688 matches
-
limba în funcție de anumite reguli bazate pe tradiție, posedă, deci, o competență lingvistică, realizînd inovații și prelucrînd clișe-ele anterioare prin manifestarea creației și libertății lingvistice. Respectînd tradiția lingvistică a comunității sale, vorbitorul se înscrie într-o obiectivitate de tip social, dar, inovînd în folosirea limbii potrivit aptitudinilor și atitudinilor sale, el își manifestă subiectivitatea; dacă inovația are condiții de a se răspîndi și de a fi acceptată social, ea poate deveni obiectivitate pentru alți vorbitori. În nici un caz însă, vorbitorul nu este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fără muncă, o economie plină de fatalisme, în care ceea ce n-a fost n-a trebuit să fie, o economie cu o valoare-adăugată foarte scăzută, în care se investește puțin (mai ales în educație, cercetare și sănătate), în care se inovează foarte puțin, o economie intens polarizată, cu o clică de băieți deștepți superbogați și bine conectați politic și-n alte zone și o masă sărăcită care trăiește de azi pe mîine, o economie în care s-a încercat, de pildă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
covorul e adînc. D-le consilier, nu spun ce salariu aveți, salariile din bănci se mai cunosc, chiar dacă secretul impus e atroce. Păi se compară ele cu cele din economia reală, unde, d-le economist, se produce, se creează, se inovează, nu se mută niște bani de colo-colo? Ei bine, eu cred, totuși că ideea cu psihologii e foarte bună, dar vă rog să începeți cu dvs. aplicarea. Așa, de-un par exemple. 3.7. Între panică și euforie Dl. Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
fără muncă, o economie plină de fatalisme, în care ceea ce n-a fost n-a trebuit să fie, o economie cu o valoare-adăugată foarte scăzută, în care se investește puțin (mai ales în educație, cercetare și sănătate), în care se inovează foarte puțin, o economie intens polarizată, cu o clică de băieți deștepți superbogați și bine conectați politic și-n alte zone și o masă sărăcită care trăiește de azi pe mîine, o economie în care s-a încercat, de pildă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
mai mult creează riscuri? Unde mai e economisirea lui Ricardo? Nemaivorbind despre faptul că mare parte din aceste datorii sunt făcute pentru înarmare, pentru tehnologii autodestructive. Cum să nu implodeze asemenea sisteme? În loc să se revină la marile echilibre clasice, se inovează în continuare orbește în virtual. Cum să integrezi comportamentul corect și moral în cultura Wall Street-ului? Acolo trebuie pusă o bombă și gata. Istoria ne învață că din marile crize se iese prin război. Ironia este că, dat fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
a pretențiilor de clasă. Fenomenul are cauze mai profunde: el rezultă esențialmente din combinarea a două dinamici nedefinite, inerente societăților moderne. Prima este cea a ofertei tehnice și de piață care, nemaifiind incastrată în sistemele sociale și religioase, poate să inoveze și să-și reînnoiască permanent produsele și serviciile. Cea de-a doua trimite la orânduirea socială democratică bazată pe indivizi egali între ei și pe dreptul lor la fericire. La rădăcina socială a cererii nelimitate de consum se află nu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
economiei materiale, ca și al economiei psihice. Febra schimbării perpetuetc "Febra schimbării perpetue" Una dintre caracteristicile majore ale bunurilor de consum în societățile noastre este faptul că ele se schimbă și că oamenii le schimbă la nesfârșit, oferta neîncetând să inoveze, să propună noi produse și servicii. Dacă e adevărat că legătura dintre consum și noutate este în prezent structurală, raporturile lui cu plăcerea nu sunt mai puțin structurale, în măsura în care, așa cum scria Freud, „noutatea constituie întotdeauna condiția plăcerii 12”. Nu cumva
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și în perioada de încetinire a creșterii, întreprinderile ezită să reducă drastic cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea. Când conjunctura e neprielnică, acestea se diminuează, firește, dar numeroase întreprinderi nu-și mai sacrifică bugetele, și asta pentru că, cu cât o întreprindere inovează mai mult și aruncă pe piață produse noi, cu atât este mai importantă creșterea cifrei de afaceri, a productivității și a valorii sale la bursă. În zilele noastre, sectoarele în creștere sunt cele al căror ritm de înnoire și de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în valoare a produsului, publicitatea devine uneori spectacol creativ ce apelează la o mulțime de registre noi: gradul II, pastișa, deturnarea, impertinența, moda momentului, emoționalul, deriziunea, provocarea. Prin toate acestea, publicitatea hipermodernă caută nu atât să glorifice produsul, cât să inoveze, să emoționeze, să distreze, să întinerească imaginea, să interpeleze consumatorul 22. Obiectivul nu mai este acela de a dirija mecanic sau psihologic un consumator redus la rangul de obiect, ci de a stabili o relație de conivență, de a se
