1,276 matches
-
de pagini redutabili sociologi și pedagogi, care au insistat asupra etapelor invenției și creativității. Spre exemplu, Vitalie Belous și-a exprimat opinia că etapele viitoarei invenții sunt: perceperea stadiului actual al tehnicii, activarea unui proiect pentru un nou studiu, conflictul, insatisfacția, tensiunea, frustrarea, realizarea noului stadiu. Muler - Frinfels are altă percepție. După părerea sa, etapele sunt: pregătirea; concepția; esența; G. Constantinescu are la rândul său o altă părere. Etapele ar fi: etapa pregătitoare; etapa elaborării teoretice; etapa analizei critice; etapa analogiilor
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
necesară încurajarea exprimării reacțiilor psihologice normale pentru o pierdere ca o premisă a evoluției spre stadiul de acceptare a propriei suferințe. Pacienții sunt conștienți că trebuie să se ajusteze unei noi vieți sub amprenta stresului psihologic și psihosocial, încărcată de insatisfacții și de nesiguranță. Steen (1993), consideră că factorii care pot fi considerați predictori pentru adaptare sunt: suportul familial, stilul de coping preferat, personalitatea. Pacienții care beneficiază de susținere din partea familiei, de resurse adecvate de coping și de o personalitate agreabilă
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
metodei sau a manierei alese de părinte. Forțarea, impunerea brutală a unor modele de urmat, poate duce la acel refuz pe care părinții îl numesc de cele mai multe ori încăpățânare. Teoria argumentării a apărut și s-a dezvoltat tocmai grație unei insatisfacții dată de logica formală. Discursul argumentativ nu se bazează pe forța de convingere, ci pe modul în care fiecare argument ajută. Chiar dacă el este foarte puternic, luat separat, poate deveni nesemnificativ la îndeplinirea scopului. Actul argumentativ rămâne legat strict de
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
actuale. Timpul liber? Această noțiune capătă sens doar în vacanțele școlare. Profesia noastră, munca pe care o desfășurăm zi de zi, de multe ori până la ore foarte târzii, inclusiv sâmbăta și duminica, deoarece sunt concursuri școlare, cercuri metodice, activități extrașcolare, insatisfacția pe care o resimțim, mai ales în etapa actuală, le-a determinat să aleagă doar ceea ce nu vor să devină în viață. în puținul timp care ne mai rămâne, le ajutăm și acum, facem împreună mici activități gospodărești, scurte ieșiri
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
sociale a fost expresia modului în care schimbarea socială de până în prezent a fost caracterizată mai mult de sintagma schimbare prin crize decât de dezvoltarea socială proiectată și planificată. În ultimul timp s-a conturat însă tot mai pregnant o insatisfacție față de procesul natural de ieșire „spontană” din crize, cu performanțe modeste și costuri ridicate. În acest context, este un proces de cristalizare a capacităților de formulare a unor strategii de ieșire proiectată și planificată din criză și de construire a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de cunoaștere a cauzelor, formularea problemelor-cauză poate deveni instrument al manipulării de către actorii sociali. În această ipostază, formularea problemelor-cauză face parte din ideologie, în ipostaza sa de instrument de luptă politică. De regulă, pe un fond general de criză, de insatisfacție față de starea economiei, a crizei instituțiilor sociale, a conflictelor sociale, în lupta pentru putere pot fi utilizate masiv formulări distorsionate ale unor probleme-cauză. Asemenea formulări distorsionate pot constitui un important mecanism de deturnare a atenției cauzelor reale, dar și un
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
temeri colective. Formularea problemelor-cauză au deci adesea o funcție compensatorie, oferind o relaxare a stresului social, prin identificarea unor cauze și indicarea unor direcții de acțiune, în speranța că problemele-situație vor fi eliminate. Definirea problemelor-cauză reprezintă un răspuns funcțional la insatisfacția amorfă a colectivității. De aici și receptivitatea diferitelor explicații, în lipsa altora mai ușor de înțeles. Iată câteva exemple. Isteria identificării vrăjitoarelor care a cuprins secole de criză este un caz paradigmatic. Un alt exemplu este antisemitismul ideologiei hitleriste. Criza profundă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a acuzat puternic PSD, a promovat centralitatea problemei corupției. Această problemă, definită drept corupție la vârf, nu părea să fie prea importantă pentru populație. Nu aceasta era cauza directă a dificultăților. Mai degrabă, ea a provocat o relansare a multiplelor insatisfacții, care s-au canalizat spre responsabilitaea PSD, deși discursul lui Băsescu nu pare să fi oferit un program pozitiv foarte atractiv. El a oferit mai degrabă o atitudine: promisiunea luptei împotriva corupției, a unei schimbări nedefinite și, în special, afișarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
