3,598 matches
-
știm; și a ști că nu știi este mai important și mai fecund decât a crede că știi” ( pp. 250-251). Concluzia acestui eseu este una a speranței. Maeterlinck crede că „rezultatul recentelor descoperiri din cele două infinituri este că materia inertă, sub orice formă s-ar prezenta, este la fel de spirituală, la fel de vie ca și noi; că moartea nu există nicăieri și că această agitație etern frenetică este o enigmă, ca și prezența noastră pe pământ”(p.251). Alianța conștientului și a
Maurice Maeterlinck și „oaspetele necunoscut“ by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/4679_a_6004]
-
de durere cu umerii căzuți și mânecile moi. Dar când l-am strâns la piept ca pe un tovarăș de suferință nu m-a recunoscut sau fiindcă nu vroia să-și împartă chinul cu mine mi-a alunecat din mâini inert la pământ.
Poeme by Ruxandra Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4695_a_6020]
-
miză emisiunea. Dacă la mitingul cu pricina nu se vor zgudui, la propriu, din cauza scandărilor geamurile CNA-ului, eu renunț la emisiune. Eu nu pot să fac emisiune în acest fel, în acest registru, despre aceste teme într-o țară inertă. Dacă nu se zguduie scaunele de sub fundurile lor la acest miting, eu renunț la emisiune", a spus Badea. "O să fie un miting cât se poate de serios și cât se poate de apolitic. Va fi în măsura în care domnul Oprescu ne va
Mircea Badea și Victor Ciutacu vor să facă un miting în fața CNA () [Corola-journal/Journalistic/49612_a_50937]
-
apreciem decența tonului, dar și moderația evaluării, cu subtilele sale trimiteri culturale! (Petre Tănăsoaica) ... Am putea saluta un scandal, a cărui importanță rămâne într-o perspectivă gravă, mai curând minoră, ca strategie eficientă de a solicita atenția unui public altfel inert, în mare majoritate lipsit de cultura care permite înțelegerea operei de artă, a complexității mesajului artistic și a limbajului ca parte integrantă a sa, și nu ca anexă a unui discurs ce urmărește neapărat accesul imediat la o lectură confortabilă
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
Protestele românilor din strada o bucură pe Monica Macovei, vicepreședinte al PDL, deoarece susține faptul că nu suntem un popor inert, a declarat vineri europarlamentarul PDL. Totodată, Monica Macovei a afirmat că se regăsește în unele din revendicările protestatarilor din Piață Universității sau în cele ale organizațiilor non-guvernamentale, mai ales cele referitoare la corupția din politică, chiar dacă demonstrațiile sunt îndreptate împotriva
Ce PDL-ist de frunte se alătură protestatarilor? () [Corola-journal/Journalistic/46360_a_47685]
-
din politică, chiar dacă demonstrațiile sunt îndreptate împotriva partidului din care face parte. "În primul rând, protestele sunt firești, normale, sunt elemente ale democrației. Nu mă refer la cei violenți, care aruncă cu pietre. Mă bucur că nu suntem un popor inert. M-am uitat și pe revendicările ONG-urilor, si pe cele ale oamenilor din Piață Universității și mă regăsesc în o parte din ele, mai ales la cele referitoare la reformarea clasei politice, despre care vorbesc din 2005 (...) Greșeli s-
Ce PDL-ist de frunte se alătură protestatarilor? () [Corola-journal/Journalistic/46360_a_47685]
-
ale unui secol preponderent individualist, și ascensiunea irepresibilă a colectivismului revoluționar, prin două dintre formele sale socio-politice de manifestare, burghezia și puterea amorfă a masei.” (p. 7) Simplu spus, paragraful e asfixiant, de o netezime bombastică și inutilă, cu lespezi inerte care izbesc prin prețiozitatea lor lucie, și dacă tot volumul ar fi fost prins în corsetul de lemn al jargonului de mai sus, supliciul lecturii ar fi descurajat intenția unei cronici. Noroc că, după inerția pietrelor de cavou ce dau
„A cădea sub incidența“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4667_a_5992]
-
e un dogmatic cu înclinații fundamentaliste care nutrește în ascuns intoleranță față de păreri opuse. Ca adept al tradiției căruia îi repugnă schimbarea, absolutistul e predispus la melancolii severe în marginea trecutului, fiind deci un atrabilar cu vederi conservatoare, un spirit inert otrăvit de bila neagră a întoarcerii la vestigii. Invers, relativistul e etichetat drept un spirit multiculturalist care corupe standardele morale, bagatelizînd valorile antice spre a pune în loc luciul superficialității și al bunului-plac; un factor dizolvant care folosește marota progresului ca
Umorile adevărului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4583_a_5908]
-
tot mai mult masă și tot mai puțin energie. Cartezian vorbind, un om bătrîn este apoteoza lui res extensa în dauna lui res cogitans. Cine intră în categoria lui „vetero” crește în carne și scade în suflet, devenind un conglomerat inert de părți care nu mai pot alcătui o armonie. Nu mai ești un trup bucurîndu-se de grația unor nervi în mișcare, ci ești ochiul care nu mai vede din cauza cataractei, ești chelia pe care n-o mai poți ascunde sub
