594,080 matches
-
școala ar trebui să le promoveze. Și atunci, să nu ne mirăm că diverși analfabeți nu doar că intră în facultăți, dar le și absolvă și ajung, la rândul lor, să nenorocească generații de elevi ori să submineze cu seninătate instituții, intreprinderi și ramuri întregi ale economiei. Simțindu-și precaritatea intelectuală, studenții au intrat în ultimii ani, într-o defensivă timorată. Revendicările lor au fost, cel mai adesea, jenante, trădând o mentalitate de oameni bătrâni: gratuități la tren, la tramvai, la
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
cumva îi vine ideea să-și dea și celelalte grade sau să se înscrie, Doamne firește, la doctorat... Această banală informație s-a suprapus imaginii rectorului Universității (de stat!) din Craiova și-a unei doamne responsabile cu finanțele din suspomenita instituție. Fără să clipească, fără să le pese de așa-numita „solidaritate socială” cu care ne asurzește Iliescu, om de suflet al oltenilor, respectivii, ca și câțiva profesori aleși pe sprânceană, nu se sfiau să palmeze salarii de peste cincizeci de milioane
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
astăzi. Dacă nu vor fi menționați acești factori, atunci în loc de lege fundamentală vom avea un tratat de alianță, posibil foarte puternică și adâncă, o alianță care presupune sacrificarea unei părți a suveranității naționale, un tratat de alianță care reglementează și instituțiile care o vor guverna, dar care, ca orice tratat de alianță, este efectul unei conjuncturi și care se va desface de îndată ce conjunctura se va modifica. Menționarea forțelor unificatoare va fi dovada peremptorie că edificiul este așezat pe baze trainice, că
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
rîs Constituția, dar circul organizat în vederea votării ei întrece orice imaginație. l „După cum sînt dirijate dezvăluirile și, mai ales, cioburile de dezvăluiri, mai e puțin și reiese că disidenții, opozanții și deținuții politici au fost informatori, în timp ce conducătorii partidului, directorii instituțiilor și ofițerii de Securitate erau niște victime. Cel puțin așa rezultă din dezvăluirile senatorului Adrian Păunescu (furnizate de CNSAS) unde de poeții Doinaș și Caraion, foști deținuți politici, îl turnau pe el, director de Flacără și de cenaclu, la Securitate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
Cornel Munteanu Catedra de Română din Budapesta Una din cele mai durabile în timp instituții de învățământ superior în limba română din afara României, Catedra de Filologie Română a Universității ELTE din Budapesta a depășit, iată, pragul a 140 de ani de existență și dăinuire culturală. Momentul de la 1863, când Alexandru Roman își rostea misionar cursul
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
Ambrus. Momentul aniversar, de la începutul lui septembrie al acestui an, prilejuit de vizita specială a președintelui Ion Iliescu la catedra noastră, onorat și de intervenția președintelui Ungariei Madl Ferenc, a marcat, cu temei, rolul și nobila misiune a acestei prestigioase instituții de învățământ superior românesc din Ungaria. Simpozionul organizat cu acest prilej și moderat de actualul șef al catedrei, prod. dr. Miskolczy Ambrus, intervențiile celor două delegații (Szasz Zoltan, Sarosi Balint - Budapesta, Gh. Petrușan - Seghedin, Dan Horia Mazilu - București, Al. Ardelean - Arad
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
moderat de actualul șef al catedrei, prod. dr. Miskolczy Ambrus, intervențiile celor două delegații (Szasz Zoltan, Sarosi Balint - Budapesta, Gh. Petrușan - Seghedin, Dan Horia Mazilu - București, Al. Ardelean - Arad, Ioan Derșidan - Oradea, Cornel Munteanu - Budapesta) au marcat rolul intercultural ale acestei instituții. Evocări științifice și umane ale personalităților catedrei în istoria ei, interferențe culturale care au implicat profesorii și studenții, au închegat un profil distinct însumând etape, personalități, evenimente, fapte culturale, cu amplitudine în relațiile dintre cele două culturi.
