459 matches
-
vechiu s-a frânt. 65 „Acolo fi-va altarul - zice falnicul monarc Ce se-nchină și se pleacă pe războinicul său arc. „Să trăiască Domnul Ștefan! - Mii de glasuri îi urează. Și poporul jos, pe vale, umilit îngenunchează! De la rubrica Informațiuni se puteau afla și alte vești: că „Bucovina”, organul român-german pe anii 1849și 1850, redactată la timpul său de fericiții mari bărbați ai românilor bucovineni Hurmuzachi, se află de vânzare. Ambele colecții sunt complete, legate și foarte bine conservate. A
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
titlurile: „Problema emigrării”, „Prietenii poporului”, „În urma împroprietăririi și publicarea Legii agrare pentru Bucovina”, „Ridicarea valutei”, „Legea despăgubirilor și dăunații de război”, „Prăbușirea economică a țărănimii noastre”, „Răbdarea funcționarilor administrativi”, „Grevele muncitorești și noua plasare a muncii” ș.a. Bogată era rubrica Informațiuni din care referim: „Taxe pentru celibatari. Un proiect de lege prevede următoarele taxe pentru celibatari: bărbați - de la 26 la 30 de ani, 500 lei anual; de la 30-35 ani - 1000 lei; de la 35-40 ani - 1500 lei și de la 4045 ani - 2000
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
foame” Alexandru Blok, unul dintre cei mai mari poeți moderni ruși a murit zilele trecute de foame la Petrograd. El a căzut victimă foamei, deoarece guvernul sovietic i-a refuzat autorizația pentru plecare în străinătate” (Dreptatea nr.191). Tot la Informațiuni: „Maxim Gorki despre comunism. Corespondentul lui „Doily Nows” în Rusia a intervievat pe Maxim Gorki. Celebrul scriitor este convins că în Rusia Comunismul va dispare, dar va aprinde, zice el, pentru lumea muncitoare, flacăra care nu se va stinge ușor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Eminescu și George Coșbuc.” * Deși fără de fotografii și semnături la materialele publicate (excepție făcând cele literare), Patria avea rubrici diverse, cu locuri bine statornicite și era agreabilă pentru citit: un foileton literar număr de număr la Foișoara originală a Patriei, informațiuni de tot felul - economice, din zona agricolă, culturală - cu o altă subliniere „Școala și biserica”, știri justițiare, de la cabinetele de lectură, editoriale ori articole de atitudine - „Limba românească la judecătorii”; „Desconsiderarea limbei române la dregătorii”; „Rusificarea completă a districtului Siret
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovina; redacția și administrația Vama. În nr. 2-3/1921 din sumar: M.P. Florescu: Răspuns la un apel sincer - Naționalizarea industriei lemnului în Bucovina; Permisul de portul armelor; Unde e dreptatea? ; La adresa pădurilor; Statutele și consignațiunea membrilor Societății forestierilor din Bucovina; Informațiuni și Suplimentul german. (Din Dreptatea nr. 199/1921) * Suceava Suceava, organ al ținutului, apare la Cernăuți de la începutul anului 1939, în condiții tehnice și grafice deosebite, aparatul redacțional având în frunte pe profesorul universitar R. Cândea împreună cu scriitorul Mircea Streinul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Biserica ortodoxă este pavăză morală a sufletului românesc, dar și scutul său național.” Deosebit, ziarul publică articole: „Năzuințele noastre”, „Dr. Nicolae Lupu în Basarabia”, „O scrisoare a lui Badea Gheorghe, gospodar, „Gura satului”, „Către Țărănime” - versuri de Gh. Roboță, gospodar, Informațiuni - din care printre altele, aflăm că „membrii vechii organizații a partidului țărănesc din Bucovina și Hotin s-au întrunit la 2 martie 1927 și au hotărât desfacerea de Partidul Național, reactivând Partidul Țărănesc și decizând editarea unui organ al partidului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Foița la care au publicat: Florin Cristescu din Turnul Măgurele-Teleorman (Scrisori către un învățător tânăr), V. Turculeț (S-a dus un prieten drag), Apostol D. Culea (Literatura copiilor și șezătorile cu copiii). Existau și alte rubrici: cărți, cărți și reviste, informațiuni, poșta redacției, mulțumiri publice, cronică-teatrală, cinematografică și muzicală, concerte, răspundem ș.a. Voința Școalei era mereu în conflict de opinii, mai ales cu Glasul Bucovinei. De alt fel, la Congresul învățătoresc din 13 iulie 1925 de la Suceava s-a decis, deși
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
10 februarie 1932 în ...”O lămurire”. Deci imperativă era lupta! De aici și titlurile: „Situația disperată a învățătorilor”, „Celor care încă nu ne înțeleg”, „O nouă lovitură”. „În loc de salarii - decorații” se intitula sfidător dar și acuzator una din știrile de la „Informațiuni” care vestea că dl. prof. univ. Nicolae Iorga era hotărât să decoreze 71 de învățători cu „Coroana României”: ...”ar fi mult mai bine să hotărască achitarea efectivă a salariilor învățătorilor care nu pot trăi din decorații. Ori cât de măguliți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
