1,347 matches
-
9-10, nr. XXI. • Idem, Documente, XVI, p. 11, nr. XXV. • Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, ed. cit., p. 41. • M. Kogălniceanu, Letopisețele, vol. II, p. 7; ibidem, vol. III, p. 102. De asemenea, sursele timpului ne zugrăvesc o stare de insecuritate generalizată, mulțimea oamenilor care în toiul iernii și-au căutat refugiul pe cărările ascunse ale pădurilor și munților impresionându-i pe cei care au descris evenimentele. Spaima populației, deci nu numai a armenilor, nu a fost cauzată doar de revenirea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mistic, privind înțelegerea sensibilă și intuitivă a lucrurilor dincolo de suportul lor evident/real (unele studii arată că această culoare tinde să fie preferată de o proporție de peste 75% dintre preadolescenți). Câteodată, preferința pentru violet poate însemna un anumit nivel de insecuritate ori vulnerabilitate, evidențiat deseori prin creșterea nevoii de a primi aprobarea celor din jur la acțiunile pe care persoana le întreprinde; - negrul fiind o negare a înseși ideii de culoare, definește o reprezentare a „nimicului” a extincției și renunțării, persoana
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Supliment, mai ales la primele părți ale volumului I, vezi și Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 573. 85. Letopisețul țării Moldovei, ed. cit., pp. 151-152. 86. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 574. 87. Vezi Toader Nicoară, Sentimentul de insecuritate în societatea românească de la începuturile timpurilor moderne (1600-1830), Cluj-Napoca, Editura Accent, 2000, p. 237. 87. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 393. 88. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 448. 89. Nicolae Stoicescu, Dicționar..., p. 355. 90. Vezi Al. Elian, C. Bălan, H. Chircă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ghiceau în bobi ori cu ghiocul, erau în stare să deoache, transmiteau boli, secau laptele vacilor și al oilor, legau apele - ca solomonarii -, erau în stare să provoace secetă, semănau spaimă, temă, lângă ceilalți factori producători de violență și de insecuritate 423), văduvele care atrăgeau asupra lor diferite suspiciuni din partea comunității și pe cea de vrăjitorie, care implica o relație cu Necuratul. Ca descântătoare trebuiau ocolite, căci puteau difuza în jur propriul destin: „Fetele mari” - constata Gorovei - „nu se duc la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a crezut, care a fost construit În timp și În care fiecare dintre cei doi parteneri au proiectat idealuri comune. Eșecul legat de separarea temporală sau de despărțirea definitivă are implicații sufletești, morale și sociale. El este asociat, sentimentului de insecuritate, de dezgust. Relația anterioară este reevaluată și ceea ce exista potențial sau chiar manifest, dar cei doi parteneri refuzau să vadă, iese acum la iveală. Orice eșec se datorează unei false experiențe de viață, o experiență artificială, În care nesinceritatea a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
condițiile de viață exterioare sau interioare ei. Caracteristicile persoanei-limită sunt: starea de neliniște și tensiune interioară, o mare Încărcătură emoțional-afectivă, dificil de suportat, situații conflictuale sau complexe de culpabilitate, inferioritate etc., sentimentul unui pericol, mai mult sau mai puțin definit, insecuritate, impresia de incapacitate de a se putea apăra, centrarea atenției și activității asupra unei singure „teme” legate de nesiguranța și pericolul care amenință individul, dificultăți de adaptare, de angajare Într-o competiție, atitudine de retragere. Existența nevrotică este un tip
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
la instinctul de conservare. Orice dificultate pune În primejdie existența unei persoane. Ea afectează sau atinge siguranța acesteia. Panica, grija care mă cuprinde În aceste situații este o incertitudine a instinctului meu de conservare. Mă simt amenințat. Acest sentiment al insecurității mele este comunicat, transmis celorlalți. Cel care ajută vede, simte și Înțelege situația dificilă ca o neliniște interioară. Amenințarea existenței celuilalt este o primejdie generală. Ajutându-l, mă pun și eu la adăpost, prin anularea răului. Acțiunea de a ajuta
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
consecințelor acestuia. 3Ă Tulburările psihomorale pot fi constituționale, În cazul persoanelor cu o structură primară a eului de un tip fragil. În sensul acesta, menționăm următoarele trăsături constituționale care definesc „fragilitatea” eului: imaturitatea, eul slab, dominat și submisiv; labilitatea și insecuritatea; incapacitatea de autoafirmare și insatisfacția care decurge de aici; imposibilitatea de a se impune și de a fi mulțumit de sine și de acțiunile sale; sugestibilitatea crescută etc. 4Ă Un rol esențial În geneza și dezvoltarea tulburărilor psihomorale Îl au
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care, după ce Îl Întâlnește și Îndrumă pe Kőrösi Csoma, Îl va pune În legătură cu generalii francezi care organizau armata și administrația sikh de la Lahore. Persia acelor ani nu pare tocmai locul ideal pentru practicarea medicinei europene: În drum chiar spre Ispahan, insecuritatea, oboseala, precaritatea proviziilor fac nota dominantă a relatării. Abia ajuns Însă la Ispahan, o conspirație a medicilor persani Îi va pune Încă o dată În pericol viața, după ce ani În șir- de fapt pe toată ruta Constantinopol-Lahore, inexistentă atunci pe vreo
