1,658 matches
-
a omului, cum vedem, de pildă, la personajele lui Shakespeare. În iluminism se produce o reevaluare a imaginii bătrânului, pentru ca el să recadă în desuetudine în epoca modernă și contemporană, care asimilează bătrânețea cu boala, privind-o ca pe o infirmitate ireversibilă, urâtă și disprețuită. Este important de cunoscut însă și atitudinea bătrânilor față de propria lor stare. Aceasta are un caracter subiectiv, fiind reprezentată prin: grijile și nevoile sociale, economice, de trai cotidian; infirmitățile fizice; diminuarea forței și a capacității de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu boala, privind-o ca pe o infirmitate ireversibilă, urâtă și disprețuită. Este important de cunoscut însă și atitudinea bătrânilor față de propria lor stare. Aceasta are un caracter subiectiv, fiind reprezentată prin: grijile și nevoile sociale, economice, de trai cotidian; infirmitățile fizice; diminuarea forței și a capacității de adaptare și integrare; dezgustul față de viață. Sunt însă și situații în care bătrânețea este privită cu satisfacție, cu mulțumire, prin: eliminarea faptelor lipsite de importanță; concentrarea asupra esențialului; lărgirea vederii de ansamblu; concentrarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
poate avea un caracter congenital, înnăscut sau dobândit ereditar. Deficiența poate apărea și ca o consecință a evoluției cronice a unor boli sau se poate înfățișa ca sechele ale unor boli. În acest caz, ea este o stare defectuală, o infirmitate de tip sechelar, care succede evoluției clinice a bolilor, fie că este vorba de boli somatice, fie că este vorba de boli psihice. Din aspectele mai sus menționate decurge cadrul extrem de larg al deficiențelor. Ele pot avea caracterul unor infirmități
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
infirmitate de tip sechelar, care succede evoluției clinice a bolilor, fie că este vorba de boli somatice, fie că este vorba de boli psihice. Din aspectele mai sus menționate decurge cadrul extrem de larg al deficiențelor. Ele pot avea caracterul unor infirmități fizice, motorii sau senzoriale, dar pot fi și deficiențe psihice sau de ordin metabolic congenital etc. În cazul deficiențelor nu avem de-a face cu aceeași situație psihologică, biologică, medicală și socială întâlnită la bolnavii propriu-ziși. Deficienții sunt purtătorii unor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pot fi și deficiențe psihice sau de ordin metabolic congenital etc. În cazul deficiențelor nu avem de-a face cu aceeași situație psihologică, biologică, medicală și socială întâlnită la bolnavii propriu-ziși. Deficienții sunt purtătorii unor „stări defectuale” sau ai unor „infirmități” și, cu excepția deficienților psihici, nu prezintă tulburări mintale. Cu toate acestea, prezența infirmității lor, indiferent de natura sa, le conferă un anumit profil psihologic, legat de infirmitate, și anume: ei au un tip deosebit de personalitate, cu anumite fragilități, care pot
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deficiențelor nu avem de-a face cu aceeași situație psihologică, biologică, medicală și socială întâlnită la bolnavii propriu-ziși. Deficienții sunt purtătorii unor „stări defectuale” sau ai unor „infirmități” și, cu excepția deficienților psihici, nu prezintă tulburări mintale. Cu toate acestea, prezența infirmității lor, indiferent de natura sa, le conferă un anumit profil psihologic, legat de infirmitate, și anume: ei au un tip deosebit de personalitate, cu anumite fragilități, care pot oricând reprezenta punctul de plecare al unor „probleme” de ordin psihologic sau psihosocial
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
întâlnită la bolnavii propriu-ziși. Deficienții sunt purtătorii unor „stări defectuale” sau ai unor „infirmități” și, cu excepția deficienților psihici, nu prezintă tulburări mintale. Cu toate acestea, prezența infirmității lor, indiferent de natura sa, le conferă un anumit profil psihologic, legat de infirmitate, și anume: ei au un tip deosebit de personalitate, cu anumite fragilități, care pot oricând reprezenta punctul de plecare al unor „probleme” de ordin psihologic sau psihosocial. Un aspect particular îl constituie deficiența psihică. Referitor la aceasta, G. Heuyer vorbește despre