În cuprins: un istoric al spitalului pe ultimii 5 ani (19331937) semnat de directorul spitalului dr. Chr. Deculescu; alt studiu statistic al mișcării bolnavilor în aceeași perioadă, semnat de editorul dr. Gh. Constantinescu și dr. Vasile Eperieși, o cronică și informațiuni asupra spitalului. Buletinul apare și în 1939 cu contribuții aparținând specialiștilor: dr. Chr. Deculescu, dr. Gh. G. Constantinescu și dr. Walter Ripper privind tratament, statistică sanitară specifică, un studiu privitor la pelagră în ținutul Sucevei. * Calendariu Calendariu apare în anii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
viei»”?, „Pensionarea cantorilor bisericești”, „Cântărețul bisericesc în viața culturală a satului.” Doar două numere ale noii ediții din Lumina de la Cernăuți au ajuns și s-au păstrat în fondul arhivistic a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași. * La rubrica informațiuni, Lumina nr.2 aducea la cunoștința cantorilor bisericești prevederile Legii controlului averilor, în vigoare atunci, care prevedea că nici un funcționar al statului, județului, comunei sau al instituțiilor publice să nu poată intra în exercițiul funcției înainte de a da o declarație
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
necunoscut fără o revistă...” Pagini de doctrină, jurisprudență și legislație au scris D. Ștefănescu, Anton Iliese, dr. Iulius Pariser, dr. Constantin D. Tușinschi, P. Laufer; se publicau decizii în materie de jurisprudență civilă, penală, comercială și fiscală, legi și regulamente, „Informațiuni”, „Index alfabetic” al numerelor, reclamă comercială etc. cuprindeau unele numere. Era o publicație utilă mai ales profesioniștilor. * Plai, revistă lunară, apare în martie 1934, redacția și administrația în Plaiul Cosminului, jud. Cernăuți și realizată tipografic la Institutul de arte grafice
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
revistă: F. Doboș, Iorgu G. Toma, V. Ungureanu, Ion I. Nistor, V. LovinescuRădășeni, V.F. Doboș, dr. N. Daniil, Nuțu Longhin, Simion Hîj, Neagoe I. Flondor, dr. D. Spânu, Prezici Temistocle ș.a. Cu o copertă ilustrată, publicația avea și rubrici permanente: Informațiuni, prospecte, haz, știri, statistică, aniversări, reclamă comercială. Revista însemnând un adevărat progres în viața economică a Bucovinei, era recomandată de Glasul Bucovinei tuturor conducerilor școlilor și bisericilor, întreprinderilor economice românești. * Regulament pentru legea reformei agrare Regulament pentru legea reformei agrare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ajutorare a surdomuților din Moldova de Sus, comemorări, serbări școlare, legislația școlară, statistici referitoare la asistați, alte teme privind educația copiilor surdo-muți, educația deviaților morali, prezentarea personalităților, a unor îndrumători și cercetători în domeniu. Existau și alte rubrici de interes: informațiuni, cărți și reviste, Buletinul Asociației, poșta redacției și administrației. O mare atenție s-a dat traducerilor. Revista apărea lunar, cu excepția lunilor iulie și august, cu sumarul scris în limbile română, franceză și germană. * Virginia Sorescu scrie despre Dimitrie Rusticianu, înaintaș
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
francezi din secolul al XVII-lea sau de mai târziu 3, pentru că propriii noștri călători care ajung să și scrie trec cu greu frontiera Constantinopolului 4. „Mai toți acei călători au dat seamă publicului, la întoarcere, despre ceea ce văzuse; dar informațiunile lor, mai adesea superficiale, se rapoartă mai mult la starea contimporană șs.m.ț a țărilor vizitate, decât la monumentele și instituțiunile antice; acest caracter ni-l prezentă o sumedenie de relațiuni de călătorie de prin al XVII-lea secol
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
din Persia și din India, vându lui Ludovic al XIV-lea diamante pe prețul de trei milioane și apoi, abuzând în Paris de luxul său oriental, sărăci și muri foarte bătrân la Berlin; a instruitului Ioan Thevenot (1633-1667), ale cărui informațiuni sunt încă foarte prețioase, mai ales pentru științele naturale; în fine, și mai cu seamă, a lui Chardin (1643-1713), giuvelier protestant din Paris, carele a petrecut mai mulți ani în Persia, stând în mare favoare la șahul Abbas al II
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
adevărată providență pentru românii din Moscova, care ne-a procurat o cameră în casele în care locuiește d-sa și unde ne aflăm și azi. A doua zi, 5 noiembrie, grație tot concursului consului nostru general, am putut avea primele informațiuni asupra Tezaurului nostru de la Kremlin, unde avuseseră loc lupte mari de artilerie, și am fost asigurați că depozitul nostru este încă în bună stare, fără a avea însă cu cine comunica pentru a asigura în viitor conservarea lui. S-a
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