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
vieții trăite și persoană se pot sintetiza în două grupe de variabile: - securitate-insecuritate; - constrângere-libertate. Securitatea reprezintă raportul favorabil al persoanei cu situația, cu contextul acesteia, manifestat prin încrederea în sine și în ceilalți membri ai grupului. Fig. Securitate Constrângere Libertate Insecuritate A B C D Constrângerea apare în raport cu situațiile de impas, obstacolele, stările de presiune socială care se opun libertății individuale sau a grupului. În funcție de modul de dispunere a acestor parametri, avem de-a face cu patru tipuri de situații, care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
asimilării evenimentelor trăite; incapacitatea de a răspunde la solicitările externe; b) calitatea și sensul vieții: devalorizarea calității vieții; pierderea sensului vieții; absența unor motivații pozitive, pierderea idealurilor; compensări ale frustrărilor prin conduite de refugiu în imaginar; izolare și însingurare; sentimentul insecurității. Aspectele mai sus prezentate scot în evidență importanța relațiilor care se stabilesc între comunitățile sociale și mediile umane în ceea ce privește menținerea și progresul sănătății mintale, dar și riscul legat de apariția tulburărilor psihice, a conduitelor deviante antisociale, schimbarea mentalității etc. 4
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
muncă; insatisfacții profesionale și de ordin economico-material; schimbări în organizarea și desfășurarea activității profesionale, a programelor și sarcinilor de lucru; restructurări ale instituțiilor sau întreprinderilor, cu disponibilizarea personalului de lucru; șomaj cu diminuarea considerabilă a veniturilor materiale și starea de insecuritate socio-economică a individului. Toate aceste aspecte, mai sus menționate, reprezintă „situații de criză” extrem de severe și importante, care afectează individul și grupele de indivizi, cu efecte negative asupra stării de sănătate mintală, a conduitelor, atitudinilor, modului de viață etc. Schimbările
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
studiu pentru psihiatria socială și igiena mintală (P. Kielholz, H.P. Rome, P. Pichot, J.J. Lopez-Ibor, J. Angst, N. Sartorius, H.J. Weitbrecht). Tabloul manifestărilor depresiilor colective include următoarele tulburări: sentimentul unei presiuni externe, al marginalizării sociale, care generează o stare de insecuritate; neliniște, panică, anxietate; apatie, inactivitate, reducerea cantitativă și calitativă a activității profesionale, dezinteres; îngustarea nivelului de aspirații și a câmpului de interese; adoptarea unei atitudini triste, pesimiste față de viață; atitudine defetistă; idei și acte de suicid. 3. Stările de nevroză
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din următoarele: - vătămare corporală; - sentimentul de vinovăție impus de izolarea în captivitate și violența fizică; - sentimentul de rușine; - epuizarea emoțională; - depresie și lipsă de energie; - dezgust față de viață și dorința de a muri; - pierderea valorii și a stimei de sine; - insecuritate, cu incapacitatea de a acționa; - dificultăți de evocare mnezică. În cazul acesta, măsurile de psihoigienă vor consta din următoarele intervenții psihoprofilactice: a) profilaxia primară trebuie să prevină aplicarea torturii fizice, psihice sau morale; b) psihoprofilaxia secundară se adresează grupelor umane
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
colectivă, nesiguranței, psihozelor colective, intimidării; sunt vizate instituții, grupuri de indivizi sau persoane, obiective strategice, economice, centre de comunicație și transport etc.; terorismul este o formă de violență fizică care urmărește obținerea sau/și menținerea unor stări de tensiune și insecuritate socială cu efecte psihologice și morale negative, prin inducerea unor psihoze colective menite să slăbească și să destabilizeze societatea. 3. Imaginea socială a crizelor Conflictele sociale sunt, așa cum am arătat mai sus, inseparabile de crizele sociale care le generează. Înțelegerea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reprezintă „refugiul colectiv într-un imaginar catastrofic”, având teme de genul: „sfârșitul lumii”, „cataclisme sau cutremure devastatoare”, „ciocnirea pământului cu meteoriți”, „alinierea planetelor”, „invazia extratereștrilor” etc. Toate aceste „reprezentări colective” cu caracter absurd sunt consecința stării de panică colectivă datorată insecurității și tensiunii emoționale a maselor. Ele sunt adesea speculate și utilizate ca „tehnici de manipulare” de către anumite „grupe de interese și putere”, în scopul determinării grupului social-uman de la realitatea problemelor sociale grave ale crizei, prin transferarea „atenției” către alte categorii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
constituind factori care fac să crească starea de tensiune psihică a bolnavului. El devine tot mai preocupat de boala sa, care, în câmpul conștiinței sale, capătă un aspect din ce în ce mai exagerat. Imaginea bolii este însoțită de un sentiment de neliniște, de insecuritate, legat de pericolul ce amenință sănătatea, integritatea și, în final, însăși viața bolnavului respectiv. Toate acestea creează, pe lângă boala reală, o a doua suferință, psihică, de tip reactiv, provocată de trăirea subiectivă de către bolnav a propriei boli. Sunt chiar situații
