333 matches
-
sistematizarea iazului de la Ciric. "Compoziție cu temă", cum ar veni. Puzderie din acestea și în mapa unui alt mare "liric" ieșean, mapă cu "activitate", cum era prezentată trepădușilor activiști de către mama pictorului, fostă boieroaică, speriată, alături de fiul mult dotat, de insolenta presiune propagandistică. Mapă cu exerciții cam pe aceeași temă: fabrica de frînghii din vecinătate. Acestea toate aici, în zona blajină spre deosebire de adeziunile strident colorate ale unor bucureșteni vorbăreți și oricînd disponibili aveau aerul unor șolticării humuleștene, unor mici coțcării care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
patefon, sau foste mănuși ergonomice, apetitul acesta material, placat pe imprevizibilitatea compozițională, fac din pictura lui băiețică ce-mi bătea delicat în ușă una de substanțială ofertă. Și asta într-un climat dominat, din păcate, de multă, prea multă impostură insolentă. Pașii prin sală îmi întăreau optimismul că nici pe departe totul ar fi pierdut, că în faldurile ademenitoare ale valutei forte de schimb postmodernismul s-ar sufoca și ce mai respira cît de cît sănătos în cîmpul prezentului. Iată chiar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
colectivistă cam obligatorie. Nu de alta, dar individul, tentat de savorile libertății, să nu-șui piardă reflexele gregare. După loviturile în pereți, bocănituri în ușă. În prag, un grupă de patru Vecini apar cu un aer în același timp dubios și insolent. Cu alura lor de tovarăși, nepoftiți intră, scotocesc cu privirea, se așează care pe unde îi convine și nu dau semne că s-ar grăbi să plece. Cum e posibil acest abuz care într-o turnură proprie dramaturgiei lui Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ecoul: Très illustre Empereur, fils d’Alexandre Trois! La France, pour fêter ta grande bienvenue, Dans la langue des Dieux par ma voix te salue, Car le poète seul peut tutoyer les rois. Am scos un oftat de ușurare. Fanfaronul insolent nu era altul decât poetul al cărui nume ni-l dezvăluia Charlotte: José Maria de Heredia! Et Vous, qui près de lui, Madame, à cette fête Pouviez seule donner la suprême beauté, Souffrez que je salue en Votre Majesté La
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
nu înțelege, nu simpatizează, nu cruță pe nimeni și nimic. Despre el se poate afirma cu îndreptățire că are vocația comicului, care se verifică prin "capacitatea de a surprinde ridicolul chiar și la ființa iubită"69. Comedia sa nu este insolentă și injurioasă, pentru că, așa cum observa Șerban Cioculescu, "neîndurător în critica sa, Caragiale îmbină maliția crudă cu urbanitatea aleasă"70, ceea ce o face și mai antipatică, și mai greu de suportat. Caragiale recurge frecvent la ironie, la acea modalitate subtilă de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
eram (și sunt) îndrăgostit, deși nici până acum nu am văzut măcar o singură poză a ei. Cred că doar atunci când a murit, în urmă cu peste 30 de ani, am auzit un comentariu batjocoritor la TVR, despre viața ei insolentă și indolentă în fața convențiilor sociale, însoțit de câteva imagini respingătoare. Cine a fost în Cream? Liviu Antonesei: Nu, desigur, Janis Joplin nu era o frumusețe exterioară, dar era energie interioară pură, debordantă, explozivă. Deși, desigur, era băutoare și se și
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
années, Là souvent le héros d'un spectacle grossier, Enfant au premier acte, est barbon au dernier"10. (cap. 3, v. 38-41) Unii autori din secolul al XVIII-lea, deși plini de admirație față de rodnicia operei sale, nu pot accepta insolenta libertate pe care o afișează el cu privire la reguli. Voltaire, deși îi recunoaște un geniu comparabil celui al lui Shakespeare, îl consideră un barbar. Marmontel îi face elogiul în articolul Comedia din Enciclopedia din 1753: "Un popor care făcea odinioară paradă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cu simpatie reacțiunea sovietică, acum calmul a revenit. După cum am putut constata în oraș, evreii în special, și-au recăpătat încrederea într-o victorie sovietică care ar putea aduce încheierea grabnică a războiului. În legătură cu acest fapt se pune și atitudinea insolentă a acestor persoane, atitudine pe care au adoptat-o în mod public, nesfiindu-se să vorbească despre succesul sovietic. Într-o prăvălie de alimente, unde veniseră să facă cumpărături câțiva evrei, aceștia au răspuns vânzătorului, care spunea că nu are
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]