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deficiență În general, deficienții se clasifică după natura și tipul deficiențelor pe care le prezintă. Termenul deficiență implică o absență, un „minus”, fie în sens organic, fie în sens funcțional, psihic sau fiziologic, fie în sens metabolic, ca „defect”. Termenul infirmitate presupune mai curând absența unei părți a corpului, care-l face pe individ incapabil de a dispune complet de propriul corp. Termenul, din ce în ce mai des folosit, handicapat desemnează în special un obstacol de natură fizică, senzorială, psihică sau neurologică, care-l
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
clinice legate de această stare sunt psihopatiile, perversiunile constituționale, alcoolismul și toxicomania. În sociologie, acestea apar în sfera relațiilor interumane, în stările pasionale sau legate de sentimentele de culpabilitate. Elementul cel mai reprezentativ este, după H. Damaye, „debitul moral”, o infirmitate psihosocială, dar care nu intră în sfera psihiatriei, ci a sociologiei și justiției. Acești indivizi, cu un tip de conduită deviantă, antisocială, răspund pentru delictele și crimele comise, spre deosebire de bolnavul psihic, care este considerat iresponsabil. Importanța conștiinței morale este deci
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
culturală a individului; structura grupului familial de origine; statutul de emigrant; statutul de minoritar; apartenența la o anumită clasă socială, un anumit clan etc.; b) trăsăturile individuale, reprezentate prin: vârstă, sex; nivelul de inteligență; constituția bio-psihică; prezența sau absența unor infirmități; bolile psihice actuale sau anterioare. În ceea ce privește formarea personalității, trei elemente interesează problema la care facem referință, și anume: a) imaginea de sine: „băiat bun” (admis); „băiat rău” (respins); b) raporturile și evoluția: frustrări și carențe afective; traume psihosociale, familiale, profesionale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în ceea ce privește organizarea diferențiată a metodelor și acțiunii de recuperare, în raport direct cu forma de tulburare a personalității, cu gradul de deficiență, cu posibilitățile reale, existente ale individului. Recuperarea în oligofrenii Deficiența mintală nu este o boală propriu-zisă, ci o infirmitate, în măsura în care ea se prezintă ca o stare definitivă și ireversibilă a personalității. În ceea ce privește aspectul recuperator și terapeutic al deficienților mintal, G. Hauyer menționează următoarele metode: terapia medicamentoasă, biologică și chimică; procedurile fizioterapeutice; terapia neurologică și neuro-chirurgicală, metodele de psihochirurgie; psihoterapia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
-și vedea munca îndeplinită. Din aceste motive, rezultatele muncii lor trebuie să aibă un caracter concret, vizibil imediat. De o deosebită importanță în integrarea socială a oligofrenilor sunt următorii factori (C. Köller): existența sau absența anomaliilor morfologice; existența sau absența infirmității motorii, senzoriale etc.; valoarea vitalității generale în raport cu indivizii normali de aceeași vârstă; gradul dezvoltării verbale și a aptitudinilor verbo-motorii; dezvoltarea motorie și a aptitudinilor psihomotorii; aptitudinile pentru executarea unei activități care reprezintă o mare resursă utilizabilă pentru viața practică; existența
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Borné dans sa nature, infinie dans ses voeux L’homme est un Dieu tombé qui se souvient des cieux. Ideile utopice ale igienei mintale, ca de altfel și cele ale medicinei în general, sunt expresia refuzului suferinței, al bolilor și infirmității și, în cele din urmă, al morții. Ele vin dintr-un conflict valoric interior, desfășurat în planul conștiinței morale a individului, ca un refuz al acestuia față de condiția sa de muritor. O perspectivă a deschiderii și a depășirii de sine
