9,551 matches
-
numai împreună cu ștampila de zi arătată mai sus, care avea drept scop să indice data prezentării. Aceiași ștampilă de zi se aplica și la sosirea scrisorilor, înainte de distribuire. Pe scrisorile recomandate prezentate se mai aplica o a treia ștampilă, cu inscripția "RECEPISSE". S-a remarcat în această privință, șeful biroului de expediție din Fălticeni, care ceruse mai devreme “să se facă ștemplurile cuvenite pentru scrisori și plicuri” și “un ștemplu cu titulația acestui birou”. După anul 1862, ștampilele franco nu au
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
factorii și slujitorii Direcțiunii Poștelor din Moldova erau obligați să poarte uniforma slujitorilor ministerului de finanțe și o geantă mică la piept, iar factorii distribuitori de la reședința ținuturilor să poarte ca semn distinctiv o șapcă de piele sau mușama cu inscripția orașului și o geantă de piele inscripționată “Portu scrisorilor”. Peste câțiva ani, în 1857, se propunea ca amploaiații poștei, inclusiv căpitanii de poștă să poarte uniformă pentru a fi cunoscuți și respectați de public. Condițiile de arendare a poștelor din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
arheologie conservă mărturiile trecutului în numeroase localități. Cel mai complex edificiu este Muzeul Național de Istorie a României, cu tezaure de referință pentru spațiul românesc (Cucuteni, Pietroasa), cu documente din istoria poporului român, cu arme, uniforme militare, colecții de monezi, inscripții, drapele etc.. Se adaugă Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din ClujNapoca, ce cuprinde mai ales vestigii arheologice din perioada antică și documente din perioada medievală a Transilvaniei, Muzeul de Istorie și Arheologie din Constanța, cu piese rare din istoria
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Vlastelin jupân Neagoe al lui Drăghici cu fiii lui [...] și nepoților lui, fiii lui Stoican, să le fie satele anume: Mărginenii toți [...] și Breaza toată, cu muntele ei de la Florei și de la Negraș[...]". Tot din anul 1510 datează și o inscripție descoperotă pe piciorul mesei din altarul bisericii ctitorite la Podu Vadului mult mai târziu, în anul 1810. Acest izvor epigrafic menționează: anul 1510, numele unui oarecare Popa Gheorghe și numele localității Breaza. Coroborate, datele oferite de cele două izvoare istorice
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Dragoș Vodă, despre care circulă prin sat diverse legende; în echipa condusă de Virgil Năsturel, protagonist e, în fapt, Ticu, "un prichindel pistruiat din clasa a III-a", poreclit Bărzăunul, care nu găsește comoara rîvnită, dar descoperă trei tăblițe purtînd "inscripții pe ele de la zidirea cetății, de aproape o mie de ani, mai de preț decît dacă ar fi din aur". Peste cîțiva ani Bărzăunul e deja în clasa a VII-a -, echipa face o nouă expediție, la Peștera Liliecilor, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
bolovani?! Și voiai să-ți ascuți cuțitul cu ele?? Și ochelaristul rămase o clipă cu gura căscată, de parcă ar fi înghițit un ac. Apoi începu să-i turuie gura ca o pocnitoare: Păi tu știi, puștiule, că tăblițele astea poartă inscripții pe ele de la zidirea cetății, de aproape o mie de ani, și că-s mai de preț decît dacă ar fi de aur? Eeei!... făcu Bărzăunul grozav de mirat. Chiar așa? Păi! continuă străinul umflîndu-și gușa și uitîndu-se la tăbliță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de ani de la prima mențiune documentară privind localitatea; prima școală din raza târgului; cel mai bătrân stejar din oraș (sub care a hodinit un vestit haiduc); casa cea mai veche, ce ar fi aparținut cronicarului Neculce. Chiar dacă pe fronton avea inscripția Gheorghe Ovanez 1905, deci o casă negustorească, cum susținea Fănică Marinoiu, profesorul de istorie cel mai bătrân din oraș, tovarășu’ Căpuștean avea dovezi „de netăgăduit”. Coborând într-o zi în pivnița din spatele casei (nu se știe exact pentru ce), a
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
pândă, observa lucruri pe care până atunci nu le percepuse niciodată. Uite, de exemplu, marginea bordurii. De-a lungul ei, cărămizile erau ciobite și mâncate, pe alocuri, dizlocate, iar pe un gard înalt, în prelungirea celui verde, se lățea o inscripție complet fără sens, scrisă cu vopsea roșie și litere de-o șchioapă: Nikita a fost bicefal. Gigi Pătrunjel se opri trăsnit. Își simți genunchii nesiguri și pașii șovăielnici. Ținta unei nesfârșite nepăsări. Primul cuvânt care îi trecuse prin minte fusese
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