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dominată de logica instinctelor și afectivității, o lume egocentrică. Boala reprezintă pentru organism o agresiune deosebită cu importante consecințe. Individul realizează pe plan psihologic boala ca pe o agresiune, ca pe un stres contra propriei persoane, ca o stare de insecuritate sau dezastru. Pacientul poate reacționa la boală prin optimism, pesimism, negare, indiferență sau independență, el poate accepta sau refuza ideea de boală, fenomen care se exprimă prin momentul și felul adresabilității sale la medic. Reacția bolnavului după stabilirea diagnosticului va
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
numeroși factori, dintre care cel mai grav este divorțul. Acesta reprezintă o experiență traumatizantă, atât pentru adult cât și pentru copil, încadrându-se în categoria macrotraumelor. În condițiile unui divorț, copiii sunt expuși la tot felul de sentimente contradictorii, precum insecuritatea, abandonul, vinovăția de a fi răspunzători pentru despărțirea părinților. Pentru a-i ajuta să depășească această situație, este esențial ca ei să fie menținuți în afara conflictelor, explicându-li-se totodată situația, recurgând la termeni simpli. Responsabilitatea părintelui este să îl
RELAŢIILE ŞI COMUNICAREA DINTRE GENERAŢII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1389]
-
achiziția de strategii diverse care să conducă la reglarea sentimentelor și a expresiei acestora. Experiențele familiale și mai apoi cele din societate vor modela dezvoltarea emoțională și vor determina achiziția normelor de exprimare a acestora. Tulburările emoționale sunt provocate de insecuritatea afectivă care, la rândul ei este urmarea dezvoltării inadecvate a atașamentului și consecințele sunt dintre cele mai grave. Pașii spre reușita în educarea copilului de către părinți se fac treptat, întocmai ca în ridicarea unui edificiu. Iată câțiva: Comunicarea trebuie să
PĂRINTELE, EDUCATORUL DE ACASĂ. In: Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]
-
putem să ne integrăm în societate. Privește copilul cu maturitatea unui părinte interesat. Copilul dumneavoastră trebuie înțeles ca elev prin prisma modificărilor care gravitează în jurul său. Totdeauna prea multe modificări perturbă confortul interior, la un copil poate apărea sentimentul de insecuritate care-i crează probleme de adaptare ce pot prin contaminare să afecteze multe planuri ale vieții sale interioare ca viitor adult. Implică-te. Fă-ți timp pentru a citi newsletter ul școlii, aveți inițiativă, sugerați activități sau acțiuni care să
INIŢIERE ÎN ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Milina Drobotă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1401]
-
și frământat, peste douăzeci de volume. Existența sa și viziunea asupra scrisului îl apropie, prin trăirea acută și violentă a unei crize de identitate, de scriitorii vienezi de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar și de grupul trăiriștilor. Sentimentul de insecuritate și timiditatea în plan social s-au transformat în opusul lor, generând dorința de restaurare vehementă a sinelui prin radicalizarea individualismului. Cauzele sunt de ordin biografic (moartea prematură a tatălui), dar și istoric, recenta provincie românească Bucovina, care se considera
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
sociale în funcționarea economiei, adepții liberalismului și ai supremației pieței au avut mai puține motive să se justifice pentru „eșecurile pieței”, astfel încât, așa cum observa Mishra, „nu este surprinzător că, în multe țări, au fost acceptate niveluri tot mai ridicate ale insecurității, sărăciei și inegalității, fără consecințe politice” (Mishra, 1999). Un astfel de context a dat un imbold suplimentar ideilor de inspirație liberală în gestionarea problemelor sociale. Paralel cu creșterea speranței de viață, îmbunătățirea stării generale de sănătate, implicarea tot mai largă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
foarte înalt al acestei nevoi poate avea efecte opuse asupra interacțiunilor sociale : este posibil ca persoanele să caute aprobarea celorlalți în timp ce prezintă o imagine distorsionată a lor. Persoanele caracterizate de un astfel de nivel crescut de aprobare pot simți frecvent insecuritate socială sau anxietate în legătură cu așteptările celorlalți . Angajații din sistemul bugetar își conștientizează propriile emoții și motivul acestora; pot face legătura între ceea ce simt, gândesc, zic și fac; știu care dintre sentimente le pot afecta performanțele; se ghidează după valorile și
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
poate genera violență atunci când capacitatea de neutralizare a pulsiunilor este redusă, ca În cazul personalităților pasiv agresive. Aceste aspecte ale psihodinamicii individuale și familiale, ca și dinamica socializării influențează limitele de declanșare a mecanismelor primitive de apărare În situații de insecuritate și de amenințare și favorizează manifestări individuale de violență. Factorii dinamicii familiale se particularizează ca importanță În geneza sau absența tendințelor agresive și violenței la vârsta adolescenței. Perturbările dinamicii familiale vizează În acest sens unele aspecte ale relațiilor interpersonale care
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]