787 matches
-
leurs propres maladies et/ou aux personnes qui sont coupables parce qu'elles ne possèdent pas une assurance médicale. Ainsi, l'égalité des opportunités devient, d'un côté, un idéal trop dur (vu que, de sa perspective, il est même injuste de fournir des services médicaux d'urgence aux personnes coupables d'avoir causé leur maladies et/ou du fait qu'elles ne possèdent pas une assurance-maladie) et, de l'autre côté, un idéal contre-intuitif/non plausible (vu qu'il rejette
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
même si non nécessairement égal) aux services de soins médicaux. Autrement dit, une société dans laquelle il n'y a que peu de citoyens qui ne peuvent pas accéder le système de soins médicaux est une société (au moins partiellement) injuste. La deuxième idée partagée par tous les philosophes contemporains qui s'occupent du problème de la justice dans la santé est que, n'importe qui a raison dans la dispute regardant ses exigences idéales, dans la pratique, c'est seulement le
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
of Political Philosophy, 15, 3, 2007, p. 346. 16 Sudhir Anand, op. cit., p. 18. 17 Celelalte două întrebări fundamentale pentru orice teorie a dreptății în sănătate sau în distribuția serviciilor medicale sunt, în opinia lui Daniels, următoarele: 1) Când sunt injuste inegalitățile în starea de sănătate? și 2) Cum putem satisface nevoile medicale aflate în competiție, ținând cont în mod just de constrângerile rezonabile care afectează disponibilitatea resurselor medicale? Pentru răspunsurile lui Daniels la aceste întrebări a se vedea, spre exemplu
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
este evidentă. Tot Mariana Vartic, în studiul citat, observa diferența care apare între Holban și Blecher atunci când unuia dintre personaje, total inadecvat, i se distribuie rolul vieții: experiența morții: Dacă această incompatibilitate i se pare lui M. Blecher tragică întrucât injustă (,,Era grozav de injust ca ființa asta menită unei vieți de plăceri și de alinări să zacă în șirul unor ,,alungiți" neurastenizați și sumbri, pe coridorul unui sanatoriu pierdut undeva în dunele de nisip de pe marginea oceanului, într-o solitudine
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
celei a altuia. Astfel echitatea este garantată prin faptul că invidia a dispărut. Este important de remarcat faptul că invidia analizată de către economiști nu este diferită de resentimentul à la Rawls, ci se prezintă ca o evaluare rațională a situațiilor injuste, Chiar definită pe o bază individualistă și îndepărtată de realitatea pe care nu încetează să o descrie, invidia poate totuși permite definirea unei norme de justiție. Un stat social este just dacă el e nu doar echitabil (absența invidiei), ci
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Se vor evita îmbolnăvirile iatrogene, chiar și cele produse prin cuvântul, accentul, gesturile sau mimica medicului în prezența bolnavului“ (art. 41, Codul de Deontologie Medicală). „Pentru rațiuni ce privesc conștiința medicului, bolnavul poate fi lăsat să ignore diagnosticul sau prognosticul injust“ (art. 73, Codul de Deontologie Medicală). În egală măsură există însă și prevederi care pot duce la asumarea răspunderii medicale, pe temeiuri atât de natură etică, cât și juridică: „Secretul medical este obligatoriu... Secretul persistă și după terminarea tratamentului sau
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
probleme ce pot să apară în cursul sarcinii pentru ca aceștia să poată lua o decizie în cunoștință de cauză. Pe rolul instanțelor din statele cu o practică deja recunoscută în domeniu s-au aflat numeroase dosare pe temeiul unor nașteri injuste (wrongful birth) - atunci când părinții fie nu au fost informați, fie au fost informați incorect sau necorespunzător, insuficient, asupra problemelor legate de sarcină și, astfel, au fost privați de șansa de a lua o decizie potrivită, fie aceasta și avortul. În
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
editoriale, indiferent la toate módele poetice mai mult sau mai puțin perisabile la care majoritatea versificatorilor aderă, desigur mimetic și neconvingător, Valentin Talpalaru își poartă, fără a sângera vizibil, "orgolioasele mele tristeți" (între care, probabil, și cea determinată de tratamentul injust al criticilor moldavi de prim rang, în ale căror grații cu siguranță nu se află), refuzând totuși constant să adere la vreun grup de influență care să îl propulseze în loja poeziei. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că este dezinteresat de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
