI MITROPOLITUL VISARION PUIU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351986_a_353315]