7,575 matches
-
fi putut fi”) își dă seama, datorită amintirilor, că de fapt nu om vrea să fie, ci o adevărată gorilă, ca atunci când trăise liber. Dacă la început Ivan cel fără de seamăn fusese un realist preocupat de cotidian, un ”artist al instinctului”, în momentul în care se hotărăște să o salveze pe Ruby, să nu moară în cușca unui mall, ci să ajungă într-un spațiu larg, pe câmpia cu elefanți a Grădinii Zoologice (pe care o văzuse la televizor), îi vine
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
a pus în practică un sistem de pedagogie concentraționară impecabil. Nici una din aceste adeziuni n-a fost spontană sau naivă. Debauer știa ce dezastre presupun ideologiile în cauză. Dar tocmai această încărcătură nocivă îl fascina de fiecare dată. Având un instinct malefic alert și o inteligență fără egal, se orienta acolo unde simțea gustul sângelui. Practic, Schlink combină în acest Debauer toate spaimele și toate cedările germanului middle class din ultima jumătate de secol. Gabriel Chifu pune în pagină cu extremă
Întoarcerea acasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2497_a_3822]
-
haosului cel mașter și rău. Dar dacă nu ar exista haos, destinul ar fi necesar, implacabil ca un traseu croit dinainte. „Necesarul“ e ceea ce nu poate fi întrerupt, caz în care viața ar consta în punerea în act a unor instincte de pilot automat: destin tras la echer fără surprize neplăcute. Numai că necesitatea poate fi ruptă prin insinuarea întîmplărilor, și tocmai de aceea omul are privilegiul libertății. În acest caz, coruperea unei direcții (providența divină sau fatalismul determinismului orb) are
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
simbolică a mișcărilor antitotalitare. Regizorul încearcă să recupereze tocmai naturalețea personajului, o naturalețe care are în ea ceva frust, părți nedizlocate cultural dintr- un monolit, o directețe glisând spre brutalitate, reprimată abia în ultimul moment, un fel de viclenie, de instinct educat al pericolului și oportunității care relevă charisma sa de lider. Electricianul reclamă absența oricărui complex de inferioritate în fața intelectualilor și o face nu o dată pentru ca faptul să nu devină semnificativ. Există la Walesa un dispreț abia disimulat pentru intelectuali
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]
-
nu are acea ușurătate atât de specifică memorialiștilor din branșă. Bârna e, dimpotrivă, foarte serios în ceea ce face. Nu spun că i-ar lipsi umorul (pentru că nu-i lipsește!), ci doar că amintirile sale par alimentate mai degrabă de un instinct al istoricului (sau biografului) decât de cine știe ce nostalgii imprecise. Să notăm numai, ca un argument suplimentar, deferența cu care întâmpină Z. Ornea în prefață informațiile furnizate de autor. Destule, scrie acesta, îi erau necunoscute (or, a-l surprinde pe Ornea
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
Al doilea vorbitor aduce „antiteza optimistă“: iubirea nu e scîrboșenie malefică, ci sentiment menit a transfigura animalul din noi. Dacă există cultură e pentru că imboldul civilizator al iubirii e însămînțat în om. Prin urmare, iubirea e sublimație, o înnobilare a instinctului pînă la rangul vocației culturale. Al treilea vorbitor, Lavinello, face sinteza predecesorilor și urcă iubirea la treapta dragostei de Dumnezeu. Iubirea nu e nici fornicație și nici sublimație, ci aspirație către numenul divin. Cine năzuiește la iubirea frumuseții eterne se
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
2011, sărbătorit în democrație și libertate, într-o Românie care continuă să existe ca Stat suveran și independent, care merge pe calea cea bună și care, în ciuda lipsurilor grave de moralitate și de profesionalism la nivelul elitei, continuă să aibă instinct al binelui în profunzimea societății. În decembrie 1943 am fost parașutat în România ca membru al unei echipe de operațiuni speciale britanice, formată din trei persoane. Am fost capturați și închiși până când, la 23 august 1944, Regele Mihai și-a
Despre 23 August şi despre Regele Mihai () [Corola-journal/Journalistic/25400_a_26725]
-
acela teribil, furnicăturile acelea, dorința aceea fierbinte seamănă atît de bine cu dorința dragostei trupești ! Inspirația pentru mine e aproape identică cu excitația. [...] Prin poezie se împlinește actul exact cum se împlinește actul în iubire. „Și încă: „sunt convinsă că instinctul sexual e mai inteligent decît inteligența. Chestia asta i-a plăcut Hertei Müller la nebunie și a făcut-o publică.“ Răspunzînd unei întrebări a reporterilor („Mai credeți, cum spuneați odată, că femeia trebuie să aibă puțin sictir ?“), poetul declară : „Da
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