piață financiară imatură, care în ipoteza alimentării excesive cu capital străin, pe fondul unei monede naționale slabe, ar putea conduce la o criză financiară după binecunoscutul "model asiatic". Pe de altă parte, desconsiderarea rolului băncilor numai datorită poziției privilegiate este injustă, deoarece ele au inovat împrumuturile personale (cărțile de credit și de debit) la scară de masă16. De asemenea, au un rol primordial în creditarea IMM-urilor care au acces limitat la piața de capital. 1.3. PIEȚE EFICIENTE DE CAPITAL
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
1964), Ordinul Național “Serviciul Credincios în grad de cavaler” (2002), numeroase medalii ș.a. O încununare a tuturor meritelor sale s-ar fi cuvenit a fi primirea sa sub marea Cupolă. N-ar fi târziu o primire onorifică, reparându-se o injustă scăpare. Începând cu anul 1997, după 41 de ani neîntrerupți în slujba științei agricole românești, ing. dr. Mihai Cristea este pensionar. În această ipostază s-a stabilit la Cucorani “pentru confortul fizic și psihic în casa (părinteascăă de care sunt
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
poate lua forma severității excesive sau a unui simulat exces de dragoste, ambele având efecte la fel de dăunătoare. Principalele cauze ale tulburărilor emotive la adolescenți „cu efecte negative asupra conduitei lor sunt: atitudinea rigidă a adulților(părinți, profesori), tratamentul dur și injust, apariția sentimentului de izolare, de neînțelegere, dar și de vanitate datorită unor erori pedagogice”(I. Dumitrescu, N. Andrei, 1975, p. 44). Profesorul trebuie să fie conștient că toate acțiunile, atitudinile sale se au ecou pozitiv sau negativ asupra elevilor, a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
fapt, dacă și-ar fi recunoscut pe deplin orice vină, ar fi trebuit să admită implicit justețea măsurilor augustiene și nu ar fi avut dreptul să se plângă de acestea; în schimb, dacă ar fi acuzat asemenea măsuri ca fiind injuste, ar fi dat impresia că vrea să critice acțiunile lui Augustus care inițiase asemenea demersuri fără a fi luat în calcul cu băgare de seamă cazul respectiv. Pe latură psihologică, singurul lucru pe care putea să-l facă, era deci
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
sit tibi cura mei: v. 4); apoi își cere scuze pentru această teamă nejustificată, dar avea totuși motive...: res timida est omnis miser! (v. 37). Ovidiu, referindu-se la tela iniqua fortunae (v. 15: fără îndoială, o trimitere la decretul injust al lui Augustus), de care a fost lovit, trece în revistă circumstanțele care au făcut și mai dureroasă relegarea sa la Tomis, față de orice alt loc de exil propriu-zis: nimeni nu a intervenit pentru a-i obține iertarea; decretul a
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
țeava puștii sau decurge din declarațiile liderilor lumii. Într-adevăr, eforturile feminiștilor de a reinterpreta conceptul de putere sugerează că teoreticienii relațiilor internaționale au subestimat omniprezența puterii și mecanismele care, întotdeauna și la orice nivel, reproduc o ordine mondială profund injustă și ierarhică (Enloe 1997). Reconceptualizarea puterii în termeni feminiști și atenția acordată marginalității din politica globală i-ar putea ajuta în mod real pe cercetătorii Relațiilor Internaționale să poată recunoaște și înțelege noi fenomene politice cum sunt actele antisistem din
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
importantă pentru accepțiile și definițiile ulterioare ale cuvântului polemică, este dată de dimensiunea etico-normativă necesarmente prezentă în înțelesul primului termen, tradus, de altfel, prin întrecere sau competiție, și absența acestei dimensiuni în cazul celui de-al doilea termen. Războiul este injust și amoral prin definiție, ceea ce înseamnă că părțile beligerante pot ignora convențiile oricând, dacă acest lucru le asigură victoria. Dacă în agon miza spectaculară normează cadrul, în polemos, înfrângerea adversarului este scopul care justifică mijloacele și strategia uzitate. O posibilă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
despre poezia și proza sa literară, fapt explicabil atâta vreme cât critica interbelică, dar și exegeza ulterioară, legitimează doar piesele de colecție în care alegoria și hiperbola stau la baza structurii de rezistență. Între nonfictiv și nonliterar a fost pus adeseori un injust semn de egalitate. Sita cu ochiuri prea mărunte a cernut "balastul" și a reținut doar acele texte care întrunesc condițiile literarității, plecând de la însuși criteriul propus de Arghezi: invenția personală activă. Expertiza unui corpus de texte argheziene complet ignorate până
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
prin injurie alegorică: "Mi-ai împuțit salteaua pe care te-am culcat, mi-ai murdărit apa din care ai băut și cu care te-ai spălat. Picioarele tale se scăldau în Olt, și mirosea până la Calafat, nobilă spurcăciune!"205. Războiul, injust și amoral prin definiție, uzează aici de cel mai violent arsenal, folosind anatema, insulta trivială, denominarea abjectă ("spurcăciune", "căzătură"), amenințarea mortală: "Te aștept să te retez în două cu nuiaua, tăvălit [...] șira spinării ți se va rupe cu nuiaua asta
