3,604 matches
-
cât și în condiții de activitate. Ajuns sub formă de potențial de acțiune la nivelul butonilor terminali, influxul nervos determină eliberarea unor cantități suficiente de substanță mediatoare, care depolarizând sau hiperpolarizând suprafața membranei postsinaptice, dă naștere potențialului postsinaptic excitator sau inhibitor. Ca principală formă de manifestare a transmiterii excitației la teritoriul postsinaptic subordonat neuronului respectiv, fenomenele electrochimice membranare realizează activarea receptorului și trecerea mesajului neuronal în teritoriul postsinaptic. Ansamblul fenomenelor chimice de formare, stocare, eliberare și activare a receptorului postsinaptic sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
scurtă durată, cum sunt cele reflexe sau comportamentale, iar cei din urmă servesc la modularea excitabilității sinaptice interneuronale, indispensabilă comportamentului adecvat, memorizării, învățării etc. În general, receptorul și nu neurotransmițătorul este cel care determină răspunsul sinaptic de tip excitator sau inhibitor. Deși răspunsurile sinaptice chimice sunt mai lente decât cele ale sinapselor electrice, ele prezintă avantajul că un singur potențial de acțiune presinaptic eliberează mii de molecule de substanță mediatoare, amplificând răspunsul selectiv al receptorilor postsinaptici. Pluralitatea tipurilor de receptori. Pentru
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ligandul care se opune acțiunii unui agonist, în absența căruia antagonistul apare inactiv. Antagonismul este o proprietate farmacologică, deoarece în organism nu există un antagonist endogen specific. În condiții fiziologice, efectele inhibitorii sunt realizate de agoniști care activează un mecanism inhibitor. Blocajul farmacologic al unui ligand antagonist poate fi de tip competitiv-fixat pe situsul de recunoaștere a receptorului, cu posibilitatea de a fi dislocat printr-un exces de agonist, sau de tip necompetitiv, ocupând un alt tip de situs, de la nivelul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
electrochimice postsinaptice Ca urmare a activării directe sau indirecte a canalelor ionice de Na+, K+ și Cl- de către receptorii specifici diverselor substanțe neurotransmițătoare, apar binecunoscutele modificări electrochimice membranare, generatoare de potențiale de acțiune postsinaptice de tip depolarizant (excitator) sau hiperpolarizant (inhibitor). La baza lor stau schimburi ionice determinate de activarea sau inhibarea receptorilor membranari postsinaptici. Modificările de permeabilitate ionică produse de substanța neurotransmițătoare în teritoriul postsinaptic se însoțesc de schimbări ale excitabilității și polarizării membranare, care vor determina apariția potențialului de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ionilor de K+ în vederea repolarizării și revenirii la starea de repaus. Diferențele de potențial rezultate din schimburile ionice Na+ - K+ reprezintă potențialul postsinaptic excitator (EPSP). Prin fenomene de permeabilizare predominantă pentru ionii de K+ și Cl- se produce potențialul postsinaptic inhibitor (IPSP), ca urmare a hiperpolarizării membranare. Efectul obținut depinde de tipul de ioni a căror permeabilitate membranară este modificată. Înregistrarea potențialelor electrice postsinaptice a fost realizată mai întâi la nivelul plăcii motorii (neuromusculare) folosindu-se electrozi de culegere extracelulari (Kuffler
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
potențialelor postsinaptice receptor-dependente. Interacțiunea dintre receptori și canalele ionice la nivel sinaptic este variabilă. În cazul receptorilor ionotropi, de exemplu, canalele ionice sunt dependente de situsul receptor, a cărui activare determină răspunsul postsinaptic rapid (în milisecunde) de tip excitator sau inhibitor. În cazul receptorilor metabotropi, deschiderea canalelor ionice se realizează mai lent fie direct prin legarea proteinei G de canal, fie indirect prin activarea prealabilă a adenilciclazei și formarea de AMP ciclic stimulant, la rândul său, a proteinkinazei A activatoare a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de către anumite substanțe biologic active, fără modificări ionice membranare, ca urmare a efectelor metabolice ale acestora. Neavând efecte receptoare proprii și acționând indirect, ele realizează, fenomene de neuromodulare a schimburilor ionice membranare, generatoare de potențiale postsinaptice de tip excitator sau inhibitor. I.5.1.10. Proprietățile potențialului postsinaptic Proprietățile fundamentale ale potențialelor postsinaptice sunt nepropagarea și sumația. Contrar potențialului de acțiune presinaptic, potențialul postsinaptic nu se propagă la structurile din afara teritoriului sinaptic. Amplitudinea sa scade progresiv o dată cu îndepărtarea punctului de înregistrare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