în frâu Destinul. 720. Experiența ne arată calea iluziei. 721. Adâncimea unei priviri nu se măsoară în kilometri ci în profunzime. 722. Aceeași toamnă vine atât peste cele mai semețe fire de iarbă cât și peste cele mai pricăjite. 723. Instinctul fiarei se supune subzistenței iar al omului înțelepciunii de a-și asigura subzistența. Să fie înțelepciunea mai malefică decât fiara? 724. Toate florile din lume nu valorează mai mult decât o toamnă care le ucide. 725. Fără de sfinți am fi
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
lentă sinucidere morală cum alcoolismul era o lentă sinucidere fizică. Nichita din ultimii lui ani de viață (...) era un om grav bolnav pe care noii lui prieteni de beție, unii dintre ei scriitorifuncț ionari de partid, dominați ei înșiși de instinctul morții, nu l-au protejat. Grigore Hagiu se alcoolizase și el sinucigaș, cu bani luați pe poeme, în care celebra partidul cu ocazia aproape oricărei sărbători oficiale, deși el continua să scrie paralel poeme de altă factură, cu un suflu
Primele afirmări by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2465_a_3790]
-
scenă o sensibilitate ultragiată, spre netă diferență de cea mai mare parte a generației căreia îi aparținea. Erau acolo poeme de o inclemență comparativ cu care radicalismul anilor 2000 sună aproape infantil. Nici o metaforă, nici un sofism, nimic care să flateze instinctul melodramatic al cititorului (căci de la melodramă la drama autentică distanța e imensă). Versuri seci, aride uneori, lipsite de regimul muzical care, de cele mai multe ori, falsifică emoția. S-ar fi putut crede că Marta Petreu va deveni o Ileana Mălăncioiu (cea
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
obligatorii într-o viață de om. Primele ediții apărute cu un secol sau două în urmă, devin bunuri dorite, râvnite, obiect de tranzacții și de târguri. Anticariatele prosperă, anticarul devine o autoritate, personalitate cunoscută, frecventată și prețuită, are și el instincte care-l ajută să găsească în maldăre de volume titlurile care se vând apoi la preț înzecit, însutit. Într-un asemenea comerț contează enorm educația și cultura, căci anticarii autentici sunt erudiți, văd cu un ochi lumea ficțională, cu altul
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
viziunea aparte despre organizarea și în România postdecembristă, analiză și ruptura violentă, distanța statului, a guvernelor care se perindă autorul analizează identitatea culturii este asemănătoare cu cea dintre la conducerea acestora. Deh, românești și atunci, când apar factori rațiune și instinct”. experiența occidentului - Austria, distructivi, anti-moderni și antiAșezându-se definitiv la „vatră”, Germania, Franța europeni. Pericolul de a nu spune în București, după periplul său Și aici, viziunea occidentală a lui adevărul, de a nu judeca drept începe diplomatic, și găsind
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
preferință mai degrabă culturală". Și e adevărat că în componență definiției sămănătorismului intra două "finalități antinomice", pe de o parte, "gustul pentru pitorescul blajin, idilicul decorativ și artificialul festiv", pe de altă parte, "atracția pentru oamenii stăpîniți de de pasiuni, instincte sau vicii inexorabile, deci pentru caracterele puternice și violențe, înzestrate cu un memorabil relief fizic și moral". După cum e adevărat că sloganele exclusiviste ale lui N. Iorga au avut de la început o notă de falsitate ("superioritatea culturii române asupra celei
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
noastre, atunci cînd ne autocondamnăm, cu vorbele anticului homo homini lupus: biologia modernă avansează ipoteză, susținută cu dovezi oferite și de antropologi, că natura umana ar fi, comparativ cu a altor ființe vii cel putin, în chip fundamental bună. Așadar, instinctul nostru nu este de a face rău, ci, dimpotrivă, de a ierta, de a ajuta și a cere ajutorul semenilor noștri, de a ne sprijini unii pe ceilalți. Această descoperire a naturii bune a omului, așa cum o fac biologii și
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
Nu este legea lui Newton SUROGATUL RAȚIONAL al "sufletului" medieval? Astfel a aparut individualismul monadic occidental al individului rațional, autonom și perfect repliat asupra lui însuși. Respectul pe care îl are occidentalul de azi față de legea juridică derivă dintr-un instinct de conservare, din frică să de a nu rămîne singur pe lume, izolat de semenii lui. Comunicarea "individului" rațional cu sinele, cu aproapele și Dumnezeu a fost dintotdeauna problematică. Prin vechiul, "suflet", omul medieval confruntă direct lumea. Fără "suflet", comunicarea
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
însă, răscumpărător: "Comunismul rusesc este oarecum a doua ediție corectata și mult adăugita a nazismului"), dar el a avut în vedere, în principal, relația dintre cultură germană și cultură celorlalte țări angajate în conflict, comasîndu-i pe ruso-anglo-americani, în baza unui "instinct de dominație" ce ar urma să impună un internaționalism în diferite variante. Ceea ce nu-l împiedica a se miră de alianța dintre americani și englezi, pe de o parte, si sovietici, pe de alta, care, după cum a dovedit-o evoluția
