1,107 matches
-
a cedat Rusiei la Livadia reîncorporarea Basarabiei. D. C. A. Rosetti o numește o acuzare atât de ridicolă încît ea singură desconsideră și sfărâmă cu totul pe cei cari desprețuiesc atât națiunea prin îndrăzneala lor de-a o face. Această injurie este însă pusă înaintea dovezilor, deci o petitio principii prin care caută a predispune din capul locului pe cititor în favorul dovezilor sale. Dovezile sînt: Rusia ar fi declarat atunci, prin Tractatul de la San-Stefano, că i s-a fost cedat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dat vânt afacerii acesteia prin publicarea unui articol ce se pretinde inspirat de principele de Bismarck, fără cuvânt, se-nțelege, pentru că acest articol dovedește o așa ignoranță asupra dispozițiilor Tractatului de la Berlin pe cât ating navigația pe Dunăre încît am face injurie prezidentului Congresului de la 1878 atribuindu-i paternitatea. "Grenzbote" vorbește de o intrigă care ar fi fost urzită și de Rusia, și de Anglia în contra Austriei. Iată în ce-ar fi consistând acea intrigă; Un amic ne scrie din Galați că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
adevăr arta în care escelează partidul care domnește în acest, moment. N-am voi să-i aplicăm o vorbă care-n limba noastră politică a devenit sinonimă cu anarhia. Dar, dacă luăm cuvântul în înțelesul lui originar, nu facem o injurie acestui partid dacă zicem că e maestru în arta acelei demagogii care consistă în a câștiga favoarea populară. Aristofan a făcut din demagog un portret cave va rămânea adevărat în orice țară și în orice timp în care domnește democrația
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să împiedece orice înțelegere între România și Austria. Cu alte cuvinte, numai d-sa cu onorabila asociație sânt a se recomanda ca potriviți pentru a merge cu totul în apele Austriei. Asigurarea aceasta e o laudă pentru opoziție și o injurie adusă guvernului, căci, pentru ca opoziția să voiască a împiedeca orice înțelegere, aceasta trebuie să fie, din punctul de vedere al țării, cu neputință, esceptînd cazul când opoziția ar fi nepatriotică. Dar această acuzare d. Boerescu nu va îndrăzni a o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. N-are cineva decât să ia în mână gazetele de la Sofia și să vază daca toată ziaristica română, desigur tare în espresii, are atâtea vorbe rele la adresa bulgarilor câte injurii cuprinde un număr al unei foi din Sofia la adresa noastră. Ne arătăm ostili grecilor. Prin ce? Pentru că se susține că traco-romînii cată să aibă și ei școli primare în limba națională, lucru pe care la noi în țară îl au
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dacă n-o poate face e vine lui nu a contribuabilului, și al doilea pentru că aruncă asupra celora ce întrețin statul prihana unei rele-credințe preconcepute. Există adevăruri cari nu trebuiesc spuse, pentru că, fără a folosi ceva, constituie un fel de injurie cătră cetățenii statului, cu atât mai grea cu cât e mai nemeritată. Ni se pare că într-un timp în care risipa banilor publici e la ordinea zilei contribuabilul are o rațiune suficientă daca nu de-a se sustrage de la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
13 noiembrie 1880] {EminescuOpXI 404} ["ADEVĂRUL DOARE... Adevărul doare. Lecția cartagineză pe care ne-am permis a o da onorabililor adversari de la "Presa" i-a făcut să-și piardă mințile și să vorbească în bobote. Patru coloane și jumătate de injurii în contra ardelenilor sânt răspunsul la adresa falsă ce se dă la observațiile noastre. Eroarea cu Carthago a fost un lapsus calami, adică l-a luat pe autorul Scrisorilor condeiul pe dinainte. Autorul Scrisorilor din "Presa" știa foarte bine, precum ne declară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unim cu forma numită acusativum cum infinitivum. Oare acusativum cum infinitivum tot un lapsus este? Limba latină e ca o femeie frumoasă, dar cam crudă, onorabili confrați, față cu lasciva bătrânețe care-ar voi să abuzeze de ea. Prin simple injurii adresate ardelenilor genul substantivelor latinești nu se schimbă, nici prepoziția cum nu-ncetează a cere ablativul, c-un cuvânt accusativus cum infinitivo nu devine așa de lesne acusativum cum infinitivum. Dar să lăsăm astea. Înțelegem ca cineva care nu știe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în această limbă. Dar cine focu-l mai îndeamnă pe autorul Scrisorilor de-a face citate latinești când nu le știe? Deșertăciunea? Iată ce pate deșertăciunea când simulează a ști ceea ce nu știe. Dar momente de adevărată petrecere ne-au cauzat injuriile asupra ardelenilor, petrecere la care nu ne putem opri a-l face părtaș pe publicul cititor. Iată într-adevăr câteva pasagii din "Presa" care nu vor lipsi a face efectul cuvenit. "Timpul" începe revista sa de luni cu o frază