genereze potențiale de acțiune propagate (denumite și spike-uri somato-dendritice). Cel mai bine plasate din acest punct de vedere sunt sinapsele din zona conului de emergență a axonului motor, unde pragul de excitație este în general mai scăzut; b) potențialul postsinaptic inhibitor (PPSI) este o a doua modalitate de răspuns sinaptic, în cursul căruia, prin interacțiunea receptor-mediator, are loc o creștere exclusivă a permeabilității postsinaptice pentru K+ și Cl-, în timp ce permeabilitatea la Na+ rămâne nemodificată. În acest mod apare o hiperpolarizare tranzitorie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
despre inhibiția chimică postsinaptică exercitată de un interneuron asupra unui axon cu care face sinapsă. Acest interneuron este activat de însăși activitatea axonului ce urmează a fi inhibat sau a unui axon similar. Acești axoni stabilesc contacte sinaptice cu interneuronul inhibitor pe care îl pun în acțiune. În acest mod se realizează bucle de tipul conexiunii inverse ce controlează funcții nervoase importante (vezi datele privind circuitul stabilit prin neuronii Renshaw). I.5.2. REACȚII VEGETATIVE ALE MUSCULATURII NETEDE Mușchii netezi sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sistematice asupra mediației colinergice și adrenergice din alte teritorii, inclusiv centrale. S-a precizat, printre altele, că, în afara acetilcolinei și noradrenalinei ca principali neurotransmițători simpatico-parasimpatici, numeroase alte substanțe biologic active îndeplinesc rol de mediatori chimici ai influxului nervos excitator sau inhibitor. În prezent, peste 40 de substanțe endogene sunt considerate ca neurotransmițători cerți sau potențiali. Din această categorie fac parte o gamă variată de substanțe bioactive aparținând mediației chimice colinergice, adrenergice, serotoninergice, histaminergice, aminoacidergice, peptidergice, purinergice, nitrinergice etc. O parte dintre
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
endoteliale, însoțită de relaxarea și scăderea tonusului vascular urmate de vasodilatație. La rândul său, tractusul gastro-intestinal este teritoriul de elecție al acțiunilor muscarinice de tip M3 al acetilcolinei asupra manifestărilor sale motorii și secretorii. Efectele respective sunt potențate de ezerină (inhibitor al colinesterazei) și abolite de atropină (blocant muscarinic). Aparatul respirator este influențat atât direct în sens bronhoconstrictor și hipersecretor, cât și indirect, prin mecanismul stimulării reflexe miocardice. La astmatici, acetilcolina provocând bronhoconstricție și tulburări respiratorii mai grave este utilizată la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
realizează activarea indirectă a adenilatciclazei prin intermediul proteinei Gs, însoțită de acumularea cAMP și proteinkinazei cAMP-dependente, implicată în numeroase procese și reacții celulare. La nivel central, efectele noradrenalinei sunt de tip activator, în cazul stimulării receptorilor postsinaptici -adrenergici, sau de tip inhibitor, în cazul activării receptorilor -adrenergici. În funcție de predominența alfa- sau beta-receptorilor adrenergici catecolaminele participă la realizarea reacției de trezire, stării de veghe-somn, reacțiilor de adaptare și apărare etc. I.6.3. FUNCȚIILE MEDULOSUPRARENALEI Stimularea simpatică (splanhnică) a glandei medulosuprarenale determină eliberarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