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
necesari, destinul poporului este periclitat. Căci hotărîrile supreme nu așteaptă deliberări îndelungi și cu atît mai puțin deliberări luate pe jumătate. O părere greșită, iscodita de o ideologie politică superficială, susținea pînă de curînd că destinul popoarelor este asigurat prin instinctul lor de conservare; și, în consecință, ca hotărîrile supreme se pot lua prin sufragiul universal. Nimic din trecutul istoric al omenirii nu vine să confirme această părere. Hotărîrile supreme care au determinat asigurarea sau distrugerea vieții popoarelor au fost totdeauna
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
că și-a asumat notă de plată" - Dragoș Paul Aligică (sursă). Cum a reușit Elenă Udrea să-l mute pe Traian Băsescu de pe o orbită pe alta? Ce ascendent are asupra lui? Cum de l-a facut să-și abandoneze instinctul politic, fără să-și dea seama că devine ridicol? (...) Traian Băsescu este primul președinte care a spart cercul omertei, în care politicienii se acopereau unii pe alții, chiar dacă la suprafață se atacau și se disprețuiau reciproc. Se teme oare șeful
Presa "portocalie", ultragiată că Băsescu mizează pe Udrea. Din nou by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/22187_a_23512]
-
ai culturii din domeniul conducerii de partid. Să ne oprim cîteva clipe la cea național-comunistă, sub egida căreia "genialul, cîrmaci" spera a cîștiga o benevolență populară, apelînd la reflexele amorțite ale altor circumstanțe istorice și, nu în ultimul rînd, la instinctul gregar al urii nediferențiate față de străini, neprețuit nutriment al izolaționismului. Evident, era montată o conștiință naționalistă artificială. Orientată împotriva unor primejdii iluzorii (maghiarii, evreii) și funcționînd ca o sperietoare în raport cu "amenințarea" intervenției Kremlinului, sub umbrela căruia regimul continua a se
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
tinerimii noastre culte o prea exclusivă și exotică deprindere intelectualistă; în acea insuficientă pregătire sau prea timpurie lasitudine, pe care această tinerime le manifestă în fața Vieții". Sau: "După secoli de orgie intelectualistă, spiritul omenesc pierdu farmecul, nevinovăția și toate darurile Instinctului cel drept și sigur; și, cu capul greoi, el se împleticește încă pe ultimele cărări ale unui Labirint, ce singur și-a creat". C. Beldie a fost și un traducător, în ritm susținut, din literatura franceză, între autorii săi preferați
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
irréfléchi, spécialisée dans leș soupirs de l'intellect et dans laquelle ce qui n'est pas cérebral est suspect, naïf ou nul" (textul cu italice este suprimat în versiunea definitivă). Sufletul, pentru a se exprima, pretinde o limbă legată de instinct, spune Cioran, "non désincarnée par l'intellect" precizează el în prima versiune, în timp ce în carte el renunța la precizare: "non désincarnée". Importante sînt mai ales pasajele unde nu este vorba de simple suprimări ale unei pletore verbale, ci unde autorul
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
de cuvânt atât pro, cât și contra, drept care aceste țâfne expiră încă înainte de a ne fi lămurit ce-i cu ele. Și totuși, nu ne putem înșela, efervescența ideilor constituie expresia cea mai concentrată și cea mai productivă a efervescenței instinctelor. Paradigma ei absolută este, desigur, șaișoptismul. Dar de ce neapărat conceptualizare? La ce bun? Nu cumva, dimpotrivă, aceasta ar ține în loc tendințele de emancipare, sau măcar le-ar abate de la exprimarea lor directă și concretă? Lucrurile stau exact pe dos. Absența
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
direcții teoretice atrage tendințele amintite în zona efemerului. Le privează de greutatea lor specifică. Conceptul în schimb gestionează, sistematizează, propulsează și relansează către noi situații energiile anarhice ale emancipării. Nu în ultimul rând, le arhivează pentru posteritate. Conceptul eliberează irezistibil instinctul - desigur, în măsura în care e sincer. Pentru a conceptualiza, e nevoie ca aceste energii să fie parțial sublimate. Nu mă deranjează strip-tease-ul verbal dintre blocuri pentru că ar veni în contradicție cu cine știe ce reflecție morală (asta-i treaba poliției), ci pentru că o parte
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
mai mulți ani. Am remarcat că nu-și arată cărțile pînă nu se convinge că știe ce au în mînă ceilalți. Și nici atunci nu le arată pe toate. Experiența de la Banca Națională a făcut din el un om cu instinct politic în perpetuă alarmă. Dar care are o gîndire fundamental pozitivă, ceea ce e o raritate la noi. Premierul se ferește de cuvîntul "nu", deoarece a învățat la BNR că acest cuvînt poate avea efecte dezastruoase. Iar cînd îl folosește, obține
Falsa problemă a tehnocrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16833_a_18158]