796 matches
-
ușor. De fapt, discursul publicitar actualizează o interesantă suprapunere de scheme structurale și anume, schema narativă organizată secvențial, prezentînd relații cauzale, finale, temporale dominate de un pattern global de acțiune și schema argumentativă prezentînd relații de motivare, valorizare, opoziție prin inferența premisă/argumente/concluzie. Încercînd să generalizăm am putea oferi o sintagmatică arhetipală (un fel de model proppian al mesajului publicitar): E (nunțarea problemei: paradoxului, enigmei) + P (rezentarea agentului salvator) + R (emedierea lipsei prejudiciului, handicapului inițial) + C (oncluzia care generalizează rolul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de a fi a ceea ce este așa cum este, în mod pozitiv și fără referire la nimic altceva" (8.328). Această categorie include calități ale simțirii sau simple aparente. Nivelul metaformelor: o abducție experiențială. Pornește de la un proces de asociere prin inferența. Secunditatea: "modul de a fi a ceea ce este așa cum este în raport cu un secund, dar fără referire la vreun terț" (8.328). Se manifestă prin acțiune, relație, reacție, cauzalitate, realitate, actualitate sau factualitate. Nivelul meta-metaformei: conectori între metaforme deja existente și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
țeapă", de exemplu, ar trebui să le activeze pentru spațiul cultural românesc: Rețeaua dinamică a domeniilor conceptuale care sunt activate cuprinde trei spații mentale, iar la intersecția acestora se conturează un spațiu implicit: * spațiul senzorial. Printr-o asociere bazată pe inferența sau primitate, se ajunge la iconicitate sau nivelul metaformei. Trăsături precum "metal" și "ascuțit" activează simțul tactil; * spațiul social. "Țeapă" trimite către două domenii: pe de o parte, "instrument de tortură", o instanță de secunditate care ne conduce prin indexicalitate
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
obiecte, persoane și acțiuni, Ray Jackendoff (2007: 277-279) structurează orice sistem de valori pe trei elemente: reguli pe baza cărora obiectelor, persoanelor și acțiunilor li se conferă statutul de valoare; efectele asupra comportamentului, obținute în urmă desemnării acestor valori, si inferențele stabilite între obiectele, persoanele și acțiunile specifice sistemului. De asemenea, o valoare este judecată (Jackendoff 2007: 279) în funcție de două dimensiuni: * valentă, termen provenit din chimie și care ilustrează numărul de legături chimice formate de atomii unui anumit element. Desemnează diverse
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
crize, ci, dimpotrivă, de a transforma simple obiecte, cum ar fi echipamentul de protecție și tehnologia modernă biosecurizată, în semne indexicale ale sistemului de valori specific Agricolă Internațional. Dincolo de fluxul de producție, există un flux cognitiv obținut prin procese de inferența dintre regulile input (Jackendoff 2007: 278) menționate în misiunea companiei (încredere, siguranța, securitate, satisfacerea consumatorilor) și în regulile de output, prin comportamentul publicului intern (ingineri și lucrători), a cărui experiență a fost transformată în practică discursiva în această campanie de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Grimm și de Ion Creangă. Astfel, devenim martorii unui "flux cognitiv" (I.1.), care are loc în cadrul modelarii noului lup, un proces bazat pe o gândire metaforica construită la început pe două niveluri: * nivelul metaformei (un proces de asociere prin inferența): părțile minimale ale configurației corpului lupului creează spațiul mental generic (lupul "mamifer carnivor din familia canidelor, cu corpul de circa 150 cm lungime, acoperit cu blană sura, cu gâtul gros, cu capul mare, cu botul și urechile ascuțite și coadă
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
important al Alianței D.A. Enunțul verbal Vrei să fii dus cu zăhărelul? și imaginea unei acadele pot fi interpretate prin sintagma "flux cognitiv" (I.1.), axată pe cele trei niveluri ale gândirii metaforice: * nivelul metaformei (un proces de asociere prin inferența): unitățile minimale ale acadelei (bâtul și învelitoarea); * nivelul meta-metaformei (indexicalitate prin referințe culturale specifice): expresii idiomatice explicite (a fi dus cu zăhărelul) și implicite (a da țeapă). * nivelul metasimbolului (o trimitere la trecutul istoric și cultural românesc): țeapă (drept bâtul
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
elemente, al căror ultim fundament este experiența unor momente și stări de reculegere solemnă și de emoție puternică, ce dau naștere, în cei care le trăiesc, unui sentiment originar al existenței ca făptură. Elementul complementar al acestei stări, nu prin inferență conceptuală, ci prin simțire imediată, este experiența afectivă a unei puteri suverane inexprimabile." (Baechler, 2006, p. 501). "Orice concepție teistă despre Dumnezeu, dar îndeosebi și precumpănitor cea creștină, are ca trăsătură esențială faptul că, în ea, divinitatea este sesizată cu
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
