552 matches
-
documentele, ci, poate, mai ales, interpretarea care li s-a dat, cum spuneam, în presă. Concluzia cea mai evidentă este că „acuzații” ies mai bine din ancheta lui Andreescu decât presa. Dacă ne gândim că presa înseamnă în acest caz infamul Victor Roncea, AlterMedia, alții și altele din aceeași speță, nici nu e de mirare că Andreescu pare uneori și cu prioritate interesat să repare reputația celor șapte. Cronica literară din numărul de față al Rl e consacrată cărții lui Gabriel
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3956_a_5281]
-
tortură"4. Visează o "realizare practică a neantului" prin care să fie "deșurubat totul". Utopia sa ar fi posibilă printr-o "revoluție adevărată", adică totală, nu doar limitată la lupta de clasă a comuniștilor. Aceștia sunt "dușmanii, cu optimismul lor infam, cu constructivismul lor grosolan și naiv"5. Adrian, acolit din greșeală, poet vag suprarealist, este îngrozit de ideea descompunerii "abisalității românismului" prin "călcarea în picioare" de către comuniști. "Huliganii" lui Dumitriu trec și la acțiune. Alertat de dispariția Lenei, Adrian face
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
direcția criticii aplicate sistematic actualității, G. Călinescu, în "sinteza epică și știința inefabilă" a istoriei literare. Indiferent de materia contribuției și de factorii diferențiali ai personalității, toți au urmărit "expresia justă în haina de sărbătoare a cuvîntului" (Șerban Cioculescu). După infamii ani ai proletcultismului, critica noastră renaște în spiritul celei mai prețioase dintre tradițiile sale, cea a promovării valorii estetice și a scriiturii corespunzătoare descripției și analizei acesteia. Deși o serie de tentații scientizante au intervenit într-un cîmp de conștiință
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
Căci nu putem desconsidera inteligența filosofului ce țintea, în nefericirea sa, un scop la care ținea mai presus de orice, elaborarea și publicarea operei. Cum să nu-și fi dat seama că avea a face cu niște troglodiți, cu niște infami cu care era imposibilă realizarea vreunei tangențe? Cum să fi crezut că ar putea reorienta inchiziția într-una din variantele ei cele mai sordide? De asemenea, n-am putea subscrie o altă considerație a lui Sorin Lavric: Paradoxul este că
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
-și ieșise, și el, cu totul din matcă lovit ca de molimă și scâlciat, și căruia VATRA (numărul cu proletcultismul) i le-a publicat fără să... roșească! Cum să se pună cititorul cuviincios la adăpost de asemenea elucubrații bruiante și infame? Deschide revista ca un copil curat și se trezește invadat de texte bolnave, împotriva cărora a spune ceva, a le înfiera, înseamnă fatalmente a le repeta și astfel a le răspândi? l Să ne revenim la normal, la gustul cel
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
să aibă multe calități ca să fie cu mine!”. Răutăcioșii ar putea să-i plaseze o directă la ficat, menționând o calitate care le eclipsează pe celelalte: să fie bărbat! Noi, cei care nu am crezut nicio clipă în aceste zvonuri infame, ne uităm și la știrea unde se spune că blonda care l-a sărutat pe Bote a pozat nud la 19 ani. Și ce dacă? Tare era să pozeze nud la 91 de primăveri și foarte tare să-l sărute
Ziare, la zi: Ghici la ce apă plată face reclamă Băsescu? () [Corola-journal/Journalistic/28045_a_29370]
-
prin anii '70, daca nu mă ănsel (uitată, ansa, mă tem), ori poate pentru că numele lui Kuhn e deja și la noi inflamat de conotații steril negative, cat si păgubos pozitive. Dacă nu ar sta pe rafturile librăriilor laolaltă cu infamele manuale, poate că i-aș propune o altă lectură acum, una mai "științifică", mergand pe firul receptării ei, al carierei pe care au făcut-o unele dintre conceptele propuse de Kuhn an acest volum, ori al influenței avute de teoria
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
mijloc, ca un gâde-asistat de ajutoare. Localnic al Cytherei, născut de cerul sfânt , Tu rabzi cu resemnare insultele murdare, Plătind în felu-acesta păgânele rituale, Păcatele, ce-ți luară și dreptul la mormânt. O spânzurat ridicol îți înțeleg durerea Și, cu infama-ți soartă fraternizând deplin, Îmi strevezește dinții, născut din vechiu-mi chin, Ca o vomitătură, un râu amar ca fierea. În fața ta biet diavol, care îmi ești emul, Simții din nou în mine iscându-se acele Pliscuri de corbi și boturi
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
se duc la Carul cu Bere. Local frecventat și de strania soție a lui Gogu Nicolau din "Sub pecetea tainei". Personajele lui Mateiu beau trist, mai ales Pașadia, iar Gore Pirgu își arată declasarea preferînd vinului bun cîte o poșircă infamă, acră și trezită, de prin cîrciumi periferice. Cînd Povestitorul întîrzie puțin, îi găsește pe amici la a doua - a treia țuică. Memorabila vorbă "Crai de Curtea-veche" îi iese Penei Corcodușa tot într-un acces etilic care o preface într-o