tainice, cam la o săptămână după ce pânza fusese arborată, cineva adăugase cu o vopsea verde-praz, într-un colț, încă o nemulțumire: „Jos Ceaușescu! Un nu hotărât dictaturii!“ Și, cum nu deranja pe nimeni carac terul ei tardiv ori agramat, noua inscripție fusese lăsată și ea acolo. Încet, încet, oameni de prin tot cartierul, pricepând că e treabă serioasă, veneau și mai scriau câte un cuvânt, o propoziție, o frază. De fapt, criteriile lor erau cu siguranță altele. Nu sintaxa era cea
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
subliniază șoldurile și genunchii, semne ale personalității mele, șoldurile mele, genunchii mei". Are în biroul său, împreună cu un pian, un schelet de om cu pălărie, cravată, frac, inel în degetele osoase și o umbrelă în mână, iar pe el stă inscripția: Homo insipiens, și alături un schelet nud de gorilă cu o alta: Simia sapiens, iar deaspura uneia și alteia, o a treia inscripție care zice: Quantum mutatus ab illo! Și prin toate părțile afișe cu aforisme de acest fel: Adevărul
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
cu pălărie, cravată, frac, inel în degetele osoase și o umbrelă în mână, iar pe el stă inscripția: Homo insipiens, și alături un schelet nud de gorilă cu o alta: Simia sapiens, iar deaspura uneia și alteia, o a treia inscripție care zice: Quantum mutatus ab illo! Și prin toate părțile afișe cu aforisme de acest fel: Adevărul este un lux; costă scump". Dacă nu ar fi fost bărbații, ar fi trebuit inventați". A gândi viața înseamnă a trăi gândul". "Scopul
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
dacă o văd... N-are importanță; la ce servește că vedem lucrurile dacă nu le și demonstrăm? Și așa începe să se învârtească în capul lui Apolodoro Carrascal caleidoscopul, în care fiecare figură are capcană; o lume de vederi cu inscripția sub fiecare, pe care trebuie să o descifrezi. Azi întreabă Apolodoro: Papá, ce este această cărămidă pe care scrie "Știință" și rotița de deasupra? Mulțumesc lui Dumnezeu, fiule; mulțumesc lui Dumnezeu în timp ce demonul familiar îi murmură: "Lui Dumnezeu? Lui Dumnezeu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
de securitate. Acesta este altarul religiei culturii. Altar? Da, iată, cărămida arsă a fost, după Ibering, începutul civilizației asiriene, începutul civilizației; se presupune că focul, invenția care a făcut pe om om și a permis scrierea, apoi cele mai vechi inscripții ni se conservă pe cărămizi arse. Primele cărți erau din cărămizi... Din cărămizi? Vai, și cum le ridicau? Casa era cartea; azi cartea este casa noastră. Cărămida a făcut posibilă scrierea: de aceea, pe această cărămidă stă scris cuvântul "Știință
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
se profilează în margine plopii care în ape se unduiesc, și nicio clipă tremurătoarea imagine nu o susține aceeași apă... Sufletul lui Apolodoro se frământă și se îmbibă în această viziune; nu-și simte respirația. Nu are frumosul email vreo inscripție pe spate, pe o margine care nu se vede, nici măcar una pe invizibila-i față. Ce vis, ce dulce vis! Ce somn cu ochii deschiși și sufletul deschis viziunii de primăvară! Imediat acum inima îl cheamă cu o pulsație, întoarce
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
de multe ori, nu este real. Și mai avem o problemă: asociem Made in Germany cu produsele de calitate ridicată, așa o fi pentru produsele made in Germania, dar pentru acei comercianți care vând produse făcute în China și au inscripție de Made in Germany? Poți utiliza tehnica prețurilor mari doar dacă ești singurul din zona ta care are acel produs, dacă ești sigur pe calitatea acestuia și mai ales dacă ești sigur că poți convinge (tu sau personalul tău) de
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
carosabil acoperită cu zăpadă.Ne oprim.Un dop de circulație. Singurul obstacol pentru vânt sunt însăși mașinile. (Arborii de pe marginea șoselei au fost defrișati în urma cu 2 ani.Nu se mai folosesc parazăpezi).Așteptăm. Nămeții cresc. Trec 3 camioane cu inscripția TIR .Ne reluăm drumul.Trecem de Popasul Stâna Costești. Vizibilitatea devine zero.Cu viteză redusă conducătorul auto încearcă să ghicească șoseaua.Ștergătoarele funcționează non stop. In localitatea Strîmtura Mitoc un nou dop de circulație.Oprimn în coloană.Câțiva oameni caută