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
În cadrul strategiilor de specializare, când se adoptă o politică de Întărire sau de extindere a activităților existente. Limitele acestei modalități de creștere și dezvoltare constau În dificultatea firmelor de a dispune de resurse interne suficiente pentru a progresa și a inova. Inovația este considerată un element-cheie care determină creșterea internă a firmei. Geroski (1989) sau Stremersch și Tellis (2004) privesc inovația ca un proces fundamental care generează cunoștințe organizaționale ce conduc, mai departe, la crearea de noi produse și servicii, la
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
de companii țintă În perioada 1990-2009. Autorul a evidențiat o reducere semnificativă a activităților de cercetare-dezvoltare atât În cazul achizitorilor, cât și În cazul companiilor țintă În perioada de după realizarea operațiunii, punând În evidență o diminuare a inițiativelor de a inova. Forța unei inovații tehnologice se măsoară prin capacitatea sa de a anula pozițiile stabilite deja de lideri și de a crea oportunități pentru competitori și noii intrați pe piață. La sfârșitul anilor ’80, compania Rhodia, care a mizat pe capacitatea
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
tehnologice se măsoară prin capacitatea sa de a anula pozițiile stabilite deja de lideri și de a crea oportunități pentru competitori și noii intrați pe piață. La sfârșitul anilor ’80, compania Rhodia, care a mizat pe capacitatea sa de a inova pentru a rămâne competitivă, a inventat un procedeu pe bază de siliciu care, aplicat pneurilor, permite gravarea pe acestea a oricărei forme geometrice, Întărind astfel fluiditatea și aderența lor, oricare ar fi starea șoselelor. Compania Michelin exploatează acest procedeu, În
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
adică acea categorie de științe care operează cu desăvârșire asupra unui „obiect” înzestrat cu reflexivitate, fiind prin excelență complexitatea însăși, care reflectă și se reflectă, face și devine totodată, dă sens și semnifică, calculează și valorizează în timp ce produce și consumă, inovează și distruge conștient (creator, de sperat!) Această recentrare pe antropic a conținutului Economiei repune timpul în ecuație ca produs al conștienței, în toate ipotezele sale și nu doar al celor fizicalizate prin măsurare (exclusiv ca program de muncă, cum s-
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și endosomatice, universuri aritmomorfe și antropomorfe, în sens roegenian, în serviciul deopotrivă al condiției umane și al naturii umane regăsite prin inovare în unitatea lumii. Sistemul despre care vorbim ca metaforă epistemică are comportament globalizat fără să distrugă identități pentru că inovează calea identificării cu performanța, el reproduce întregul care este mai mult decât suma părților componente, în timp ce acestea din urmă tind să se comporte ca întregul în starea aproape de echilibru, pe care am numit-o cândva dezechilibrul favorabil (Dinu, 1987). Pentru
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
care-l vom analiza în partea a III-a a cărții. Este principiul ordonator care lansează lumea globală în care condiția umană depinde în mod esențial de forța naturii umane de a găsi echilibrul în toate, prin ceea ce creează și inovează, prin cunoaștere ca resursă preponderentă. Suma valorilor specifice identificate, inclusiv prin analize empirice, asigură referențialele pentru fixarea înțelesului, iar schimbarea setului de valori definitorii marchează delimitările dintre stările reale ale conceptelor. Schimbarea setului de valori, după proceduri ce țin de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să utilizeze din plin munca gânditorului din Gadara, care consideră toate școlile ce au precedat epicurismul drept niște entități cărora încearcă să le pună în evidență coerența, evoluția, dinamica. Și chiar încărcătura polemică, îndeosebi în privința platonismului și a stoicismului... Philodem inovează și în ceea ce privește muzica. Filosofia antică e săracă în această privință. Pot fi citați Pitagora și Platon, desigur, dar mai ales pentru că, în acest domeniu, au examinat chestiunea Cifrei și a Numărului, a Armoniei, și mai puțin problema receptării sunetelor de către