obiectivelor formulate, design-ul de cercetare a presupus un demers multistadial, care a îmbinat metode specifice abordărilor calitative și cantitative în încercarea de a produce o descriere cât mai acurată a caracteristicilor comunităților virtuale religioase de limbă română, cât și inferențe cu privire la influența acestora asupra participanților și asupra comunităților locale din care fac parte. Cele trei etape ale cercetării s-au desfășurat pe o perioadă de 24 luni (ianuarie 2008 decembrie 2009), timp în care activitățile de observare, selectare a unităților
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
ca o variantă dezirabilă pentru a completa cu succes interpretarea datelor. Ancheta sociologică online a constituit cea mai rapidă și accesibilă metodă pentru culegerea unui volum considerabil de date structurate și care permit realizarea unor descrieri cantitative și a unor inferențe cu privire la întreaga populație vizată. Deși deficiențele specifice anchetei pe bază de chestionar sunt amplificate în cercetările online (lipsa controlului asupra contextului investigării și a identității participanților), aceasta rămâne încă cea mai rapidă și eficientă metodă (în termeni de costuri și
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
dezacordul față de un anumit punct de vedere), strategia discreditării (se contestă probitatea, competența unor oponenți sau se combat posibile contraargumente), strategia comparației sau a metaforei argumentative etc.; tehnica citatului, a interogației argu mentative, tehnici asociate gândirii logice: deducția, inducția, analogia, inferența, de monstrația, explicația, reducerea la absurd etc. Tipurile de argumente utilizate mai frecvent sunt: - argumentele logice: se adresează rațiunii, apelând la operațiile fundamentale ale gân dirii (analiza, sinteza, comparația, generalizarea, abstractizarea și concretizarea), eviden țiind categoriile adevărat/fals cu ajutorul diverselor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de argumente utilizate mai frecvent sunt: - argumentele logice: se adresează rațiunii, apelând la operațiile fundamentale ale gân dirii (analiza, sinteza, comparația, generalizarea, abstractizarea și concretizarea), eviden țiind categoriile adevărat/fals cu ajutorul diverselor tipuri de raționamente (deductiv, inductiv, analogic sau prin inferență); - argumentele psihologice: vizează mentalități, concepții, prejudecăți, stereotipii de gândire (argumentul autorității, cel al informației creditabile, al modelului funcțional etc.); - argumentele etice: fac apel la valorile morale, susținând ipoteza/teza prin discriminări de tipul bine/rău, drept/nedrept, loial/neloial, moral
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
gândirii și limbajului nostru, dar o trăsătură care eludează puterile noastre de expresie“47. „Logica limbajului“ și „logica lumii“ nu sunt în Tractatus două ordini distincte. Nu poate fi vorba despre explicarea logicii limbajului prin logica lumii sau de o inferență de la logica limbajului la logica lumii. Nu trebuie să știm nimic despre obiecte independente de limbaj pentru a putea determina dacă printr-un anumit simbolism putem da de o descriere adevărată sau falsă a faptelor. Oricât de surprinzător ar putea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dur. (Log. Phil. Abh., nr. 5.5563.) Suntem prizonierii iluziei că ceea ce este deosebit, profund, ceea ce este esențial în cercetarea noastră este că ea năzuiește să prindă esența incomparabilă a limbajului. Adică ordinea care există între noțiunile de propoziție, cuvânt, inferență, adevăr, experiență ș.a.m.d. Această ordine este o supra-ordine - pentru a spune așa - între supra-noțiuni. În timp ce, totuși, cuvintele «limbaj», «experiență», «lume», dacă au o folosire, trebuie să aibă una tot atât de umilă ca și cuvintele «masă», «lampă», «ușă».“ 82 L.
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lor externe.64 Iar David Pears sintetizează ceea ce este comun interpretării lui Kripke și interpretării pe care o dă el considerațiilor lui Wittgenstein despre „urmarea unei reguli“ în felul următor: „Cercetarea lui Wittgenstein asupra urmării de reguli, ca și cercetarea inferenței cauzale de către Hume, ajunge la o concluzie naturalistă. Există, cum s-a observat, diferențe de accent între cele două cercetări, dar ideea fundamentală este în ambele cazuri aceeași: corectitudinea unei practici poate fi judecată doar pe baza standardelor ei interne
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Russell observa că față de acel „vălmășag de fanatisme învrăjbite între ele“, care domină istoria intelectuală a omenirii, una dintre puținele forțe care îi apropie pe oameni este ceea ce numește „veracitatea științifică“, „deprinderea de a ne sprijini credințele pe observații și inferențe atât de impersonale și atât de lipsite de înclinații locale și temperamentale cât este omenește cu putință“. Este forța care poate contribui la „o diminuare a fanatismului printr-o capacitate sporită de simpatie și înțelegere reciprocă“3. De progresul în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că are mai mult decât oricare altul capacitatea de a înțelege ceea ce aduce nou studiul său. Într-adevăr, în „Introducerea“ lui Russell, Tractatus-ul este prezentat drept o contribuție la analiza propozițiilor care descriu fapte, a naturii propozițiilor logicii și a inferenței. Russell identifica, de fapt, în studiul lui Wittgenstein ceea ce răspundea propriilor sale preocupări. Teoria cunoașterii, principiile cunoașterii fizice, etica și misticul erau, după Russell, tot atâtea teme care sunt tratate succesiv în lucrare.15 Lui nu-i era clar că