Alcooluri și beții de personaje by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10520_a_11845]
-
frică: brațele lui de podgorean vânjos se rotesc ca o morișcă, gura împroașcă insulte pe care nici n-aș ști să le traduc. Înțeleg doar că nu glumește, că de data asta se va adresa baroului din N., că individul, infamul individ, cette sale crapule, va plăti cu vârf și îndesat cireșul otrăvit, dacă nu în fața tribunalului, atunci în fața armei sale de vânătoare încărcată cu cartușe pentru mistreți. Fiindcă el nu poate accepta asemenea jiginre, fiindcă pe el, erou decorat în
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/13370_a_14695]
-
nu mă-nspăimîntă scribii Și de la ei eu nu primesc povețe. Sfărîmînd complotul îngustimii voastre Și-n mii de cioburi putrede muțenii, Trezesc din somn cu trîmbițe măiastre Respectul viitoarelor milenii. Și-n timp ce voi, cu strîmbături nătînge, Vă fluturați infamul terfelog, Posteritatea de pe-acum mă strînge La sînul ei cu iz de busuioc. Stiletul ironiei, în cazul lui Mihu Dragomir, vizează poza infatuată a poetului și elanurile lui "combative": Aleargă pe cîmpie iar crivățul hain, amarnic scuturîndu-și străbunele cojoace
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
încă gol tresare lemnul de catapeteasmă când o pleoapă întorcând lacrima luminătoare licăre pe tetradrahmă roza-crania mea mare. Îngerul începător june frânghia îmi pune trupului lăsat să piară astrolog pe inorog cu trei trepte în folclor la interpolara scară. Viermi infami - funiculare caravane-n revărsare - "avec leurs visages de femme" scot pe celălalt versant ghilotina/diamant. Singură o lumânare mândră stă la fulgerare. Nici un tunet nu-i atinge senzitivele meninge și nu cere mângâiere în seismele vulgare ea se vindecă sau
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
vag... Și care-l năpădea cu reverberați prin fiecare fantă a auzului... Un auz depravat ce se lăsa pătruns/ siluit/ violentat. Un auz precum o teacă de catifea, în care notele se scufundau ca nește picături de tril drăgăstos și infam. O plăcere stîrnită în eter și aceea a lui erea toată. Extinsă către fiecare val care-i săruta palma. Departe, perdeaua de la fereastră se prăvăli galeș. Suspină dintr-un soi de turbare sastisită și își lăsă capul pe spate să
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
mai mică măsură, Sergiu Pavel Dan e un apărător al celor pe care-i socotim pe nedrept perdanți. Inconformismul d-sale nu e doar negativ, ci și reconstitutiv, în virtutea unei mentalități solid tradiționale, potrivit căreia Harap Alb trebuie să dejoace infamele strategii ale Spinului celui obraznic, dornic a minimaliza metodic isprăvile "robului" sau, întors victorios din toate probele de foc, spre a asigura cu orice preț victoria binelui. Astfel exegetul pledează în favoarea românului Gorila, refuzat de G. Călinescu, pe felurite motive
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
exploziei, anihilând marcatorul ce clipocește roșu, sinistru. Scenariul suportă nu tocmai o infinitate de variante: există una încă neabordată de cineaști, în care avionul, racheta criminală nu se face țăndări deasupra oceanului, ci lovește chiar ținta, ducând la capăt planul infam, fără ca vizuina ticăloșilor să fie spulberată. Filmul de pe micul ecran înfățișa anume această cea mai fioroasă variantă, scenele de teroare, e mare întindere și cu mii de figuranți, zbucnind prin fum și printre grămezi de moloz, țineau de realitate, monstrul
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
Occidentului" și alte bazaconii m-au determinat, de altfel, să părăsesc amfiteatrul mult înainte ca dl. Barbăneagră să fi atins apogeul elucubrațiilor sale de extremă dreaptă. Iată, însă, că domnia sa continuă - de la Paris! -, să plângă de mila țărișoarei, inventând fapte infame și crime la fel de credibile ca și teoriile sale despre "sacru". Cred, chiar și acum, când fragmentele din jurnalul lui Cristian Bădiliță au fost renegate de către însuși autorul lor, că am făcut bine citându-le. A ignora o realitate nu înseamnă
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
memorialului de istorie, adunat în propunerile îndrăznelii creatoare, pe care, la rîndul său, o ilustra pregnant Mircea Spătaru. Suspinul patetic, al istoriei crunt îndurate, în carnea supliciaților, chinul prelung al martirilor trași pe roată, livrați deliciilor sanguinare ale unui spectacol infam, artistul le-a prins într-un scurt-circuit de o putere eliptică, scandalos eficientă, cînd ne-a adus, în 1975, în mijlocul expoziției Artă și Istorie, captura de suflet, tragic indimenticabilă, a răscoalei din 1784. Strîngeau laolaltă, aceste efigii-coloană, Horia, Cloșca și
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