chimic al căilor extrapiramidale, sistemul mezencefalo-cortico-limbic trimite proiecții în cortexul anterior prefrontal, piriform, entorrhinal etc. (fig. 51). O altă localizare centrală a sistemului dopaminergic este reprezentată de celulele și receptorii specifici de la nivelul eminenței mediane a hipotalamusului, influențând în sens inhibitor secreția hormonală hipofizară. Factorul inhibitor de prolactină (PIF) eliberat de hipotalamus este dopamina. Efectele fizio-farmacologice se produc atât la nivel central, cât și periferic, prin cuplare cu receptorii dopaminergici din țesuturile respective (fig. 52). În funcție de afinitatea față de liganzii specifici, receptorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mezencefalo-cortico-limbic trimite proiecții în cortexul anterior prefrontal, piriform, entorrhinal etc. (fig. 51). O altă localizare centrală a sistemului dopaminergic este reprezentată de celulele și receptorii specifici de la nivelul eminenței mediane a hipotalamusului, influențând în sens inhibitor secreția hormonală hipofizară. Factorul inhibitor de prolactină (PIF) eliberat de hipotalamus este dopamina. Efectele fizio-farmacologice se produc atât la nivel central, cât și periferic, prin cuplare cu receptorii dopaminergici din țesuturile respective (fig. 52). În funcție de afinitatea față de liganzii specifici, receptorii dopaminergici sunt împărțiți în cinci
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
atât la nivel central, cât și periferic, prin cuplare cu receptorii dopaminergici din țesuturile respective (fig. 52). În funcție de afinitatea față de liganzii specifici, receptorii dopaminergici sunt împărțiți în cinci subtipuri: D1, D2, D3, D4 și D5. Majoritatea acestora acționează în sens inhibitor. În timp ce receptorii: D2, D3 și D4 sunt inhibitori ai sistemului adenilatciclază-cAMP, determinând hiperpolarizare membranară, receptorii D1 și D5, fiind cuplați cu proteina Gs la adenilatciclază, determină creșterea AMP ciclic, ca mesager secund. Datorită afinității diferite a receptorilor dopaminergici față de drogurile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acțiunea facilitatoare a acesteia este consecința depolarizării produse de scăderea conductanței potasice. Astfel, factorul comun al efectelor sinaptice ale serotoninei pare a fi alterarea permeabilității membranei postsinaptice față de ionii de potasiu. Modificând permeabilitatea canalelor de potasiu, serotonina modulează în sens inhibitor sau activator excitabilitatea neuronală postsinaptică. Prin efectele simultane asupra excitabilității neuronale în anumite teritorii cortico-subcorticale, sistemul serotoninergic cerebro-spinal deține un rol important în coordonarea diverselor manifestări comportamentale. Tipic, este cazul activării neuronilor serotoninergici din timpul reacțiilor de trezire și al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Este, de asemenea, aminoacid neesențial sintetizat la nivel neuronal din glucoza pe calea 3-fosfogliceratului și a fosfoserinei. Fiind unul din aminoacizii cei mai mici, glicina din proteinele consumate traversează bariera hemato-encefalică pentru a fi preluată și folosită ca mediator chimic inhibitor. Distribuția cerebrospinală a glicinei este mai limitată decât a GABA, concentrațiile cele mai mari găsindu-se în trunchiul cerebral, cerebel și coarnele anterioare ale măduvei spinării. Eliberarea din butonul presinaptic este Na+-dependentă, iar acțiunea hiperpolarizantă postsinaptică este clor-dependentă, prin intermediul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
butonul presinaptic este Na+-dependentă, iar acțiunea hiperpolarizantă postsinaptică este clor-dependentă, prin intermediul unui receptor ionotrop. Proprietățile inhibitorii postsinaptice ale glicinei sunt blocate de către stricnină. Convulsiile produse de stricnină se datorează blocării mediației chimice glicinergice. Un alt aminoacid prevăzut cu proprietăți inhibitoare asupra excitabilității neuronale este taurina. Taurina. Se găsește în cantități mari în veziculele sinaptice ale scoarței cerebrale, cerebelului și hipo-campusului. Cantități suficiente au fost găsite în trunchiul cerebral, măduva spinării și retină. Concentrațiile acesteia sunt mai mari în perioada de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aminoacizi (vezi capitolul „Fiziologia glandelor endocrine”). Enkefalinele. Sunt pentapeptide sintetizate de neuronii larg distribuiți în sistemul nervos cerebrospinal de la scoarța cerebrală până la substanța gelatinoasă din coarnele posterioare ale măduvei spinării. Ele predomină în neuronii monoaminergici, contribuind la modularea în sens inhibitor a sensibilității nociceptive. Extranevraxial, enkefalinele au fost detectate la nivelul ganglionilor simpatici, tubului digestiv, glandei medulosuprarenale și retinei. Endorfinele. Derivă dintr-un fragment al precursorului comun denumit beta-lipotropină. Acesta este scindat enzimatic în beta-endorfinele beta (cu 31 aminoacizi), gamma (27