La force des choses by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5766_a_7091]
-
să rupă nemărginita tăcere a acestei sălbatice singurătăți, sute de alte glasuri, unul după altul înviază în toate dealurile ca să-i răspunză pe-ntrecute, și când s-a stins uietul din urmă în curtea chinoviei, și când limba s-a oprit inertă din legănatul ei, încă tot se mai aud răspunsuri jalnice stingându-se unul după altul încet-încet în depărtatele adâncuri păduroase” (O reparație). Sau: „...Acest pitoresc orășel [...] e așezat în voie pe o largă pajiște, la poalele munților, străbătut drept prin
Caragiale cenzurat. O ipoteză by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/5854_a_7179]
-
că ceea ce dăunează volumului e scrupulul de convenție, adică grija de a nu sfida orizontul de așteptare al cititorului, cartea fiind un model de predică etică. Dar cînd faci morală nu poți face filozofie, eseurile fiind corecte și politicoase, adică inerte sub unghiul efectului la lectură. În fine, Petru Creția e un stoic avînd ceva din resemnarea lui Marc Aureliu și din reculegerea lui Ernest Bernea. Un spirit doct al cărui simț al limbii strălucește mai mult în traduceri decît în
Un stoic elegant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5519_a_6844]
-
se răspundă pentru că nu-i mai pasă nimănui de mata, nu te ruga - Să nu mă lași de tricoul și fustele unei tinere care asculta de mata nu din afecțiune, de frică și pesemne că te detesta tot de frică, inertă lângă mata auzind cum se legănau copacii în noapte și pământul care urca și cobora în funcție de nori, tropăitul calului înconjura casa oprindu-se în locul unde loveau porcii făcând să se creadă că sângele animalului sau al mamei când m-am
António Lobo Antunes - Arhipelagul insomniei () [Corola-journal/Journalistic/5672_a_6997]
-
într-o impersonală așteptare, „obiectivele”. Scos la lumină, „obiectivul” iese, ca să zic așa, din poziția de neutralitate, devenind fără voia sa un „personaj”. Decizia benevolă a accederii la propriul dosar echivalează cu asumarea acestei noi identități rezultate din metamorfozarea „obiectivului” inert într-un „personaj” viu, cu o evoluție imprevizibilă și doar parțial dependentă de stocul de informații livrat de Securitate. Aici simt nevoia unei ușoare delimitări de Michnik, Marino și Ioanid: fostele poliții politice comuniste sunt silite să prezinte catagrafii cu
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
1 Prevederile prezenței hotărîri se aplică la fabricarea, deținerea, prepararea, prelucrarea, experimentarea, importul, exportul, tranzitul transmiterea sub orice formă, transportul, depozitarea, manipularea și folosirea în economie, a materiilor explozive, compuse din substanțe explozive sau din amestecuri de substanțe explozive și inerte, care pot să provoace reacții chimice instantanee cu degajări de căldură și gaze la temperatura ridicată. Articolul 2 Materiile explozive se clasifică, din punctul de vedere al efectului pe care îl pot avea asupra mediului înconjurător în caz de explozie
HOTĂRÎREA nr. 2509 din 31 decembrie 1969 privind regimul materiilor explozive în economie şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la acest regim. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106296_a_107625]
-
a transforma secolul al douăzecilea într-un relicvar. În noua perspectivă, deja înrădăcinată în lumea noastră plină de „oameni recenți”, trecutul e un depozit fără utilitate precisă. El e, firește, garnisit cu toate ororile istoriei, dar ele sunt niște orori inerte, „împăiate”, aparținând lumii pe care memoria scurtă a contemporaneității a declarat-o moartă. Niște orori care nu ne mai privesc. În realitate, și ce s-a întâmplat la München, la Moscova, la Auschwitz, în Gulag, în Bosnia, în Rwanda, și
Brave old world (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5632_a_6957]
-
păcălire a șabloanelor impuse. În schimb, lipsa de tact discursiv naște ostilitate reactivă și represalii iminente. La asta se mai adaugă un amănunt psihologic: prezentată sub unghi strict informațional, orice istorie e un șir plicticos de amănunte aride, o galerie inertă de fapte care, derulate telegrafic în cadrul agențiilor de știri, nu au nici o semnificație. Într-un trecut e atîta istorie cîtă neputință de a o descrie în cadrul unei buletin de știri e de găsit în ea. Cauza stă în iradierea de
Hybrisul românesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5634_a_6959]
-