neantul sunt cuvinte-cheie pentru tot atîtea teme care cristalizează o poetică îmbibată de metafore, abstractizări și viziuni bizare ("e după-amiază o femeie plutește cu trăsura prin/ burta unui pix de aluminiu"), în descendență stănesciană: "în fața ei zidul indică un complex infam/ zidul care poate fi și spus/ pentru cine îl curăță de pene și îl spune/ zidul care poate sta și între umeri pentru cine e foarte grăbit". În cîteva poezii autoarea realizează o arheologie citadină cenușie, care devine pretext pentru
Inovații formale by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16277_a_17602]
-
burta monstrului proteic, i-au găsit acolo și pe doi dintre marii poeți damnați ai acestui neam ingrat, Ion Caraion și Ștefan Augustin Doinaș, două dintre figurile tragice ale culturii românești postbelice, și i-au scos la lumină ca turnători infami ai bravei noastre securități. Și ca absurdul să fie deplin, cel „vătămat” de cei doi „delatori” nu este altul decât trubadurul asurzitor al ceaușismului și securismului ceaușist. Cel care a contribuit mai mult ca oricine la legitimarea demagogică a celei
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
spiritism, făcînd-o să creadă că tatăl și copila ei, amîndoi morți, vorbesc prin gura Elenei Văcărescu în accesele de somnambulism." (p. 498). Urmarea se știe: cele două Elene (Văcărescu și Bibescu) sunt surghiunite în străinătate de un rege convins că "infama bandă" era alcătuită cu precădere din femei. Dar dincolo de uneltirile mai mult sau mai puțin verosimile la care Elena Bibescu va fi participat în privința lui Ferdinand, meritul cel mare al pianistei e legat de lansarea lui George Enescu în fața publicului
Pianista princiară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8671_a_9996]
-
europeană? Nu mai insistam asupra acestor întîmplări penibile manipulate de postul național de televiziune, dacă sîmbătă, 28 octombrie, tot pe postul național, la o emisiune patronată de Stelian Tănase, personalități onorabile nu se ocupau iar de asta. De cît de infami sunt cei care trag cu ochiul spre Europa Centrală. România n-a fost niciodată Europă Centrală, cei care vorbesc despre asta sunt niște ultraprovinciali. Sunt cei mai răi dintre provinciali. Ia uite, mi-am zis, grupul A treia Europă începe
TVR și Provincia by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/16624_a_17949]
-
întronată cu o energie limpezită în inteligență de Titu Maiorescu, întemeietorul criticii literare românești pe ideea estetică". Iată de ce Maiorescu a fost minimalizat de critica orientată spre dreapta din jurul anului 1940 (D. Caracostea, N. Roșu) și blamat, împins în unghiul infam al prohibiției, de către critica aflată în solda partidului comunist, de la Ion Vitner, J. Popper, Ov. S. Crohmălniceanu la Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Se părea că "ceea ce biruise după înverșunate lupte ideologice ale contemporaneității maioresciene", și anume "valoarea estetică", alcătuia "un bun definitiv
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
citesc cărțile sau se privesc benzile desenate, istorisește o poveste, povestea unei căderi. La începutul poveștii, omul se găsește în Paradis, acolo păcătuiește mâncând din pomul interzis și e pedepsit, alungat pe pământ; iar de acolo, la capătul unui parcurs infam, omul cade în Infern. Asta e ordinea de lectură așa cum a stabilit-o autorul. Iar la sfârșitul sfârșitului, în colțul cel mai depărtat și întunecat, omul semnează un pact cu porcul îmbrăcat în călugăriță." Așadar, În numele porcului ascunde sub aparența
Deliciile unei prefăcătorii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7114_a_8439]
-
1947 propunea în Dreptatea nouă: "Nu e suficient că aceste cărți au fost scoase din librării, de vreme ce ele mai pot fi găsite în rafturile anticariatelor... Se impun măsuri riguroase. Să li se interzică anticarilor răspândirea unor lucrări semnate de autori infami. Chiar când aceste cărți tratează teme literare, ele sunt totuși primejdioase, pentru că sunt impregnate într-un misticism cețos, întunecat, de natură să încurce mințile, să tulbure conștiințele, să degradeze sufletele..." Avem la dispoziție un monumental volum de peste 600 de pagini
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
ochiul incisiv, inclement, glacial, implacabil, care informează, nu se știe bine pe cine, despre ceea ce, în modestia noastră, facem. Mărunțișurile noastre cotidiene - contemplarea felului de a umbla al anumitor femei, privirile aruncate spre cărțile dintr'o vitrină, izbucnirile contra vieții infame - sunt descifrate ca subiect de intrigă și preocupare publică." Lirismul plimbărilor prin pitoreștile cartiere lisaboneze, deambulările nocturne, frenezia citadină... ajung să se transforme din poesie într'un "perpetuu omagiu adus imperiului neîncrederii." Concluziile sunt mai mult decât inchietante: Într'un
Idila pândită de suspiciuni by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8588_a_9913]