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
marea noastră patrie, atunci lucrul se schimbă. Într-adevăr, de câtă mizerie sufletească cată să fie capabil un om care, neavând dreptate într-o discuție, în loc de-a o recunoaște ace[a]sta precum i se cuvine unui gentleman, aruncă injurii asupra unei părți a poporului românesc, ridiculizând... ce? Greutățile cu cari acesta se luptă pentru păstrarea limbei și a naționalității lui. O ultimă observație. Deși de astă dată onor. confrate de la "Presa" se ceartă cu căciula sa proprie și maltratează
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu să-l îndoiască după conveniențele societății de exploatație în mod pieziș și numai asupra unora, iar asupra altora nu. Întemeindu-se pe pretinsa noastră contrazicere, "Romînul" adresează opoziției următoarele cuvinte. Recensimîntul impozitelor făcut anul acesta a ațâțat verva de injurii a partizanilor vechiturilor condamnate de țară. A răspunde la asemenea injurii și neadevăruri ar fi a da oamenilor ce le practica o însemnătate pe care n-o au și n-o merită, ar fi de-a le face o onoare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pieziș și numai asupra unora, iar asupra altora nu. Întemeindu-se pe pretinsa noastră contrazicere, "Romînul" adresează opoziției următoarele cuvinte. Recensimîntul impozitelor făcut anul acesta a ațâțat verva de injurii a partizanilor vechiturilor condamnate de țară. A răspunde la asemenea injurii și neadevăruri ar fi a da oamenilor ce le practica o însemnătate pe care n-o au și n-o merită, ar fi de-a le face o onoare de care s-ar mândri. {EminescuOpXI 412} Mai știi? Vechitura Strat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din împrejurarea că toate căpeteniile învinse, după o scurtă răzgândire, îi promiseră ajutor necondiționat, după care Cara Mahmud putea ușor să-și realizeze planurile. Nimic nu impunea însă albanejilor mai mult decât modul în care Cara Mahmud obicinuia să răzbune injuria. Tradiția albaneză zice că un locuitor din Scutari căpătă odată în Priștina o pereche de palme. Cum auzi Cara Mahmud despre aceasta, îl trase pe cel pălmuit la răspundere, cum de-a suferit în liniște asemenea batjocură; apoi năvăli cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceștia de astăzi iau cote, prea mari impozite și că sunt niște hoți, îndeamnă anumiți cetățeni din comună să nu se treacă la întovărășire, spunând că el este membru P.M.R. și tot nu s-a trecut, de asemenea aduce anumite injurii la adresa partidului și guvernului și spune că în curând se va face război și că se vor duce comuniștii. Fiind întrebat de un cetățean de ce vorbește el așa, că doar este membru P.M.R., s-a exprimat că el s-a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
vor ca toate popoarele să fie libere, că ei nu vin să acapareze pe nimeni, dar iată ce au făcut acum în Cehoslovacia. Afirmă, de asemenea, că în Europa la această oră nu mai este nici o siguranță de pace, aducând injurii la adresa U.R.S.S. Numitul MITROI NICOLAE, preot, în vârstă de 59 ani, fost cuzist, din orașul Roșiorii de Vede, a spus că Rusia trebuia distrusă de mult, întrucât altfel nu se puteau îndrepta lucrurile, deoarece rușii au pretins întotdeauna că
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
partid în cazul următoarelor încălcări de lege săvârșite de membri de partid aflați în evidența organizațiilor de bază subordonate Comitetelor comunale respective, pentru: -faptele contravenționale ce atrag sancțiunea închisorii; -infracțiunile pentru care urmărirea penală se face la plângerea părții vătămate (injurii, loviri etc.); -alte infracțiuni cu pericol social redus date spre cercetare, potrivit legii, posturilor de miliție. Aprobarea pentru trimiterea în judecată, în cazurile de infracțiuni cu pericol social redus, săvârșite de către membri de partid aflați în evidența organizațiilor comunale de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
aceste scrieri. A fost condamnat împreună cu NOICA CONSTANTIN, PALEOLOGU A., NICULESCU REMUS și alții, toți cercetători la Academia R.S.R. În prezent este semnalat de o sursă a I.J. Brașov că se situează pe o poziție ostilă orânduirii socialiste și aduce injurii la adresa conducerii. ȘEFUL UNITĂȚII /ss/ indescifrabil Rd 0193/1937 BM/ex. 2 16.11.74 [Datele urmează a fi comunicate C.C. al P.C.R., Secția Organizatorică și Cadre, care a cerut verificarea celui în cauză] A.C.N.S.A.S., fond Rețea, dosar
