720 matches
-
agresivității verbale, nici agresivitatea fizică, parte nelipsită din ecuația animalității, nu lipsește. Aspectul de "reprezentație cu public" al momentului (cu publicul însuși făcând parte din spectacol pentru privitorul Stănoiu) și calificarea bătăușilor prin apelul la comparația aviară figură a agresivității instinctuale proiectează asupra întregului spațiu un aer burlesc. Un triumf al instinctualității primitive este realizat de memorialistul Stănoiu în portretul amarnicului părinte Isaia cel ce "nu putea ține calea de mijloc, calea împărătească recomandată de Pimen cel Mare [...] Drept urmare, cuvioșia sa
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
o țară bogată, dar nu prin munca oamenilor, căci munca era dușmanul lor, erau leneși, nepăsători, așteptau totul de-a gata (secolul al XVII-lea). Stereotipurile privind atitudinile pun în evidență lipsa de cenzură și autocenzură în relațiile sociale, manifestările instinctuale: spirit grosolan, necioplit, viteji, dar fără disciplină militară, puși pe harță, războinici, puțin primitori, răi, se poartă autoritar, nervoși (secolul al XVI-lea); buni ostași, veseli în sărăcie, nerușinați, impulsivi, iubitori de noutate (secolul al XVII-lea); recunoscători pentru faptele
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mai departe credincios limbii și credinței străbune, rezistând mai mult valului cotropitor de înstrăinare. Chiar atunci când unii răzeși, forțați de împrejurări vitrege, și-au pierdut limba, totuși și-au păstrat conștiința românească, mărturisind-o mereu cu dârzenie. Tocmai neamestecul lor instinctual cu țărănimea venetică din jurul lor i-a păstrat mai mult în limba, legea și datinile românești”(Constantin Loghin: „Societatea pentru cultură și literatură română în Bucovina” la 80 de ani - istorie și realizări, Cernăuți 1943, Editura „Mitropolitul Silvestru”, Piața Unirii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
deistă și cea a nemuririi sufletului. Considerațiile lui Rousseau cu privire la educația sexuală și la iubire au o notă originală și prezintă și azi un interes deosebit. El susține că este necesar să se întîrzie cît mai mult posibil împlinirea tendinței instinctuale; energia fizică să fie cheltuită prin mișcare și activități potrivite; să se evite adunările, spectacolele și lecturile care stimulează tendința erotică; să se dezvolte idealul vieții familiale, care să înlesnească printr-un climat moral superior plenitudinea vieții. Astfel pregătit, elevul
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
În plan personal și spiritual, În așa fel Încît să ajungem mai În acord cu celelalte aspecte ale conștiinței noastre; 3. Subconștientul acționează alături de Sinele Superior pentru a oferi intuiție și putere de Înțelegere Sinelui Conștient, prin intermediul viselor, vizualizărilor, „trăirilor” instinctuale sau reacțiilor viscerale, precum și alte aspecte ale „Înțelepciunii corpului”. Înțelepciunea corpului Corpul nostru fizic Își are propriul sistem de energie conștientă sau de Înțelepciune care acționează mereu spre binele nostru absolut. Din acest motiv, el Încearcă să ne spună cînd
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
animale care trăiesc pe uscat sunt ucise în fiecare an, peste un milion la fiecare oră, iar numărul animalelor acvatice omorâte pentru hrană este mult mai mare. Aceste animale suferă din cauza înghesuielii stresante, a mediului steril ce le împiedică pornirile instinctuale, amputărilor fără anestezie (tăierea ciocului, a coarnelor, a cozii, castrare) și a altor proceduri dureroase (Dr. Bernard Rollin, Farm Animal Welfare).În mod obișnuit, tăierea implică teroare și de multe ori durere sfâșietoare (Gail Eisnitz, Slaughterhouse). Ilustrând cruzimea din industrie
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Camelia Apopei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_919]
-
forme majore de manifestare ale libidoului sunt sexualitatea și agresivitatea. Psihicul uman poate manevra prin sublimare marile tensiuni create de contrarietățile libidoului, dar ceea ce este important este că la baza acțiunii umane stă instinctul. Rezumând postulatele de bază ale teoriilor instinctuale ale motivației, Allport (1972) constată că toți oamenii au „în esență aceleași imbolduri spre acțiune, că sunt înnăscute, că sunt capabile de a fi atașate diverselor relații, și prin urmare sunt canalizate“. c) Trebuințele. Fără să facă o distincție clară
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
contradictorii. E atrasă de imaginea interesantă a tânărului arhitect, dar în același timp suferă și-și reproșează sieși că „doliul” din sufletul ei „vși pierde puterea durerii”. în momentul în care verișorul îi propune să plece cu el în Grecia, instinctual, Alek nu oferă un răspuns tranșant, negativ, protector, mai ales față de Mihai, soțul fidel și atât de gentil. Ea reacționează în prisma unui precept care i fusese inoculat pentru totdeauna de prima ei iubire: „O fulgera imaginea lui Pierre care
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