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de arhivă a regiunii Bârlad.Planul se găsește la Muzeul “V.Pârvan” și la primăria din Barlad.Lucrarea se bazează pe 10 foi de plan cu lățimea în teren de 250 de metri. Foile de plan nu s-au păstrat.Inscripțiile pe plan s-au făcut pe direcția vest.In anul 1920 s-a încercat și s-a realizat un plan de sistematizare și arhitectură a centrului administrativ cu clădiri importante (Banca nationala;Palatul comunal) de catre ing.Davidescu. Și înainte de anul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Ronaldo, cu același rezultat. Simți cum fruntea îi este prinsă într-o bandă metalică. Cineva, habar nu avea cine, strângea un șurub, cu plăcere diabolică, iar durerea devenea din ce în ce mai mare. Roti ochii de jur împrejur, dar nu văzu nicăieri vreo inscripție care să dea de înțeles că s-ar afla în apropierea vreunei farmacii. O aspirină, strigă în gând, pentru a-l lua peste picior, măcar în felul acesta, pe pictorul căzut în patima oratoriei, dau regatul meu, plus facturile neplătite
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
beciuri, c'a sorbit arșița/ Pe când era o plantă clara'n plai/ Și fierbe'n vas când înflorește vița.// Tăriile iubirii'nchise'n noi/ Apasă cercul care le sugrumă,/ Când veștile sosesc pân' la butoi/ De dincolo de hrubele de humă." (Inscripție). Nu e de învins, această vînzolire a materiei. Viața, chiar și aceea a statuilor, ține, în tot, de ea. Urcarea, orgolioasă rupere din pămînt, repetînd, pe cont propriu, un gest originar, n-are nici ușurătatea aerului, nici izbucnirea focului. Poate
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
autobiografice creându-se pe sine ca personaj și creator al propriilor amintiri și al propriei opere. „Amintirile, treptat, Au scăzut, și-ncet, pe-ncetul S-a iscat din morți poetul Ca un cerc dintr-un pătrat” scria Tudor Arghezi în Inscripție pe ușa poetului, publicată în 1945. Desigur, pretenția riguros documentară a unor comentatori cuprinde un oarecare procent de absurditate, de pedanterie și de ineleganță. Mai întâi pentru că este lipsit de eleganță profesională ca, ocupându-te de un scriitor și, în
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
10 august 1964. A fost înmormântat prin grija unui ucenic de-al său, de el hirotonit, preotul Dumitru Emilian Popa, paroh la Biserica Ortodoxă Română din Freiburg - Germania, cu ajutorul călugărilor trapiști de la o mănăstire apropiată, care făcuseră chetă. Premonitorie și inscripția de pe placa de mormânt ce și-l pregătise la Schitul Vovidenie - Neamț: Cum voi cânta cântarea Domnului în pământ străin..." (un verset din Psalmul 136). Revenim la momentul 1958. îl ascultăm pe egumenul Mihail de la Schitul Vovidenie, totodată și ghid
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
scăpa de catastrofe. Are un sfârșit lamentabil. La 16 martie 1945, în bucătăria unui imobil pe strada Saint Ferdinand e găsit cadavrul unui sinucigaș. Se refugiase de trei zile în căsuța modestă cu un singur etaj, care pe frontispiciu purta inscripția produse alimentare, primise un mandat de arestare, era urmărit de poliție, învinuit de dezertare. Un martor din confreria literaților narează ceremonia funerară, fără pompă. Se stinsese din viață un scriitor pierdut la 53 de ani. Înregistrasem faptul că Malraux nu
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
că scriitura trebuie să preexiste impulsului. Altminteri, rezultă doar poeme onorabile ca acesta: "dacă mai poți - când stă să ți se-nfunde -/ rostește lucruri simple & profunde/iar dacă nu - și poate-așa-i mai bine -/ rămâi tăcut & scufundat în sine"(Inscripție caligrafiată în fumul unei țigări L&M albastru). Când din urmă îl pândește, însă, ceea ce muzicienii numesc flow, un ritm fără adresant și fără destinatar, Nimigean îl preia și-l preschimbă excelent: "când mă uit afară văd/ piața nicolina/ când
Carmina Burana by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9810_a_11135]
-
oprită orice urmă de circulație. Ar fi trebuit să i se zică Podul lui Manole ("Ce ziua lucra, noaptea se surpa"). A doua zi iar, a treia zi iar, scria și-n ziar... În Piața Gemenii, câteva bănci poartă falnic inscripția "Primăria sectorului 2". Nu mult mai departe, pe Eminescu, fostul cinematograf "Viitorul" zace aproape în ruină. Parcă ieri se proiectau aici filme de cinematecă, parcă mai ieri poetul Ion Iuga organiza seri literare. Acum e un loc pe care trecătorii
Întâmplări de martie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9830_a_11155]
-
reci, cu toată luminozitatea lor. Aici, mozaicurile cîntă. Un cor de o armonie desăvîrșită." Și pentru a rămîne tot în Italia, și tot sub imperiul luminii, iată-l pe Sorescu ,,Pe jos, pe drum de țară, spre mormîntul lui Cimabue. Inscripția de care vorbește Vasari e tot acolo, pe piatra rece, tălmăcind uimitor de concret inefabilul atîtor genii ale Italiei. Crezut-a Cimabue că stăpînește a picturii fortăreață; o stăpînea pe cînd trăia; acum stăpînește doar stelele cerului. Stelele cerului erau
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]