Ca să intrăm și să ne irosim în ea” s-a ridicat, Și „ca să nu-ți stic tot prăpăditul tău de drum”, S-a mutat în compartimentul de alături, căci era gol. - Dar iată-mă acum înapoi în prezent, cu degetul inert Permițînd cîntecului la radio, cinzeci de ani mai tîrziu, Să meargă pînă la sfîrșitul patetic; și încă mi se pare Că-l aud cîntînd, acoperind rotile încete care ne cărau Într-un loc „sub nivelul nostru”, după cum ținea să zică
Un poem de Alan Brownjohn () [Corola-journal/Journalistic/5491_a_6816]
-
care desfid inerția limitativă, cum să nu le proclami dinamica necesară și să nu le detectezi pînă în filigranul ultim al rostirii? Chiar la nivelul straturilor ei străvechi, evidența care ne iese în cale este de un ordin superior fixațiunilor inerte. Dacă numele latin al speței celei mai curente, din preajma noastră, mărunta vrabie, întrupînd neîndoielnic modestia, dacă passer a putut urca pe firmamentul filiațiilor lingvistice, astfel încît să ne dăruie, pe românește, numele generic al pasarii, clasa imensă în care încap
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
în care redactează după dictare un raport pentru Mîrza, securistul satului, cel în care îi pune pe elevi să se bată până la sânge, cel în care intră, ca toboșar, în formația de muzică a satului, toate sunt văzute prin pelicula inertă a minții eroului nostru. Sau, cum a fost numit de critică, antieroul. Are o plăcere greu de explicat să tragă clopotul la biserică și să aducă steagul atunci când un mort este anunțat la poarta tatălui său. Așa cum, împreună cu mama lui
Un pact de lectură pe dos by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4501_a_5826]
-
nici nu poate fi interpretată. Cine pretinde că înțelege muzica e un impostor, întrucît orice melodie e un fluid misterios, care nu poate să fie obiect al gîndirii. Din acest motiv, cine gîndește muzica o alterează, preschimbînd-o într-o carcasă inertă, la fel cum artistul care se laudă că poate interpreta personal o piesă nu face decît să-i schilodească esența pînă la mutilare. Muzica nu e ceva exterior omului, de pildă o întocmire sonoră, așezată între rîndurile unei partituri, și
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
să-i schilodească esența pînă la mutilare. Muzica nu e ceva exterior omului, de pildă o întocmire sonoră, așezată între rîndurile unei partituri, și care așteaptă să fie scoasă de acolo de interpret. Partitura nu e muzică, ci doar codul inert al unui șir de notații care devin muzică abia atunci cînd sunetele izbucnesc în interiorul unor suflete. Mai multe suflete vibrînd în armonia unei melodii alcătuiesc un concert, iar concertul e un eveniment unic, a cărui reușită depinde de o mulțime
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
fugitiv, divin și uman... El este adevăratul Subiect al parabolelor și pe El îl cercetează, de fapt, Andrei Pleșu în această carte discret mărturisitoare de îndoieli depășite și certitudini mereu chestionate”. Pentru autorul acestei cărți, cunoașterea nu este o aptitudine inertă a conștiinței, o ipostază statică, ci, dimpotrivă, presupune mobilizare și motivație intențională („Cunoașterea nu se exprima doar ca mod de a gândi, ci și ca fel de a fi, iar acțiunea nu e doar mobilizare motrice, ci și fel de
Adevărul ca parabolă by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3448_a_4773]
-
crescândă, după niște ritualuri ridicole. S-ar zice că suntem în plin policier, numai că, paradoxal, nimeni nu investighează vreodată aceste cazuri. Ele sunt doar relatate, dintr-o perspectivă, la rândul ei, stranie, căci naratorul pare a fi un însoțitor inert al lui Abăza. E aproape întotdeauna în preajma lui, dar, în ordine concretă, nu intervine decât accidental. Atrocitățile sunt relatate cu un calm suspect. N-ar fi exclus ca, date fiind libertățile pe care și le ia aici Nimigean, cel care
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
căci da, în discursul public, apelul la sofisme e, fără doar sau poate, condambabil), ci ca pe niște premise ale expresivității literare (deci dincolo de acuze și de pledoarii). Fiindcă, folosite cum se cuvine, aceste manierisme logice nu sunt, ca tropi, inerte. Ele emoționează sau amuză. Inconștient, plac. (Dovadă cărți precum Alice în Țara Minunilor sau dialogurile savuroase ale lui Caragiale). Ideea Martei Petreu de a pune în legătură sofismele unor Protagoras din Abdera, Prodicos din Ceos sau Gorgias din Leontinoi cu
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
scuturați nu apucă să se manifeste nici în plan practic, nici în plan speculativ. Primul plan ar cere fapta, numai că liricul n-ar apetențe pragmatice, iar al doilea plan ar cere conceptul, atîta doar că liricul fuge de formula inertă a jargonului abstract. Cultul prometeic al faptei i se pare o bazaconie, iar mania înlănțuirilor silogistice, paradă de erudiție. În ambele situații, Dan Iacob e izbit de carența afectivă ce macină în subsidiar cele două atitudini. Morala e cazuistică fără
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]