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
a avut nevoie de 13 ani pînă să se dea sentința, nu văd de ce ne-am face mari iluzii despre buna funcționare a acestor mecanisme. Poliția a recunoscut că cei doi foști ofițeri de Miliție primeau informații din interiorul acestei instituții. Încît, atunci cînd Creangă și Stănică ar fi trebuit arestați, preveniți fiind, amîndoi au fugit de acasă. A urmat circul știut - al dării în urmărire, pe principiul prinderii orbului. În loc să-i caute pe complicii coloneilor, cum s-ar cuveni după
Și totuși unde au fost coloneii Creangă și Stănică? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13446_a_14771]
-
imaginea înspăimîntătoare a acestor eroi-cerșetori era, pentru copii, mai convingătoare decît lecțiile din manualele școlare (vezi p. 37). Un paradox al epocii era legat de sistemul de învățămînt. Schimbările din viața politică au fost urmate de schimbări la nivelul tuturor instituțiilor statului. Or, în școli primii schimbați au fost profesorii celebri în regimul anterior, de la școlile centrale, cu mare tradiție. Ei au fost nevoiți să lase locul protejaților noului regim. De voie, de nevoie, aceștia au ajuns să predea la școlile
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
a prelua frâiele puterii atunci când condițiile aveau s-o permită. Emil Constantinescu spunea mult mai mult decât voia să spună atunci când se lamenta c-a fost învins de structurile securității. Nu există probe că domnii invocați mai sus aparțin infamei instituții, dar că provin dintr-o „structură” care-a dărâmat forțele democratice ale Romaniei e limpede. Deși dovezile hoției lui Beuran sunt irefutabile, deși Senatul Universității de medicină din București a fost implacabil, individul continuă să se fâțâie vorbind, laș, de
Grup organizat de profanatori by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13448_a_14773]
-
că cinismul și nesimțirea pot triumfa. Într-adevăr, mare laș trebuie să fii ca să continui imperturbabil să joci rolul ministrului, când o lume întreagă știe că ești un hoț ordinar. Oare nu-i crapă obrazul de rușine când pe culoarele instituției subordonații șușotesc și înțeleg că boss-ul a dat semnalul verde la abuzuri, împilări și tâlhării la drumul mare? Cum o să-i oprească, dacă ei vor spune, umil, că n-au făcut decât să-i urmeze exemplul? Ce autoritate, morală
Grup organizat de profanatori by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13448_a_14773]
-
cu adevărat grav, dincolo de unul sau altul dintre cazuri, dincolo de grotescul situațiilor, de regi, împărați, regi internaționali, decrete emise de pe banca din fața curții și de analfabetismul galopant al curților regale extrase direct din Budai-Deleanu, este stereotipul nostru, în speță al instituțiilor publice, de a percepe etnia țigănescă într-o altă perspectivă decît aceea umană. Urmăriți doar ca infractori, țiganii sînt ignorați cu totul atunci cînd ar trebui priviți pur și simplu ca niște cetățeni normali, care beneficiază de toate drepturile și
Regele nebun și masacrul inocenților by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13458_a_14783]
-
profesioniști ca oricare alții, pe domeniul lor. Dl Pleșu remarcă absența oricărui sentiment de culpă la acești oameni. Ei se simt inocenți, ei și-au făcut meseria, ei n-au omorît pe nimeni cu mîna lor, ei au reprezentat o instituție care există în orice țară și sub orice regim politic etc. De răul radical al Securității comuniste, nu pare a fi conștient nici unul. Pe deasupra, există o puternică presiune socială asupra noastră a tuturor, dar nu dirijată spre recunoașterea acestui rău
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
cei care vor să-l construiască reprezintă exact trecutul [...], cînd prezentul și viitorul nostru sînt administrate de reprezentanți ai trecutului.” Dl Pleșu dezvăluie și greutățile pe care membrii CNSAS le-au întîmpinat din partea guvernanților: cei actuali au minimalizat sistematic rolul instituției și al legii, ajungînd să discrediteze ideea însăși, și abia de curînd, sub presiunea NATO și UE, au revenit la sentimente mai bune; fostul președinte al țării le-a promis marea cu sarea membrilor CNSAS care l-au vizitat, dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
deget și, culmea ironiei, se trezește acum să le reproșeze că n-au fost să-l consulte etc. În fine, în interviul său, dl Pleșu explică, în termeni foarte clari și, uneori, sugestivi, de ce Securitatea a fost cea mai caracteristică instituție a sistemului odios de dinainte de 1989: fiindcă a aruncat în aer toate reperele etice, a suprapus albul pe negru, a dat naștere unei „mocirle morale” din care nici azi nu putem ieși. „Minciuna, diversiunea, echivocul, corupția, falsa retorică patriotardă, toate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
dens în conținut. Asemenea rubrici se găsesc și în Marele dicționar al scriitorilor iluștri universali (Editura Lijiang, 1989) și Marele dicționar al literaților străini (Editura pentru Literatură și Artă „Vântul de Primăvară”, 1989), semnalat deja cititorilor români. În cursul anilor, instituțiile și organizațiile culturale și obștești chineze au organizat două manifestări omagiale consacrate poetului Eminescu, care au avut ecou nu numai în cercurile literare, dar și în rândul marelui public. Este de amintit că în 1989, când Eminescu a fost declarat