un „destin” al țintei pulsionale), anulare retroactivă (operație compulsivă) și sublimare (în care pulsiunea este deviată către un scop non-sexual, vizând diferite obiecte valorizate social). A. Freud distingea și ea tehnicile (cum sunt izolarea și anularea retroactivă) de adevăratele procese instinctuale, cum ar fi regresiunea, transformarea în contrariu și întoarcerea asupra propriei persoane. Astfel, ne putem întreba cât de potrivit este termenul „mecanisme de apărare”. Un alt aspect pe care-l vom evoca aici este relația dintre mecanismele de apărare și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
conflictul subiacent și, în consecință, mecanismele de apărare trebuie studiate întotdeauna în cadrul conflictului. 3) Pentru M. Sillamy (vezi N. Sillamy, 1980), apărarea este un mecanism psihologic inconștient, utilizat de individ pentru a diminua angoasa generată de conflictele interioare între exigențele instinctuale și legile morale și sociale. 4) Braconnier (vezi Doron și Parot, 1991) consideră că noțiunea „mecanism de apărare” înglobează toate mijloacele la care eul recurge pentru a stăpâni, controla și canaliza pericolele interne și externe. 5) Wallerstein (1985) face distincție
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
suprimarea oricărei schimbări susceptibile de a pune în pericol integritatea și constanța individului biopsihologic (1) sau restaurarea homeostaziei psihice (6b). În unele cazuri, finalitatea privește intrapsihicul: reducerea unui conflict intrapsihic (2) sau diminuarea angoasei generate de conflictele interioare dintre exigențele instinctuale și legile morale și sociale (3). În alte definiții, finalitatea face referire în mod explicit la mediul intern și la cel extern: stăpânirea, controlarea, canalizarea pericolelor interne și externe (4) sau protejarea individului împotriva anxietății, a perceperii pericolelor sau împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
sigur asociată cu alte mecanisme, cum sunt regresia sau transformarea activității în pasivitate. 26) Limitări ale funcțiilor eului (V.): reducerea sau pierderea uneia sau mai multora dintre funcțiile eului, în scopul de a evita anxietatea generată de conflictul cu tendințele instinctuale, cu supraeul ori cu forțele sau obiectele din mediul înconjurător. Limitarea unei funcții a eului poate fi relativ benignă, cu o slabă interferență asupra eficacității globale a eului. Cu toate acestea, ea îmbracă adesea forma unei inhibiții importante a funcționării
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de clasificare a mecanismelor de apărare în funcție de situațiile particulare de angoasă care le suscită. Astfel, refuzul ar fi utilizat în relație cu amenințări legate de teama de castrare și de pierderea obiectelor adorației. Din această perspectivă, cedarea altruistă a pulsiunilor instinctuale ar fi un mijloc specific de a învinge mortificarea narcisistă. În timpul dialogurilor deja evocate, Sandler (1985/1989) îi reamintește Annei Freud că trebuia elaborată o clasificare mai precisă decât cea din 1936, fapt care nu era deocamdată posibil, de bună
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
izolare însă, remarcă Mucchielli (1981), afectul este detașat și refulat, pe câtă vreme în intelectualizare el este transpus în idee. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Nu orice intelectualizare este un mecanism de apărare. „Intelectualizarea vieții afective, tentativa de a stăvili procesele instinctuale legându-le de idei pe care le putem analiza în interiorul conștiinței este una dintre achizițiile cele mai generale, mai primitive și mai necesare ale Eului uman” (Benassy, 1969). Chiar și la adolescenți trebuie să distingem dobândirea unor aptitudini pentru raționamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
persoane sau a unui lucru ce trimite mai întâi de toate la atingerea sexuală (1912-1913/1993). De unde și acest comentariu al lui Fenichel (1945/1953): „Interdicția de a atinge, ca prototip al mecanismului izolării, poate fi dirijată împotriva oricărei pulsiuni instinctuale. Nu există pulsiuni interzise, fie ele de natură senzuală, agresivă sau tandră, al căror scop să nu presupună contactul cu obiectul”. Istorictc "Istoric" Primul sens, care definește izolarea ca separare a unei reprezentări de afectul aferent ei, apare în 1894
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
la anumiți nevrozați, accidentele vieții au putut juca un rol în reprimarea agresivității, precum și faptul că o pulsiune ar putea fi, din punct de vedere constitutiv, mult prea puternică. Klein (1957/1968) recunoaște și importanța factorilor nativi în stabilirea pulsiunilor instinctuale. Explicația propusă de Freud în scrierile sale de după 1920 este una foarte controversată, care face din tendința de autodistrugere o pulsiune de moarte, o coordonată esențială a funcționării psihicului, alături de Eros sau de pulsiunea de viață. Pulsiunea de moarte ar
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