colectivității, devenind o problemă pentru aceasta; b) determinarea magnitudinii problemei - pentru aceasta sunt utilizați indicatori care oferă o magine a problemei-stare: indicatori ai stării de sănătate, ai economiei, ai delincvenței, ai poluării, ai nivelul mortalității infantile, ai gradului de satisfacție/insatisfacție; c) factorii determinanți ai dinamicii problemei sociale - este importantă identificarea factorilor, a condițiilor și a situațiilor care generează constituirea și dinamica respectivei probleme. După cum se observă, o asemenea analiză are în vedere fenomene și procese detectabile cu mijloace obiective la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din sistem, comparativ cu statutul deținut. Acest fapt s-a răsfrânt direct asupra calității serviciilor medicale de care a beneficiat populația. Percepția personalului medical asupra condițiilor de muncă pe care le oferă sistemul și asupra statutului său social, cumulată cu insatisfacția față de salarizarea de nivel redus, legitimează, în opinia personalului medical, pretinderea unor extra-plăți pentru prestarea actului medical. Aceasta limitează accesul la servicii al populației sărace care percepe, la rândul ei, drept necesară/încetățenită plata suplimentară. Cheltuielile cu sănătatea publică drept
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lor, sunt definiți ca indicatori care devin elemente ale acțiunii (Mărginean, 2002), reflectând anumite trăsături ale fenomenelor și proceselor sociale, măsurând atât starea obiectivă a sistemelor sociale - structura (alcătuirea, relațiile) și dinamica (funcționalitatea și performanța) -, cât și starea subiectivă (satisfacția, insatisfacția - Zamfir, 1976). Ceea ce particularizează indicatorii sociali reprezintă caracterul pragmatic al demersului de procurare a informației pentru a ști dacă lucrurile merg bine sau rău din punct de vedere social (Bauer, 1966, apud Mărginean, 2002). Indicatorii sociali sunt rezultatul integrării cerințelor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
EndNote>(1990), depășirea indicatorilor economici reprezintă o țintă pentru mulți dintre cei care au propus măsuri alternative. „Preocupările pentru inegalitate, degradarea mediului înconjurător, prăbușirea structurii sociale a societății și investițiile în generația viitoare și infrastructură au condus la o largă insatisfacție în ce privește Produsul Intern Brut ca scop unilateral.” ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Greenwood</Author><Year>2004</Year><RecNum>39</RecNum><Suffix>, p. 334</Suffix><record><rec-number>39</rec-number><ref-type name="Book Section">5</ref-type><contributors><authors><author>Daphne T.
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
studiez și stresul este pentru că acesta este din ce in ce mai mult recunoscut a fi unul dintre cele mai serioase riscuri pentru sănătate (în U.E., stresul în munca reprezintă a doua problemă de sănătate legată de activitatea profesională) și adesea factor ce determină insatisfacția profesională, productivitatea scăzută, absenteismul etc. Prin această cercetare am urmărit să demontrez că între inteligența emoțională și stres există o legătură invers proporțională, precum și că între angajații la stat și cei de la privat există diferențe la nivelul factorilor inteligenței emoționale
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
aceste emoții și de a folosi informația provenită de la ele în modul de gândire și acțiune. Stresul la locul de muncă este din ce in ce mai mult recunoscut a fi unul dintre cele mai serioase riscuri pentru sănătate și adesea factor ce determină insatisfacția profesională, productivitatea scăzută, absenteismul , lipsa plăcerii de a mai veni la muncă, reacții de evitare, retragere, insomnii etc. Având în vedere toate aceste aspecte, persoana cu inteligență emoțională ridicată ar prezenta o toleranță crescută la frustrare, capacitatea de a amâna
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
obiectivele postului sau modul de a accede la ele sunt neclare. Modalitățile în care se manifestă stresul la lucru sunt diverse: în plan comportamental - reacții de evitare, retragere (absențe repetate), erori multiple, apelul la medicamente, alcool etc. în plan psihologic - insatisfacție, lipsa plăcerii de a mai veni la lucru, simptome de anxietate, depresie și epuizare pot conduce în timp la patologii severe. în plan fiziologic - simptomele sunt mai difuze și pot lua forma migrenelor cornice, insomniilor, problemelor digestive, dureri lombare, maladii
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
a schimba situația și condițiile. 5. Dispozțtia generală - acest domeniu al inteligenței emoționale se referă la modul în care este privită viața, capacitatea de a ne bucura de viață atât noi cât și ceilalați și sentimentele generale de mulțumire sau insatisfacție.Se referă se referă la : a) fericire - abilitatea de a te simți satisfăcut de propria viață, de a te distra singur și împreună cu alții, de a te simți bine b) optimism - capacitatea de a privi partea frumoasă a vieții și
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
mult în creșterea și educarea nepoților? 2.5. Ce simțiți ca părinți pentru a doua oară? 2.6. Ce satisfacții aveți, în urma acestor eforturi? Să vorbim puțin și despre părinții plecați (copiii dumneavoastră) : 3. Ce cunoașteți, privitor la satisfacțiile și insatisfacțiile lor? 3.1. Ce planuri de viitor au, privitor la copii ? 3.2. Care le sunt pierderile, concretizate în efecte ale plecării lor, asupra copiilor rămași în grija dumneavoastră? Ghid de interviu nr.2 (aplicat pe nepoți) Consemnul: Bună ziua! Vă