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Acesta este scindat enzimatic în beta-endorfinele beta (cu 31 aminoacizi), gamma (27 aminoacizi), alfa (16 aminoacizi) și delta (17 aminoacizi). Spre deosebire de enkefaline, endorfinele prezintă o localizare mai limitată. Ele predomină în hipotalamusul medio-bazal și lobul anterior al hipofizei cu rol inhibitor asupra reacțiilor neuroendocrine produse de stres. Dinorfinele A (17 aminoacizi) și B (13 aminoacizi). Reprezintă cea de-a treia categorie de peptide opioide endogene rezultate din clivarea enzimatică a prodinorfinei. Ele au distribuție centrală difuză, similară cu a enkefalinelor, excepție
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Receptorii interacționează ca modulatori ionotropi cu cei ai enkefalinelor, prevăzuți cu proprietăți inhibitorii asupra canalelor de Ca2+ și a celor de K+. - Receptorii au afinitate deosebită pentru dinorfine, acțiunea lor exercitându-se prin intermediul proteinei G și adenilatciclazei, cu răsunetul corespunzător inhibitor asupra canalelor de Ca2+. Activarea lor provoacă analgezie, sedare, somn și catalepsie. - Receptorii nu prezintă sensibilitate specifică, având oarecare afinitate doar pentru enkefaline. - Receptorii , considerați ca subtip al receptorilor , prezintă afinitate pentru beta-endorfine. Efectele predominant inhibitorii ale peptidelor opioide se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ca subtip al receptorilor , prezintă afinitate pentru beta-endorfine. Efectele predominant inhibitorii ale peptidelor opioide se produc prin modularea eliberării presinaptice a neurotransmițătorilor colinergici, adrenergici și serotoninergici însoțită de inhibarea canalelor de Ca2+ și activarea celor de K+. Acționând în sens inhibitor atât presinaptic, cât și postsinaptic, peptidele opioide participă la realizarea analgeziei și inhibarea reacțiilor neuro-endocrino-metabolice produse de stres. Ca factori antistres, beta-endorfinele acționează în mod predominant la nivel hipotalamo-hipofizar, în timp ce enkefalinele sunt active la nivelul căilor simpatico-adrenergice cerebrospinale și periferice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fenomenelor electrochimice generatoare de potențiale de acțiune și de răspuns celular postsinaptic. Eliberarea de NO se soldează cu efecte atât excitante la nivel cerebro-spinal și cu acțiuni vasculare periferice relaxante de tip endotelio-dependente. Spre deosebire de ATP, adenozina face oficiul de modulator inhibitor al activității neuronale centrale și periferice prin intermediul atât al receptorilor P1, cât și al inhibării canalelor voltaj-dependente de Ca2+. Efectele hiperpolarizante simple, hipnosedative și antinociceptive ale adenozinei sunt antagonizate de cafeină și teofilină. Efecte sinaptice diferite exercită adenozina și ATP
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
adrenalinosecretori, iridodilatatori și intestinoinhibitori. Variațiile glicemiei și temperaturii sângelui care irigă creierul determină, prin intermediul centrilor glicoreglatori și termoreglatori diencefalici, reacții vegetative periferice de tip hiperglicemiant și hipertermizant sau invers. Prin relații intercentrale de vecinătate, se realizează aritmia cardiacă respiratorie, efectul inhibitor al deglutiției asupra respirației și ritmului cardiac, sialoreia consecutivă grețurilor și vărsăturilor etc. Manifestările organice concomitente emoțiilor sunt atribuite de asemenea unui mecanism intercentral. Coordonarea reacțiilor reflexe vegetative se face după principiul reciprocității, sinergiei și asocierii. Reciprocitatea ocupă un loc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
produse de excitarea parasimpaticului. Dacă unul din cele două subsisteme exercită prin veriga umorală efecte inhibitorii asupra unui organ oarecare, celălalt subsistem provoacă răspunsuri inverse din partea organului respectiv. Acolo unde mediatorul chimic adrenergic este activator, cel colinergic acționează în sens inhibitor și invers. Regula nu are valoare absolută, întrucât antagonismul simpatico-parasimpatic nu este în multe cazuri adevărat, ci devine interstimulant sau se transformă în veritabil sinergism. În plus, unele teritorii efectoare având numai inervație simpatică (bazele cutanate și musculare, membrana nictitantă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]