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Educației și Învățământului, sunt 18 persoane cu antecedente politice sau penale, cinci semnalate cu poziție ostilă, iar zece sunt cunoscute cu alte probleme (anexa 1). Sunt semnalate (sic!) că fac comentarii tendențioase cu privire la politica partidului și statului, denigrează și aduc injurii orânduirii noastre socialiste sau susțin unele teze contrarii marxismului, WALD HEINRICH, GEORGESCU VLAD și VETIȘANU VASILE, cercetători științifici la Institutul de etnologie și dialectologie, precum și LIICEANU GABRIEL și FODOR INNA, cercetători la Oficiul de Informare în domeniul științelor social-politice. Organele
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Decretului respectiv, după cum urmează: - Plută Paul, de 26 ani, din Slatina, inginer la Atelierul de proiectare județean din cadrul Consiliului popular al județului Olt, neîncadrat politic, necunoscut în evidențe, cu privire la prevederile decretului se manifestă foarte indignat de această măsură, adresând chiar injurii conducerii superioare de partid și de stat. - Tălpeanu Constantin, de 26 de ani, din Slatina, inginer la același atelier de proiectare, membru P.C.R., a afirmat că în ultimul timp a ascultat știrile transmise de posturile de radio occidentale, unde s-
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
bufetul din satul Arefu împreună cu alți cetățeni din sat (Dineț Vasile, Dineț Constantin și alții), după ce a consumat băuturi alcoolice, dar fără a fi în stare de ebrietate, a scos carnetul de membru de partid și a început să aducă injurii la adresa P.C.R., afirmând că „nu are ce să dea mâncare la copii, deoarece nu-i ajunge pâinea”. În continuare, a mototolit carnetul de partid și l-a aruncat sub masă. Despre această manifestare au fost informați factorii competenți, iar în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
este încuiat, îi cere Linei să îl deschidă cu cheia ei. O scrisoare cade din volum în momentul când acesta este deschis. Imediat Stankar se repede și ridică scrisoarea pe care apoi o rupe. Spre stupoarea întregii asistente Stiffelio aduce injurii lui Stankar. În timp ce Lină îl implora pe Stiffelio să respecte vârstă înaintată a tatălui ei, Stankar îl provoacă pe Rafaelle la duel. Actul ÎI. Cimitirul castelului lui Stanckar. Târziu în noapte sosește Lină care se roagă la mormântul mamei sale
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
calcularea "avertismentelor serioase" date de guvernul de la Beijing celui de la Washington, ce depășise la un moment dat cifra de o mie. Singurul contact chino-american rămăsese la Varșovia, când ambasadorii celor două țări se întâlneau din când în când ca să schimbe... injurii. Totuși, potrivit Secretarului de Stat, H. Kissinger, lipsa de relații normale cu o asemenea mare țară cum este China, însemna pentru politica mondială americană "de a acționa cu o mână legată la spate". Ruptura deschisă publică intervenită între chinezi și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
unde accesul nemusulmanilor este strict interzis, am văzut femei și bărbați care protestau într-un fel sau altul față de femeile noastre. După abolirea ceadorului în semn de protest împotriva măsurii, localnicii au început să recurgă la forme mai violente, rosteau injurii, aruncau cu pietre în vizitatorii, care nu se conformau obiceiurilor, și pe mașini, recurgeau chiar la agresiuni corporale. În a doua jumătate a anilor 1960, situația politică internă se agrava. Conflictele aveau loc nu numai între partizanii taberelor adverse, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
vremea lui Constantin Ipsilanti, omul rușilor, apar generalii Bagration („Pangration”) și Miloradovici, care ajunge a se însura cu o „Filipească”, feldmareșalul Kamenski, cu un portret laudativ de om sobru, ce pune ordine în excesele ocupanților, sau Prozorovski, ce aruncă turcilor injurii pitorești. Cu mari digresiuni sunt narate luptele dintre turci și ruși din perioada 1806-1812. D.E. intercalează în cronica sa, după surse precare, istoria lungă și fantezistă a lui Napoleon Bonaparte. Despre revoluția franceză, cronicarul dă explicații naive, în spirit neaoș
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
de ziar, ancorat în stricta actualitate, precum și eseul. Impulsul inițial e îndeobște polemic, C. procedând la demontarea și respingerea aserțiunilor enunțate de adversari, nu fără scăpărări de ironie și sarcasm, ce duc, de multe ori, la expresii tari, la violente injurii. Adesea, el face loc somptuoaselor evocări ale unor mari simboluri culturale, portretelor vii, cu precizia detaliului plastic, scurtelor narațiuni și chiar amintirilor personale, scăldate într-o undă de lirism. Altă dată, amprenta hotărâtoare este pusă de contactul direct, fierbinte, cu
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]