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și atitudinile umane, care sunt consecințele lor imediate și cele de perspectivă. Utopiile igienei mintale reprezintă compensarea unor frustrări, conflicte și traumatisme colective ale societăților umane aflate față în față cu destinul lor. O luptă împotriva suferinței, a bolilor și infirmităților, iar în final, o luptă cu bătrânețea și moartea. Singurul „front” care se poate opune acestora este „imaginarul colectiv”. Utopiile igienei mintale sunt toate niște producții ale imaginarului colectiv, din care își trag substanța experiențele științifice și soluțiile acestora. Sunt
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de grăsimi saturate, care ridică nivelul colesterolului consumatorilor și implicit riscul de boli de inimă. În multe țări, animalelor de la ferme le sunt deseori administrați hormoni pentru a stimula dezvoltarea excesivă a mușchilor procedură ce dăunează sănătății umane și provoacă infirmități dureroase animalelor. Folosirea antibioticelor pentru prevenirea infecțiilor printre animalele înghesuite și stresate favorizează rezistența la bacterii. Mai mult, operațiunile rapide din măcelării expun carnea la contaminarea cu bacterii. În 1999, Centrul de Controlare și Prevenire a Bolilor din SUA a
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
animal. Tratează-l ca pe o mașină din fabrică" (Hog Farm Management). De asemenea, vânatul și pescuitul implică cruzime. Peștele suferă când este prins cu cârligul undiței sau când moare prins în plasă, iar animalele vânate mor deseori încet din cauza infirmității provocate de răni. Dumnezeu îi instruise pe israeliți să-și îngroape excrementele „în afara taberei” (Deuteronomul 23:12, 13). Astfel se păstra igiena în tabără, iar procesul de descompunere era accelerat. Și în zilele noastre adevărații creștini se străduiesc să arunce
GRIJA BISERICII FAŢĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
meserii” și înființează, împreună cu alții, Editura RFT (Recomfinas - Fapta Transilvăneană). I s-au decernat Premiul Uniunii Scriitorilor (1974) și Premiul „Brâncuși” al Ministerului Culturii. Primul roman al lui Z., Clodi Primus, are în centru existența unui tânăr atins de surzenie, infirmitate care, pe de o parte, îi reduce capacitatea de a percepe lumea exterioară, iar pe de alta, îi accentuează aria de cuprindere intuitivă a aceleiași realități prin cuvânt și imaginație. Unii critici au văzut aici un roman sartrian, în vreme ce alții
ZARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290715_a_292044]
-
poetice: asonanțe năstrușnice („voce”-„rocii”, „ramuri”-„armuri”, „sticlă”-„spilcă”, „sănii” -„sânii”, „cere-i”-„tăcerii”, „roz”-„orz”, „foamei”-„oameni” ș.a.), aritmii stridente (mai ales în Incantații, 1931), versuri greoaie, lutoase, sfărâmicioase. Cu toate acestea, definitorii pentru poezia lui V. nu sunt infirmitățile, ci reușitele. Adesea, asocieri deconcertante devin imagini de o rară, unele de o neegalată frumusețe: „gândul tău alunecă peste mine ca o sanie peste zăpezi”, „liniștea zumzăie în noi ca o albină”, „pleoapa mea de tine se umple ca o
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
ceilalți membri ai echipei) care să furnizeze aceste servicii Creșterea interesului tinerilor specialiști pentru această formă de terapie la domiciliu (pentru diferite categorii de pacienți). Sarcina kinetoterapeutului la domiciliu este de a îndepărta/ameliora cat mai mult posibil starea de infirmitate fizică și psihică/senzorială a unui individ în vederea restabilirii capacitații acestuia de a trăi intr-o manieră integrată pe plan fizic, psihic, social. Echipa interdisciplinară este formată din: medici (medicul de familie , medicii de specialitate); kinetoterapeuți; asistenți medicali; îngrijitori la