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
pe bază de Stalinskaia în loc de kerosen, - că ele au o frică de înălțimeeee... Sau, poate nu, fiindcă la experiența de ministeriat a domniei sale, știa ce spune atunci când se încontra cu domnul ministru Mircea Beuran, care susținea că o mulțime de instituții școlare nu sunt pregătite din punct de vedere igienico-sanitar pentru a-și deschide porțile... De fapt, unele nu prea aveau nici ferestre, nici uși, nici acoperișuri, nici tencuială, nici sobe, nici dascăli calificați, nici titularizați, nici bănci cât de cât
Omagiu partidului și conducătorilor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13479_a_14804]
-
al Școlii de la Chicago (unde și-a luat în 1953 doctoratul), Goffman scrie din perspectiva interacțiunii simbolice, analizînd în principal elementele ce iau parte la această interacțiune (însă exclusiv în sisteme sociale închise, fără să ia în discuție interacțiunea dintre instituții), cu accent asupra psihologiei individului și contactului social direct, dintr-un punct de vedere și cu un vocabular împrumutat din artele spectacolului: prezentarea sinelui ca dramaturgie. În orice context social, individul tinde să adopte un rol, să-și controleze comportamentul
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
ajung în fruntea piramidei iar alții sunt călcați în picioare fără milă. Deus ex machina, banda de aranjori versați ce-a confiscat sferele puterii a pătruns curajos și pe tărâmul promovărilor profesionale, instaurând regula de fier a contraselecției. În fruntea instituțiilor publice nu se vor afla niciodată cei mai buni și cei mai competenți — ba nici măcar cei mai norocoși. În fruntea trebilor sunt plasați, cu o rigoare demnă de rigla și compasul matematicianului, cei mai corupți, obedienți și nesimțiți. De-aceea
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
departe și-aș spune: Brădișteanu e o victimă. Nu e normal ca indiscutabilul profesionist să fie lăsat la cheremul viciilor, se pare incurabile, ale omului. Cu alte cuvinte, e o imensă ticăloșie să pui un asemena ins în fruntea unor instituții. El ar trebui, pur și simplu, lăsat să lucreze, să-și facă meseria cât de bine poate, departe de funcții pentru care e limpede că n-are nici o vocație. Ușor de spus, imposibil de realizat: logica perversă a sistemului arată
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
cât de bine poate, departe de funcții pentru care e limpede că n-are nici o vocație. Ușor de spus, imposibil de realizat: logica perversă a sistemului arată că în România poți face treabă doar dacă te afli în fruntea unei instituții. Alcătuită după modelul paternalist-dictatorial, societatea noastră a dat naștere la mii de mici dictatori, care-și impun în mod discreționar voința asupra supușilor. A conduce o instituție înseamnă, în mod esențial, a-i reprima nemilos pe cei din subordine. Ca
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
că în România poți face treabă doar dacă te afli în fruntea unei instituții. Alcătuită după modelul paternalist-dictatorial, societatea noastră a dat naștere la mii de mici dictatori, care-și impun în mod discreționar voința asupra supușilor. A conduce o instituție înseamnă, în mod esențial, a-i reprima nemilos pe cei din subordine. Ca-n societățile primitiv-tribale, șeful dispune de viața și de moartea supușilor. El nu dă seamă nimănui, în afara instanței care l-a proptit în scaun: șeful — mai mare
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
nemțoaice”, sunt jocuri nevinovate, cu lopățica și găletușa, în nisipul tranziției. La fel de adevărat este însă că nici indivizii menționați n-ar fi, fără sprijinul cupolei, decât niște coate-goale care, în mod normal, ar avea serioase probleme să treacă de portarii instituțiilor care acum îi salută în poziție de drep
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
ascultați-i pe lingviști!” Ei știu... Numai că lingviștii nu știu întotdeauna (sau nu reușesc) să-și facă auzită vocea... Alt caz - de-a dreptul bizar - ni-l oferă, tot în cadrul Universității din București, catedra de Filologie Clasică. Această înaltă instituție de cultură latină și elină - ilustrată, pe vremuri, de clasiciști celebri - a editat un volum închinat profesorului Mihai Nichita. Coordonator a fost actualul șef de catedră, Liviu Franga. O serie de studii pe care cei care clamează criza culturii clasice
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
termenului penal. Termenul (împrumut din franceză, de pe la începutul secolului al XIX-lea, raportat și la un etimon latin cult) aparține limbajului juridic: sursă predilectă pentru neologia argotică interlopă, în măsura în care activitățile specifice pun în contact discursul subteran cu cel oficial, al instituțiilor - poliția, justiția, închisoarea. E normal ca unii termeni să treacă din limbajul juridic în argoul interlop, pentru că argotizanții sînt direct interesați de riscurile legale ale profesiei. E de aceea foarte probabil ca penal - din sintagme precum dosar penal, cod penal
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]