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
logicul din gîndire, din activitatea cogitațională, și dacă există o analogie între ea și limbajele logice, construite ca instrumente ale matematicii, logicii sau ale altor discipline formale 288. Pe de altă parte, dacă logica studiază coordonatele gîndirii, concretizată în studiul inferențelor sau al raționării, constatările ei trebuie să se aplice acestei realități. Dar, la fel ca gîndirea propriu-zisă, limba este, măcar în latura ei abstractă, un fapt spiritual realizat cu ajutorul gîndirii. De aceea, este legitimă preocuparea de a afla în ce măsură limba
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
piatră în grădina lui Piso? -, Philodem laudă meritele unui instrument în slujba unei cauze demne. El respinge atât abilitatea dialectică pură fără conținut, cât și ideile necinstit prezentate, propuse sau susținute. În Despre semne, Philodem se străduiește să elucideze chestiunea inferenței și reflectează asupra trecerii de la ceea ce este văzut, constatat de trupul filosofului, la ceea ce poate fi dedus: de exemplu, cum vom deduce realitățile invizibile ale atomului și vidului plecând de la realitățile vizibile? Cum am putea ajunge la teoria declivității - o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
studiul rezolvării problemelor în situații de muncă, dar și pentru a aduce o nouă perspectivă în științele cognitive. Modelul deservește înțelegerea organizării sistemelor cognitive. Ca în alte teorii din științele cognitive, procesele cognitive sunt cele implicate în memorie, luarea deciziei, inferență, raționament, învățare etc. Intuiția teoriei cogniției distribuite este că, în general, fenomenele cognitive sunt mai bine înțelese ca procese distribuite, nu individuale. Procesele distribuite sunt cognitive în sens tradițional, adică sunt procese „computaționale”. În studierea cazurilor de cogniție distribuită sociocultural
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Modelele diferă prin identitatea conferită actelor comportamentale. Spre exemplu, interacțiunile dintre membrii CA pot fi analizate din perspectiva modelelor conducerii. Identificarea stilurilor de interacțiune mai democratice sau mai autoritare poate sugera căi de sporire a gradului de participare a membrilor. Inferențele bazate pe aceste modele sunt mai direct legate de cantitatea de participare a persoanelor decât de natura contribuțiilor. Concluzii privind direcțiile în care contribuțiile participanților pot fi îmbunătățite nu decurg nemijlocit din model. Propunerea făcută în acest studiu este de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
vorbitorului, predispoziții sau erori de percepție etc.). Mecanismele partajării de informație de către emițător și receptor au fost explicate prin trei teorii, care nu se exclud, ci se completează, evidențiind aspecte complementare ale procesului de comunicare: teoria codului (Jakobson, 1963), teoria inferenței (Grice, 1975), teoria relevanței (Sperber și Wilson, 1986/1987/1995). Conform teoriei codului, emițătorul codifică un mesaj, care este decodificat de receptor în virtutea faptului că ambii (emițătorul și receptorul) recurg la același sistem de reguli. Cei doi - emițătorul și receptorul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale experienței emoționale, evaluare cognitivă, manifestările verbale și nonverbale prin care se manifestă. De exemplu, frica este o emoție negativă, ce apare ca reacție a individului la un stimul pe care acesta îl interpretează ca potențială amenințare; pe baza unei inferențe (deducții) cognitive, individul percepe stimulul respectiv ca pericol și trăiește o experiență emoțională negativă, manifestată prin anumite expresii faciale și anumite comportamente (de pildă fuga, chemarea unui ajutor etc.); efectul scontat de individ este protejarea de pericol. Vinovăția este sentimentul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale stării de fapt asertate printr-un enunț: Ion a plecat implică „Ion nu mai este aici”; Voi citi mâine implică „Nu citesc azi”. Încălcarea maximelor conversaționale generează implicaturi, adică sensuri contextuale suplimentare la care interlocutorii au acces în urma unor inferențe făcute pe baza cunoștințelor contextuale comune. De exemplu, la întrebarea Cât e ceasul? interlocutorul poate răspunde respectând maxima cantității și a relevanței: E ora șase; sau poate încălca aceste maxime răspunzând: Tocmai a închis la florărie. În aparență, răspunsul este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comunicare pe experiențele și expectațiile comune ale membrilor aceluiași grup. În culturile cu grad mare de dependență contextuală atenția interactanților se concentrează asupra elementelor din lumea concretă care fac obiectul comunicării. Cunoștințele comune împărtășite de membrii grupului constituie baza unor inferențe și predicții contextuale, astfel încât unele elemente din discurs sunt exprimate indirect sau lăsate neexprimate, subânțelese, recuperate contextual în baza cunoștințelor comune de grup. Semnificația decurge din context (un context multiplu stratificat, incluzând istoria socială, normele sociale, relațiile de rol, contextele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]