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
antisocială, ori Într-o altă perspectivă, deținutul poate fi persoana nevinovată, persecutată până la degradarea fizică sau/și morală Psihologia, psihiatria, medicina, sociologia abordează fenomenul infracțional centrându-se pe analiza personalității infractorului, considerat ca o ființă concretă sub aspectul unor posibile infirmități, dificultăți psihice de integrare, a temperamentului, a stării sale mentale, a bolilor și tulburărilor organice, precum și a motivelor reale care l-ar putea Împinge să comită actul infracțional. Din perspectiva acestor științe, infractorul este perceput ca om, ca ființă socială
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
în condițiile de normalitate „corpul este trăit în tăcere”. H. Tellenbach face aceeași afirmație că trupul reprezintă o zonă mută în raporturilor sale cu sinele, această „tăcere” a corpului fiind tulburată numai de senzațiile de foame, sete, somn, oboseală, durere, infirmități etc. Toate acestea reprezintă „obiectivări ale trupului” prin care acesta își manifestă tendințele sale exterioare. Un aspect important îl reprezintă „durerea” care apare la frontiera dintre Eu și trup (G. Marcel). Durerea, în cazul bolilor somatice, ne relevează raportul „trup
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
introvert-schizotim, extraver-ciclotim, mix-epileptoid); b) fizionomia se referă, în primul rând, la aspectul „morfopsihologic” al feței (retractat-introvert sau dilatat-extrovert), apoi la expresia „mimicii” bolnavului respectiv (indiferentă, tristă, veselă, tensionată, irascibilă, bizară, grimase, ticuri, cicatrici etc.); c) semne sau stigmate ale unor infirmități: stigmate de degenerescență care țin de tipul constituțional biopsihologic al bolnavului respectiv și care pot fi: - stigmate fizice: talie redusă, hipostaturală (nanism, infantilism) sau talie exagerată, hiperstatură (gigantism), microsau macrocefalie, hidrocefalie, urechi asimetrice, asimetrie facială, defecte de închidere a liniei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
scăpa de constrângerile vieții și ale societății, atrăgând atenția celorlalți asupra lui; el va fi „preluat în grijă” de alții (medic, familie etc.) valorificându-se statutul prin „beneficii” secundare bolii; b) boala-compensare este situația în care experiența patologică a unei infirmități permite individului să facă dovada unei voințe excepționale; c) boala-vindecare apare ca o „corupere” a unor slăbiciuni ale personalității individului; d) boala-voluptate este legată din punct de vedere psihanalitic, de principiul plăcerii și de principiul realității; rolurile în cadrul relației „medic-bolnav
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este teoria degenerescenței enunțată de A. Morel și dezvoltată de V. Magnan și C. Lombroso. Plecând de la criteriile de evaluare etiologică a bolilor psihice, A. Morel, izolează o grupă de afecțiuni cu un caracter particular, la baza căreia stau fie „infirmități de evoluție”, fie „infirmități de involuție”. Pe primele le consideră „degenerescențe”, pe celelalte le consideră „degradări”; în sensul acestor delimitări etiologice, sunt izolate următoarele categorii nosologice psihiatrice: 1) Degenerescențele, care sunt tare organice ale individului sau care pot fi dobândite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de A. Morel și dezvoltată de V. Magnan și C. Lombroso. Plecând de la criteriile de evaluare etiologică a bolilor psihice, A. Morel, izolează o grupă de afecțiuni cu un caracter particular, la baza căreia stau fie „infirmități de evoluție”, fie „infirmități de involuție”. Pe primele le consideră „degenerescențe”, pe celelalte le consideră „degradări”; în sensul acestor delimitări etiologice, sunt izolate următoarele categorii nosologice psihiatrice: 1) Degenerescențele, care sunt tare organice ale individului sau care pot fi dobândite familial. K Regis distinge
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]