tot felul de știri. Petrescu ne spunea că va fi arestat și Costache, ceea ce mă îngrozea, dată fiind starea sănătății lui. Didina Cantacuzino și Zoe Romniceanu sosiră să mă pregătească pentru plecarea din București, care era inevitabilă, ziceau ele. Din informațiunile ce aveau, trebuia să fim luate după ordin de la Berlin, unde erau furioși ca familia Brătianu să circule în libertate și să poată spiona. Se mirară de liniștea mea. Didina îmi făcu cruce pe piept, mă blagoslovi și mă asigură
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pentru doctorii. Farmecul plimbărilor însă pierise prin această companie forțată, „dar omul se învață cu toate, cum zice Dostoievski, chiar de a nu fi niciodată singur“ și după câtăva vreme luai hotărârea să schimb acest necaz într-un izvor de informațiuni. Când porneam cu soldatul la spate, puneam peste umăr câteva întrebări asupra familiilor lor și cu perfidie le deșteptam dorul de casă, apoi, insidios, aflam multe, mai ales că le dam regulat 2 lei bacșiș de plimbare. Erau foarte descurajați
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dar tot[ul] era posibil la poporul cu Kultur. Tot atunci se goli frumoasa bibliotecă a lui Take Ionescu, dar aceea fu lăsată librăriilor ovreiești, și la Alcalay în vitrină se vedeau volumele ex libris ale lui Take Ionescu. Luând informațiuni mai de-aproape asupra acestui ne gustor, aflai că denunțase poliției pe Alfred Moșoiu, care scrisese un pamflet contra nemților în timpul neutralității; făcân du-se per cheziție la acesta și găsindu-se depozitul de broșuri, el fu arestat și foarte
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
calitățile dorite. Tatăl său, fiul reginei Victoria, mamă-sa, fiica împăratului Rusiei Alexandru II, frumoasă, de 17 ani neîmpliniți încă, sănătoasă. Alianță strălucită, pe placul regelui, cu idei foarte tradiționale. Mă întreb însă de ce pusese ochii pe a doua? Ce informațiuni avusese asupra celei mari? Trimise îndată pe Ion Kalinderu să vadă de-a binelea cum sunt acele fete și de se poate merge mai departe. Delegatul, ajungând la Coburg, dete în casă de patru ștrengăroaice cu părul încă pe spate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
care mi-a purtat sufletul dincolo de toate disciplinele și de toate zidurile... Voi trece astfel mai repede peste primii trei sau patru ani de liceu, din amintirea cărora, despre Iașul de atunci, n-aș găsi decât prea puține elemente de informațiune sau prea vagi sau prea nesigure. Mai ales că perioada aceasta aproape nici nu mai face parte din existența mea, într-atât îmi pare de departe de mine și de deosebită de restul existenței mele, sau ca și cum ar forma o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Boboli, voluptoasa, incomparabila Florență. În cadrul acesta vara, în locuri diferite, nu mai puțin pline de farmec, iarna, întâlnirile noastre luau astfel caracterul unor adevărate evaziuni, atât materiale cât și spirituale. Ocaziuni de discuții fără capăt, de cercetări, de revizuiri, de informațiuni reciproce, de schimburi de idei... Ne sileam să înțelegem; ne învățam să gândim, să raționăm, să argumentăm; ne îndemnam să ne-nălțăm privirile deasupra capului și deasupra mediului nostru, dincolo de orizontul pe planul căruia ne mișcam... În discuțiunile duminicilor acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
revizuirei procesului lui, cealaltă obstinându-se în atitudinea opusă. A circulat pe atunci un desen satiric, semnat de spiritualul Caran d'Ache, care prezintă situația aceasta mai simplu și mai evocator decât ar putea-o face oricare alt mijloc de informațiune. Desenul e un diptic. În primul panou se vede o masă într-o familie, o "masă pusă", cu grijă, cu ordine, cu gust, care așteaptă pe obicinuiții ei. De dedesubt, legenda: "Il a été entendu qu'on n'en parlerait
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mulți dintre ei erau morți deja sau nu erau de găsit dovadă stând adresa trimisă polițaiului de către comisarul Holban, șeful Despărțirii a II-a: „Dintre reserviștii pretinși (...) prezentândul Batalionului numai pe Moga Gheorghe, cu respect vă comunicu că ceilanți, după informațiunile luate, parte sunt duși pe la Corpurile lor iar parte nu se știe unde sunt și la ivirea vreunuia Îndată se va prezenta Batalionului local”. Totuși, de data asta pata de rușine pe obrazul Poliției Huși va fi fost mare dacă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vizorul forurilor superioare de la București care Îi cereau la oaste prin intermediul prefecturii și a poliției. Adjunctul prefectului de Fălciu MÎrzea, semnase adresa nr.3380 ce Însoțea și o copie după ordinul comandantului Diviziei a II-a Teritoriale de la București: „(...) Din informațiunile pe care le dețin am aflat că reserviștii batalionului de geniu din acest județu nu au sosit Încă toți la Corpurile lor”. Ca Întotdeauna, se cerea trimiterea lor de urgență la locațiile indicate, răspunzător cu capul fiind, evident, sărmanul polițai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]