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și subordonații se influențează reciproc (Hollander, 1978; Herold, 1977); modelul interacțional integrativ: propune revenirea, pe un plan superior, la persoană și la interacțiunile generate de ea; liderul este carismatic, strategic, transformativ și, prin comportamente specifice și interacțiuni adecvate cu adepții, inovează, atinge performanțe excepționale împreună cu ei (House, 1977; Bass, 1985; Adair, 1990; Howell, Avolio, 1993). Studiile și cercetările subsumate diferitelor modele ale conducerii au acordat, fiecare, o altă pondere personalității liderului, de la un factor totalmente definitoriu în modelul personal, la negarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a costurilor sistemului ERP din cauza faptului că în desfășurarea proiectului există numeroase variabile, cum ar fi: complexitatea afac erii, pregătirea companiei pentru schimbare și ambiția proiectului. Atunci când noul sistem este subordonat unor obiective strategice, fiind menit să transforme și să inoveze cele mai importante activități, atunci proiectul va costa mult mai mul t și va fi implementat în mai mult timp față de un proiect ancorat în obiective operaționale. Un proiect ERP implică munca unui număr mare de oameni care trebuie să
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
care își stabileau proiecte și planuri orientate pe termen scurt și care se limitau să reacționeze la schimbările de mediu eșuau tocmai prin lipsa capacității de inovare. Mai mult decât atât, s-a constatat, spre surprinderea multor manageri, că „a inova este mai puțin riscant decât a nu inova” (Drucker, 1993). Inovația este strâns legată de existența unei viziuni manageriale și a unei gândiri strategice. Ca urmare, excelența organizațională a fost definită drept „aliajul specific fiecărei organizații dintre gândirea strategică și
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
termen scurt și care se limitau să reacționeze la schimbările de mediu eșuau tocmai prin lipsa capacității de inovare. Mai mult decât atât, s-a constatat, spre surprinderea multor manageri, că „a inova este mai puțin riscant decât a nu inova” (Drucker, 1993). Inovația este strâns legată de existența unei viziuni manageriale și a unei gândiri strategice. Ca urmare, excelența organizațională a fost definită drept „aliajul specific fiecărei organizații dintre gândirea strategică și cultura organizațională” (Hickman, Silva, 1984). 3.2. Elemente
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
în prezent. Lumea contemporană este una a schimbărilor permanente. Ajustările impuse de aceste schimbări solicită demersuri inovative, care presupun abandonarea principiului precauției în favoarea asumării riscului. În circumstanțele actuale, există un puternic impuls pentru ca guvernele să-și asume riscuri și să inoveze, dar, pentru acesta, guvernele trebuie să renunțe la sistemul rigid al regulilor multiple. Abandonarea regulilor nu presupune renunțarea la conformitate, ci înlocuirea modelului responsabilității bazate pe reguli cu modelul responsabilității bazate pe rezultate. Noul demers nu înseamnă, însă, renunțarea la
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
profundă. Să ne înțelegem nu vreau să spun că nimeni n-a atins experiența mistică. Ce vreau să spun e că nimeni n-a creat pornind de la această experiență, că nimeni nu și-a asociat numele cu ea, n-a inovat în acest domeniu, fie și numai prin câteva formule” (III, 293). Este ceea ce, în fond, încearcă să facă Cioran, știind însă din start că încercarea e sortită eșecului. Că pune eșecul acesta pe seama eredității și a neamului căruia îi aparține
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
poate fi evaluată comparativ cu cea a unor birouri asemănătoare. Comparația pe ani a performanțelor aceluiași birou nu constituie întotdeauna o soluție, pentru că, dacă avem de-a face cu un birou care îndeplinește sarcini de rutină fără să încerce să inoveze modul de funcționare, atunci este puțin probabil să avem oscilații de la an la an în ceea ce privește performanța și, implicit, e imposibil să știm dacă activitatea respectivă poate fi desfășurată mai bine decât o face deja biroul respectiv. 4. Contractele dintre guvern
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
autori, el creează în paradigma lui Caragiale, în sensul acelui "îl prinde sau nu-l prinde", care acoperă nu doar specificitatea stilistică, ci și viziunea operei dramatice. El știe, cum spunea cu îndreptățire Theodor Codreanu, că "geniul regizorului e să inoveze în spiritul operei", să fie în stilul, nu în maniera acesteia. "Iscodind, pătrunzând, înțelegând, aflând..." cum afirmă el însuși! Într-un univers scenic tot mai zărghit, Alexa Visarion rămâne un artist de bun simț, care nu-și trădează nicio clipă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în epocă: cinemaul de autor. Întrega lui creație, densă, reflexivă prin excelență, oferă un rafinat discurs al esențelor. Până la vitriolantul De ce trag clopotele Mitică? al lui Lucian Pintilie, Alexa Visarion a rămas primul și unicul regizor de teatru care, după ce inovase, ba chiar revoluționase viziunea scenică a lui Caragiale, și-a propus să aducă și pe ecran o privire proaspătă, dezbărată de retorisme asupra celui mai contemporan dintre clasicii noștri. Dramaturgia i-o montase cu asumată violență iconoclastă, cu evidentă dorință
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]