înglobantă: aceea a rațiunii și a sensibilului. Altfel spus, pe cât căutarea unui dincolo, a unei esențe a lucrurilor a putut fi fundamentul unei viziuni morale asupra lumii, pe atât etica va pune accentul pe existență în ceea ce are ea impulsiv, instinctual, preconștient, pe scurt, ca juisare animală. Formă primară! Elan vital! Forța tragicului. Un astfel de acord între rațiune și simțuri este cel care permite înțelegerea formei noi pe care o ia o acordare la lume mai complexă. Un policulturalism cu
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
generală, ci, din contră, emoțională, concretă, particulară. Trebuie să avem luciditatea de a o recunoaște. Fie și numai pentru a-i tempera efectele perverse. Ea face referire la experiență în aspectul ei trăit, înrădăcinat, original. Trăit cu o puternică încărcătură instinctuală. Acest instinct este cel care fondează, ca un non-spus, comunitatea de destin. În sens strict, fără știrea ei acționează acest instinct. Dar nu este mai puțin eficace. Sistemele teoretice au uitat-o progresiv. Dar așa cum a analizat-o în mod
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
să corespundă spiritului timpului, putem în schimb să observăm reîntoarcerea pasiunii de a crea. Creații în viața de toate zilele, minuscule, perceptibile în grija acordată hainelor, hranei, locuirii și altor forme de "bunăstare". Este vorba aici de date de bază, instinctuale, animale, care se fac prezente în memoria gândirii. Este, în orice caz, imposibil să le ignorăm. Iar decalajul între elite și popor, la care tocmai am făcut referire, se sprijină mai ales pe aceasta. În cartea sa cu titlu evocator
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
notat că "figurile" tele-realității, ca și cele, într-un mod mai general, ale foiletoanelor de televiziune, cele ale diverselor reuniuni festive (parade, carnavaluri, spectacole de sunet și lumini, spectacole folclorice), fără a uita filmele și jocurile video, rejoacă personaje carnale, instinctuale, sangvinice, exprimând în același timp partea bună și pe cea rea a lucrurilor umane. Pe scurt, nu mai tinde să predomine modelul unui "om teoretic". Ci, din contră, cel care trăiește, reacționează, se comportă în funcție de situații. Situații înrădăcinate foarte departe
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
acești copii se observă un criticism redus al gândirii. Ei dovedesc elan redus față de muncă și pentru activitate susținută. În schimb, manifestă dorința arzătoare față de noutate și permanentă varietate. Interesele lor sunt instabile și legate îndeosebi de nevoile biologice sau instinctuale primare. În planul afectivității, la acești copii se remarcă imaturitatea. Sunt egocentrici, nuși pot subordona interesele personale celor ale colectivului din care fac parte. Emoțiile de frică și rușine, fiind slab exprimate la acești copii, îi privează de posibilitatea de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
citoplasma în care ele se scaldă, au compoziții chimice diferite. Nucleul este întotdeauna bogat în proteine 256; mitocondriile -în grăsimi și proteine ; vacuolele-în apă. 254 Oul depus în celulă reprezintă un potențial de viață, înzestrat cu toate particularitățile fizico-chimice și instinctuale pe care le aduce materialul ereditar transmis de matcă. În ou rezidă și substanțele nutritive embrionare inițiale, precum și întreg sistemul informativ primar de programare -structuralbiologică și fiziologică a viitorului individ (Ilieșiu, 1991). 255 Un ou fecundat conține 32 cromozomi (16
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
13 metri până la vitrina din sufragerie în care tatăl său ținea, într-o teacă de piele, un cuțit de vânătoare, amintire de familie. Copilul spune că visa și gestul de a se duce exact spre acel cuțit sugerează un element instinctual. Este clar că maiorul nu le permitea copiilor să se joace cu acea arma și, natural, băiețelul visa să atingă cuțitul interzis. Înarmat, se întoarce lângă patul surorii sale. Ștefania dormea pe o parte, cu spatele spre Florin și învelită
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și a revelației. Or, tocmai absența acesteia l-a împins pe european în încrâncenările cunoscute. Nici măcar eliberările de tip masonic n-au putut salva Europa de la cascada de revoluții și războaie. Neputința nu este doar de natură rațională, ci și instinctuală. De asemenea, o anumită dispoziție nativă a sufletului micșorează sau mărește capacitatea de deplasare a vehiculului omenesc. Se mai adaugă senzațiile create de natură, de semeni, de ceea ce ne înconjoară. Mecanism fin, interiorul le percepe, le prelucrează și, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
de a decide un rezultat, un statut social, o performanță etc. (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Automatism (engl. automatism, fr. automatisme) conduită organizată ce se desfășoară fără control conștient, dar cu o anumită engremare ce poate fi genetică (instinctuală) sau adaptivă (învățată), ca în cazul deprinderilor și obișnuințelor scrierii și cititului, al activităților implicate în viața de fiecare zi (Dicționar de Psihologie, coordonator U.Șchiopu, 1997). Axiologie (engl. axiology, fr. axiologie) disciplină filosofică ce studiază valorile din viața socială
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]