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
totdeauna la păstrarea homeostazei conflictuale. Ori de câte ori organismul Întâmpină un obstacol În calea care-l conduce spre satisfacerea unei trebuințe vitale, apare frustrația. Se descriu astfel două tipuri de frustrație: A. Frustrația primară sau privațiunea, care se caracterizează prin tensiunea și insatisfacția subiectivă, datorate absenței acelei situații finale care este necesară satisfacerii unor nevoi afective. B. Frustrația secundară, care se caracterizează prin prezența unor obstacole sau obstrucții În calea satisfacerii unei trebuințe. Reacțiile la frustrație se pot clasifica după economia trebuințelor frustrate
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
nu apare ca o forță generatoare. Se exprimă prin Încercarea de a evita formularea unui reproș, fie adresat altora, fie sie Însuși și prin privirea situației frustrante În chip conciliant. Cum putem observa din această clasificare, frustrația primară apare din insatisfacția nevoilor afective. Această părere nu este nouă. Incepând cu vechi filosofii esoterice și până la concepții psihologice moderne a fost dezbătută idea nevoiei umane fundamentale, aceea a Împlinirii afective care oferă individului sentimentul de siguranță a spațiului vital (cuplu, familie, grup
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
agresive în alte forme de manifestare; - restricția scopurilor energiei agresive; - intricația cu libidoul. Sublimarea agresivității permite transformarea energiei agresive în energie neutră care este pusă la dispoziția Eului. Din acest motiv, se admite că agresivitatea se poate manifesta prin neplăcere, insatisfacție și suferință (S. Nacht). Direcția sau sensul de manifestare al actelor de agresivitate, poate fi de două feluri: heteroagresivitatea (orientată către un obiect sau către altă persoană) și autoagresivitatea (orientată către sine ca în cazul automutilărilor sau al suicidului). Potențialul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
P. Ricoeur denumește acest fenomen „bulimia dorințelor”, iar P. Raynaud îl consideră un nou „hedonism”. Indivizii, sub influența incitațiilor publicitare, sunt antrenați într-un circuit al unei agitații continue reprezentat prin circuitul „dorință-împrumut-cheltuială-cumpărare-risipă”. Aceasta va duce, în scurt timp, la insatisfacții, frustrări, corupție, creșterea delincvenței juvenile (H. Bloch și A. Niederhoffer). Consecințele acestui fenomen de „deposedare al individului”, cu caracter alienant, va sărăci persoana umană din punct de vedere etic și individual, îi va reduce inițiativa, gândirea autonomă, responsabilitatea acțiunilor. Rezultatul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
munca este lipsită de orice fel de participare, activitatea este percepută ca o pedeapsă, lipsită de profit și satisfacții, pe care omul însă o va compensa prin distracții, jocuri, divertisment, alcool etc., munca devine astfel o sursă de nemulțumiri, conflicte, insatisfacții, sentimentul frustrării economice, limitare, neliniștea dată de nesiguranța locului de muncă, concurența, depășirea pregătirii profesionale etc. 5) Omul și condițiile de habitat P.H. Chombard de Lauwe care s-a ocupat de acest aspect subliniază faptul că nevoile de habitat ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
susținut pe fostul său coleg de la University of Wisconsin. Amândoi erau discipolii acelui „Socrate american”, Virgil Herrick. În eseul din 1963 „New Modes of Man’s Relationship to Man”33, Huebner, de pe poziții existențialiste și neoumaniste, evidențiase numeroasele și gravele insatisfacții pe care le provoacă, în practica școlară, celor implicați curriculumul tradițional. (Era un fel de imagine bacoviană a liceului „cimitir al tinereții”.) Concluzionase că depășirea acestei atmosfere cazone nu era posibilă decât într-un singur fel: făcându-l pe educator
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
transformă în „pedagogie de graniță” (border pedagogy). Rostul „pedagogiei de graniță” este de a funcționa ca un „contratext” și o „contramemorie” la cultura oferită de curricula oficiale. Giroux a stăruit asupra plăcerii estetice care însoțește „popularizarea culturii” și „teleevanghelismul”, în contrast cu insatisfacțiile și dezgustul pe care le iscă permanent parcurgerea unui curriculum formal. Dar această teză dovedește doar cât de vulgară devenise însăși critical pedagogy, care nu mai găsea un sprijin consistent în ideologia de stânga, cu himerele sale utopice și promisiunile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
spațiu îngust de sociabilitate - satul, cartierul, blocul -, un tip de habitat ș.a.m.d.)7. La origine, „microistoria” a fost ceea ce s-ar putea numi o „disidență” istoriografică postmarxistă, apărută la finele anilor ’70 în Italia, ca urmare a aceleiași insatisfacții față de marile modele explicative, ce avea să-și facă loc, după numai câțiva ani, în Franța și Germania (Noiriel, 1998, pp. 110-112). Ca și istoria germană a vieții cotidiene de mai târziu, microistoria italiană era expresia aceleiași voințe de a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]