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
discursului advers, susceptibil de trunchierea adevărului. Iată, așadar, reproșul lui Iorga: Când un popor întreg comemora pe Ștefan cel Mare, el (Arghezi, n.n.) își râdea de marele ucigaș"228. Textul arghezian urmează același traseu, dinspre defensiv luând ca pretext acuza injustă spre ofensiv, descalificând atât maniera tendențioasă a preopinentului de a interpreta realitatea, cât și stilul lucrărilor de specialitate, greoi și inaccesibil cititorului obișnuit. Formula aleasă de Arghezi marcă a retoricii polemice proprii, de altfel, este a diasirmului ce provoacă o
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
o distinge în mod avantajos de propria ei epocă, teoria clasică a Frumosului și speculațiile despre Ființă, clasicismul francez și idealismul german; ci o lectură a Luminilor prin prisma "artei contemporane": Immanuel Kant revăzut prin intermediul lui Leo Castelli 49. Lectură injustă, decalată, deliberat anacronică, de vreme ce filosoful și comerciantul nu reflectează la aceleași obiecte, nici la aceleași scopuri. Dar o fantezie revelatoare chiar a acestor diferențe, pentru a înțelege mai bine ce s-a câștigat și ce s-a pierdut în ultimele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
demnității lor, nu când inegalitățile concrete sunt acceptabile. Deci, în societatea democratică, cu cât considerăm mai mult că suntem egali, cu atât ne putem gândi la propriile interese, putem vrea realizarea de sine și critica șefii, condițiile de muncă, "lumea injustă", "legile neaplicate", puterea arbitrară care nu oferă și anumite certitudini... F. Dubet a intervievat mai multe sute de persoane și a constatat că actualmente oamenii sunt mult mai critici față de lumea în care trăiesc, dar lamentările individuale nu ajung la
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
al XXlea, doctrina socialistă a propus un impozit unic pe venit, cu un caracter puternic progresiv, prin care să se egalizeze veniturile, dar practica din țări socialiste s-a Îndreptat spre impozitele pe consum considerate anterior de aceștia ca fiind injuste. 78 Un impozit unic pe energie electrică a fost propus de Schuller, care susținea că energia electrică se regăsește În prețul tuturor produselor și, astfel, toți ar suporta impozitul și s-ar elimina evaziunea fiscală, ignorând dificultăți majore de aplicare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cască. Eroii din operele lor sunt considerați niște proști, iar în fața poeziilor religioase tiranii adorm. Ei se tem de un singur lucru, batjocura." 62. Atitudinea critică de negare și refuz subversiv a unei ordini universale, percepută dureros ca antagonică și injustă, este întemeiată pe o concepție filosofică ale cărei extremități temporale sunt stoicismul epocii romane, ca punct de reper al metodei de temperare a disperării prin deviații comice și existențialismul modern. Rezolvarea estetică a comicului filosofic de această factură se realizează
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
au mobilizat pentru a trage Învățămintele care m-au dus, inevitabil, prin muncă și disciplină, la recompense. Sancțiunile primite au fost Întotdeauna drepte și le-am primit fără nici o obiecțiune. Excepție face exmatricularea mea din Institut În anul 1972, exmatriculare injustă. Ulterior am fost reprimit fapt care face ca eu să Îmi fi terminat studiile În 1975 și nu În 1974. Goana trenului accelerat, pe coridor un negru, având Într-o plasă un pește afumat și o lămâie, lumina verde a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mai cretin dintre pămînteni, am urît din adîncul sufletului anii ăia, cu toată ființa, cu fiecare por, celulă, ribozom, genă și fir de păr. Cum am mai mărturisit, am urît Greierul și furnica pentru că-i o mare porcărie, funerară și injustă, greierul fiind cît se poate de simpatic, cîntă și e vesel, iar furnica, o creatură scîrboasă și antipatică ce cară paie ca idioata și-l lasă pe muzician să moară de foame, este simbolul absolut al lipsei de talent, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
autorului (să semneze un act, să dea bani, să părăsească o locuință etc.), chiar dacă ea nu a fost sa-tisfăcută. Infracțiunea absoarbe faptele de amenințare sau de lovire ori de alte violențe. Latura subiectivă o constituie intenția directă dobândirea unui folos injust; în lipsa acestui scop fapta nu poate fi calificată drept șantaj. 2.5. Violarea secretului corespondenței este consacrată în art. 195 C.p. și constă în: „Deschiderea unei corespondențe adresate altuia ori interceptarea unei convorbiri sau comunicări efectuate prin telefon, telegraf sau
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]